2,793 matches
-
eclipsă” (Fulger); „Ne priveau apoi lacomi văpăile colorate din palme” (Printre cei primejdioși); „O piatră căzînd prin vidul cosmic, arsă de tot, postumă. Tristețea-i lipitură de pe flăcări” (Interiorul lucrurilor); „ai voie să bei/ în sinea ta pentru focul devorator” (Politețe). Astfel s-ar putea explica senzualitatea nesățioasă, transferată în imagerie, a poetei. Focul posedă o dublă semnificație simbolică, în funcție de modul în care e obținut. Dacă se produce prin percuție (prin fulger), are un caracter spiritualizant, o intenție de purificare (vezi
O fiică a focului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4900_a_6225]
-
lui. Starea de civilizație se măsoară prin distanța dintre câtă importanță ne dăm nouă înșine și câtă celorlalți. Distanța e inevitabilă, dacă nu ești sfânt. Totul e să ajungi la civilizația sufletească, adică să nu-i dai omului numai zâmbet, politețe, bună-creștere, ci să și ții seama de existența lui. Ce-i drept, nouă nici zâmbet, politețe, bună-creștere nu ne-ar prea strica. În Tristes tropiques, la care ajung prin medierea lui Gérard Genette (Apostille), Lévy Strauss scrie despre impuritățile civilizației
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4826_a_6151]
-
câtă celorlalți. Distanța e inevitabilă, dacă nu ești sfânt. Totul e să ajungi la civilizația sufletească, adică să nu-i dai omului numai zâmbet, politețe, bună-creștere, ci să și ții seama de existența lui. Ce-i drept, nouă nici zâmbet, politețe, bună-creștere nu ne-ar prea strica. În Tristes tropiques, la care ajung prin medierea lui Gérard Genette (Apostille), Lévy Strauss scrie despre impuritățile civilizației. Civilizație „al cărei farmec ține în mod esențial de reziduurile pe care le transportă în fluxul
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4826_a_6151]
-
dintr-o bucată”. Postura de „marginal” pe care și-o arogă, publicînd cu predilecție în cîteva reviste de provincie cu profil distinct („Argeș”, „Litere”, „Vatra”), îi acordă o libertate de mișcare pe care feluritele aranjamente și servituți (fie și de „politețe”) ale „Centrului” ar putea-o impieta cu ușurință. De fapt ce înseamnă a fi în „Centru” pentru un analist decît să marcheze centrul panoului de tragere? „Din afară se vede mai bine și mai departe”, spunea un cunoscut scriitor al
Un polemist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4825_a_6150]
-
ca izvor al comprehensiunii, chit că refuzul efortului pentru tine însuți se traduce, sec, în ipoteza întreținerii de către alții, așadar în ipostaza de parazit. Atare vis nu ar avea cum să fie cognoscibil decât în Franța, unde, în opinia desțăratului, „politețea limbii“ protejează cauzele ontice și metafizice ale fugii de muncă. Nimeni, respectiv, nu și-ar permite să întrebe „Que faites-vous?“, drept corespondent al curentei sintagme valahe „Ce mai faci?“. Un alt motiv, pentru umanizarea unui Cioran care este idolatrizat de
Gândirea imprevizibilă by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4836_a_6161]
-
Un cavaler prestant al spiritului, ed. îngrijită de Dora Mezdrea, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2011, 426p. Ca să comentezi un filosof trebuie să îndeplinești trei condiț ii: 1) fler discreționar în alegerea temelor, asta însemnînd că nu te împiedici în scrupule de politețe cînd trebuie să separi insignifiantul de esențial; 2) intuiție crasă, adică miros în adulmecarea formulei lui de spirit; și 3) privire de învăluire, adică voința de a nu abdica în fața problemelor punctuale pentru a neglija întregul. Vasile Băncilă are fler
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
-i spunea nimic, așa că tonul ușor amenințător pe care i s-a părut că-l simte l-a făcut mai degrabă să se mire decît să se sperie. I-a vorbit în continuare tînărului, cerîndu-i să-și explice lipsa de politețe. Răspunsul acestuia, după ce a lăsat roaba din mîini și s-a sprijinit, cu ochii plecați, de pămîntul cu care era umplută, l-a făcuse să devină apoi mult mai atent la ceilalți deținuți, să se teamă de unii dintre ei
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
face plătitorului francez de taxe o impresie mai plăcută decât sfidarea sau indiferența crasă cu care-l tratează pe cel român afaceriștii locali. Nu-i vorbă, și Bettencourt a fost acuzată la vremea ei de evaziune fiscală, dar, în numele unei politeți care în partea noastră de Europă încă nu s-a abătut, ea și alții ca ea caută cel puțin să salveze aparențele.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5295_a_6620]
-
un burlac care are în jur de 45 de ani și care locuiește cu părinții, trăind mai degrabă în lumea filmului decât în cea reală. Voluminos, cu ochelarii cu lentile mari, fumurii, care-i ascund jumătate din față, de o politețe ușor învechită, Jorge reprezintă unul dintre acei împătimiți ai cinematografului care trăiesc într-o relație simbiotică cu lumea lui. Existența sa este absorbită de lumea filmului, astfel încât, în momentul în care este concediat, reperele sale continuă să rămână cinematografice. Și
