664 matches
-
la Înalta Curte dosarele importante au ajuns la matu ritate, adică nu pot fi amânate mai departe și se vor da soluții. Să sperăm că va fi un semnal, pentru că nu se pot în tinde la nesfârșit. Despre acuzațiile de politizare — Știți, fără îndoială, de acuzațiile de politizare. Chiar am citit recent un editorial interesant în Adevărul al lui Liviu Antonesei, care spunea că DNA ia oamenii de la putere în special, ca să poată lua după alegeri și din cealaltă parte. A
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
la matu ritate, adică nu pot fi amânate mai departe și se vor da soluții. Să sperăm că va fi un semnal, pentru că nu se pot în tinde la nesfârșit. Despre acuzațiile de politizare — Știți, fără îndoială, de acuzațiile de politizare. Chiar am citit recent un editorial interesant în Adevărul al lui Liviu Antonesei, care spunea că DNA ia oamenii de la putere în special, ca să poată lua după alegeri și din cealaltă parte. A trebuit să recitesc ca să pricep logica și
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
dețin funcții în aparatul statului, legate de instrumentarea unor dosare; de pildă, când procurorul de caz are nevoie de un document de la un minister sau de la o regie autonomă. Dar nu în privința soluțiilor, nu și permit. Vorbim foarte mult despre politizarea anticorupției, dar mă mir că nu apar urmele. Totuși, rămân acte procedurale, și dacă toți cei care vorbesc despre asta chiar ar vrea să probeze, mă gândesc că le-ar fi ușor. Dumneavoastră spuneați că trebuie să dați în scris
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
el, dar mi se pare ridicol ca tocmai societatea civilă să fie reprezen tată în CSM de un om care, pe când lucra la pri mărie, și-a dat casă de acolo sărind peste rând, când lucra la stat apăra public politizarea administrației și când lucra într-un ONG falsifica semnături. Agenția Națională de Integritate l-a declarat incompatibil pentru că a fost simultan șef de ONG și funcționar public, motiv pentru care alegerea sa în CSM a fost invalidată. Alistar spune că
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
-și facă treaba instituțiile anticorupție, cum s-au pus tunurile mediatice pe ele. Câtă vreme vorbea despre corupție fără corupți, presa era într-o poziție comodă. Când au apărut marile cazuri, cu sentințe, a trebuit in ventată o nouă narațiune: politizare, justiție televizată. Din cele patru conglomerate de presă care fac legea în Ro mânia, trei aveau anul trecut patroni an che tați pentru corupție sau infracțiuni conexe. Partidele cu atât mai puțin; ele au acționat mai de grabă ca niște
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
ceva pentru a-i răspunde convingător lui Cătălin Mihuleac. Este vorba de o cercetare socioantropologică a pelerinajului din România actuală. Investigația științifică profesionistă ar putea releva extraordinara amploare spirituală și socială a pelerinajului sau, dimpotrivă, tristele ipostaze ale desacralizării și politizării acestui eveniment sacru. Desfășurată responsabil pe un eșantion național reprezentativ, cercetarea de teren ar putea evidenția și motivațiile explicite/implicite ale pelerinajului la marile centre religioase din România. O asemenea cercetare socio-antropologică a pelerinajului prima de acest fel realizată în
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
la adresa Paridului Muncitoresc Român și a guvernului și pentru tentativă de dezertare. Un alt caz este cel al „neînfricatului” Remus Radina, „primul ofițer care și-a cerut demisia din armată, în ziua de 21 octombrie 1946, chiar în timpul lecțiilor de politizare”, după care intră în mișcarea de rezistență a generalului gorjean Ion Carlaonț. În cartea sa „Testamentul din morgă”, apărută la Paris în 1978, relatează cum a fugit în Iugoslavia, de unde a fost trimis în țară, suportând calvarul închisorilor comuniste în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
valul reformator: au sporit militarizarea, în ciuda iminentei demilitarizări, au înăsprit libertățile arestaților, au sporit salariile și beneficiile cadrelor, au dus la lichidarea fizică a deținuților incomozi, au înlăturat specialiștii liberali din posturile de decizie sau chiar din sistem, au menținut politizarea instituită abuziv după 1990, arătînd oricărui individ cu pretenții reformiste din conducerea țării că măsurile pe care le va lua se vor izbi de o nouă revoltă, chiar mai radicală. Discutînd cu oameni din conducerea închisorilor despre posibilitatea trecerii acestora
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
din cele mai sinistre figuri ale terorii practicate de deținuți. Cărțile care au descris mecanismul reeducării au devenit celebre; ele se numesc Arhipeleagul Gulag, Primul cerc, Fenomenul Pitești etc. Militarizarea obligatorie a personalului a scos închisorile de sub autoritatea juridică, iar politizarea generalizată a sistemului (fiecare pușcărie avea un locțiitor politic, avansările făcîndu-se în funcție de rîvna ideologică demonstrată) a înlăturat mulți specialiști din afara cîmpului concentraționar. Cei rămași au ajuns curînd spaima închisorilor, prin mijloacele diabolice de represiune pe care le-au introdus. Cazul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
galère? Dar dacă rinocerita este într-adevăr o boală contagioasă, astfel de întrebări n-au rost. Nefiind vorba la mine de probleme de evoluție, ci de incompatibilități de structură. Își vor fi avut, așadar, ziarele legionare o contribuție hotărâtoare la politizarea mea din adolescență, totuși nu numai din proza lor îmi organizam atunci ideile. Ce păcat că memoria refuză să colaboreze cu mine la această întreprindere, căci mult aș dori să-mi explic cum s-au potrivit, în alcătuirea confuziilor sufletești
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Paul Thibaud sublinia: "Paradoxul parizian a fost acela că proximitatea cu monarhia absolută a împiedicat orașul să rămână departe de putere, prin instituții municipale puternice sau prin inițiative comerciale. Tocmai în calitate de contra-putere s-a exprimat Parisul, în viața intelectuală, prin politizare latentă sau disidentă"3. Viața municipală a fost însă slăbită mult la sfârșitul secolului al XVII-lea, fapt identificabil prin dispariția aproape completă a doleanțelor orașelor către rege, încă numeroase în secolul al XVI-lea. Revoluția franceză ne face să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
adăugat temporar Scarlat Panaitescu (Cartografie-Topografie), Emil Diaconescu (Geografie istorică), Ion Chelcea (Etnografie), Natalia Șenchea (lucrări practice). II. Etapa reformei învățământului de după 1948, când, pe lângă importante schimbări conceptuale și metodologice spre a ne apropia de modelul rusesc, a trebuit să suportăm politizarea geografiei cu introducerea ideologiei comuniste și a obligativității cursurilor de limbă rusă. Ea corespunde generației în frunte cu Ion Gugiuman Ion Șandru Const.