Cinemateca – o poveste de dragoste by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5439_a_6764]
-
Ioan Vintilă, student în medicină la Viena și membru al societății România Jună, l-a cunoscut pe scriitor. E citată, în sensul acesta, o epistolă pe care Caragiale a trimis-o membrilor societății. Apoi: „Urmează una din lungile formule de politețe cu care se încheiau scrisorile vremii, apoi semnătura, precedată de «Al Domniilor Voastre devotat servitor» și adresa berlineză din Wilmersdorf bei Berlin. Studenții români din Viena se așteptau poate la un om sarcastic sau măcar malițios, care să semene cumva cu
O interpretare strălucită by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5464_a_6789]
-
Wilmersdorf bei Berlin. Studenții români din Viena se așteptau poate la un om sarcastic sau măcar malițios, care să semene cumva cu propria-i literatură, dar, spre surprinderea lor, au găzduit la acea întâlnire un Caragiale elegant, «serios», de o politețe dusă până la protocol.” (p. 8) Altă dovadă de mare suplețe argumentativă oferă cele două capitole, În umbra gazetei, Caragiale și În umbra lui Caragiale, gazeta. Procedeul e cel al dublei incluziuni. Ambele, pline de exemple absolut uimitoare. Titluri, teme și
O interpretare strălucită by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5464_a_6789]
-
pe care-l putea rosti: „Ce impresie vă face clima noastră, domnule Borges?” Borges nu avea nici un chef să discute despre vreme - nici la Lisabona și nici în altă parte. Bănuia că întrebarea lui Pessoa constituise doar o formă de politețe și că, inițiind o conversație despre vreme, poetul portughez îi indicase limpede interlocutorului său că nu era dispus să discute literatură. (Ceea ce îi pica bine lui Borges pentru că nici el nu se găsea într-o asemenea dispoziție.) Așa încât a răspuns
Alex. Leo Șerban - Litera din scrisoarea misterioasă () [Corola-journal/Journalistic/5389_a_6714]
-
extremă, odată expulzat din Rusia în anii ‘70, nu a avut tactul de a le vorbi apusenilor după regula disimulării gîndurilor, și, în loc să-și cenzureze impresiile spre a spune doar ce s-ar fi dorit ca el să spună, adică politețuri liberale înveșmîntate în catifea multiculturalistă, ursul slav scăpat din gulag le-a trîntit în față occidentalilor toate defectele pe care aceștia nu erau dispuși să și le recunoască. Urmarea nu s-a lăsat prea mult așteptată, dintr-un erou privit
Inclasabilul Soljenițîn by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5097_a_6422]
-
cronici, după cum alții au devenit gazetari cu vederi moderne. Nici unul nu a pățit nimic după 1990. Ne întîlnim cu ei pe stradă și le strîngem mîna, le zîmbim și îi elogiem, îi premiem și-i înconjurăm cu pedante gesturi de politețe. De ce nu spunem ce au făcut? De ce îi lăsăm să creadă că istoria nu le va consemna mizeria morală pe care au întruchipat-o în timpul dictaturii proletare? De ce să-i facem să creadă că Apelul către lichele nu i-a
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
se oprește aici. Istoricii din secolul XX, de la Iorga la Călinescu, își primesc porția de aprecieri. Sunt foarte sensibil la această formă de respect față de cei care ne precedă și care constă în a le cita opiniile, nu doar din politețe intelectuală, dar și fiindcă sunt de părere că istoria literaturii nu e o probă atletică individuală, ci o ștafetă, și că fiecare epocă își are adevărul ei, de care nu se poate să nu ținem seama, dacă vrem ca, la
Un nume uitat: Ștefan Ciobanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5236_a_6561]
-
îi în-mâ-nează Premiul de Excelență, în cadrul celei de-a XLI-a ediții a Zilelor Culturii Călinesciene. Urmează un simpozion pe tema O soluție în cultura română: Fundațiile Naționale, dar până la urmă, inevitabil, se vorbește tot despre Nicolae Manolescu, nu din politețe, ci pentru că subiectul este mai atrăgător. Printre participanții la discuții se remarcă Livius Ciocârlie, Constantin Th. Ciobanu, Al. Cistelecan, Teodora Stanciu, Petru Cimpoeșu, Cosmin Ciotloș, poate că și eu, Alex. Ștefănescu și, indiscutabil, Nicolae Manolescu. Sala, arhiplină, participă la dezbatere
Festivități by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6682_a_8007]
-
O femeie pleacă, fără soțul ei, în vacanță în Caraibe. De abia ce ajunge și face cunoștință cu un negru arătos. După formulele de politețe de rigoare, ea îl întreabă : - Cum te cheamă? - Nu pot să-ți spun, îi răspunde el. În fiecare seară ei se reîntâlnesc, fac dragoste, ea îl întreabă același lucru iar el îi dă întotdeauna același răspuns. Într-o seară ea
BANCUL ZILEI: Zăpada de 30 de centimetri () [Corola-journal/Journalistic/67417_a_68742]
-
Zona anticariatelor are astăzi luminile și umbrele sale, mă tem că ultimele mai numeroase. Cei din breaslă sunt extrem de diferiți: subalterni stresați de șefi, singuratici ursuzi, inși care nu stăpînesc abc-ul meseriei, oameni fără chef și incapabili de o politețe elementară, indivizi cenușii pentru care munca lor este doar un comerț ca oricare altul, dar și persoane comunicative și competente, pasionați ce respiră dragostea de carte. Schimbările din ultima vreme nu au fost chiar mici. Anii trecuți, lanțul de anticariate
Despre cartea veche franceză în anticariatele din București by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6605_a_7930]
-
a scrisorilor lui Cioran sunt mesaje de răspuns, 82 dintre ele începând invariabil cu "Vă mulțumesc..." (pentru scrisoarea - sau chiar scrisorile - pentru carte, revistă, vedere, invitație, șpalturi etc.) În conștiinciozitatea și, de cele mai multe ori, promptitudinea cu care răspunde Cioran, regăsim politețea omului de lume interbelic, pentru care a răspunde unui mesaj nu era doar o chestiune de bună-cuviință, ci și de onoare. Dar resorturile acestei relații sunt ceva mai complicate. Astfel, Kraus era cu treisprezece ani mai tânăr decât Cioran. Chiar dacă
Vestigiile unei prietenii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6623_a_7948]
-
Ambrozi Ioana Bucureștiul s-a clasat pe penultimul loc într-un top al politeții în marile orașe realizat de revista Reader's Digest Canada, fiind depășit de orașul indian Mumbai. La polul opus, metropola cu cei mai binevoitori oameni este New York, urmată de Zurich și Toronto. Publicația a trimis reporteri de ambele sexe în
Bucureştiul, printre ultimele locuri în topul celor mai politicoase oraşe by Ambrozi Ioana () [Corola-journal/Journalistic/65822_a_67147]
-
atît de tare, ar fi avut timp suficient să ne comunice sentimentele domniilor lor și să-l refuze explicit. Dacă i-ar fi onorat, la fel. Un gest minim și obligatoriu față de ei înșiși și față de breaslă. O minimă și obligatorie politețe. Răspunsul monosilabic al regizorului Purcărete m-a dezamăgit profund. Un nominalizat poate refuza, la limită, să vină la Gală. Să zicem. Deși nu este deloc puțin lucru să fii ales, dintre sute de artiști, printre cei trei. O poziție față de
O gală cu nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6379_a_7704]
-
care se pricepe de minune să descrețească fruntea furioșilor, poate fi neașteptat de sever în judecarea scriitorilor. Căci există o severitate a firilor dotate cu umor sănătos, adică o conștiinciozitate care poate contrasta cu aparența lor sociabilă, sub smalțul de politețe ascunzînd o gheară de cruzime analitică. În plus, Alex are acea intuiție din matca căreia ia naștere virtutea empatiei, urmarea fiind că n-are anosmia psihologică de care suferă mulți dintre intelectualii cinici, adică lipsa de fler în adulmecarea personalității
Umorul sever by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6109_a_7434]
-
Manolescu nu se lasă, totuși, dominat de acestea. El e, de fapt, un paradoxal inventator de tabieturi. Renunță la cele mai vechi pentru a cultiva altele, proaspete, apoi, pe neașteptate, revine la pasiunile dintâi. Notează vise, redactează scrisori de-o politețe astăzi stranie, dă telefoane acasă fiului, Ion, călătorește în virtutea unui destul de precar simț al orientării, face fotografii, comandă cărți speciale de bucate, mai precis de conduită culinară, și așa mai departe. Pentru un enciclopedist al exilului, e destul de ciudat ca
Gemütlich by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6118_a_7443]
-
Transelectrica, o linie electrică spre Ungaria. Costurile sunt de câteva zeci de milioane și ar putea fi acoperite, dar nu există voință politică și nici interes. Autoritățile de la București nu par interesate de acest obiectiv, decât la nivelul declarațiilor formale. ”Politețea” românilor, motivată politic Ungaria trebuie să obțină aprobare și de la România pentru demararea lucrărilor de modernizare de la Paks. Legislația internațională obligă la consultări publice în țările vecine, pentru proiecte care prezintă riscuri transfrontaliere. Distanța CEN Paks până la granița cu România
Cum am pierdut șansa de a exporta energie în Ungaria. România, incapabilă să-și joace atu-urile strategice by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50274_a_51599]
-
el./ I s-a retezat gîtul pentru că se lăuda/ că-i mai tare decît Dumnezeu./ Ar fi dorit să fie Cuvîntul./ Nu-l întoarceți cu fața/ cealaltă. Întunericul este/ chiar lumina lui/ sedentară. Împacă- te cu/ poemul și laudă-i/ politețea!” (Reașezare-n fotoliile minții). Ion Mărgineanu, Moartea se bucură de imunitate, Ed. „Unirea”, 2011, 320 pag.
Un poet naivist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4786_a_6111]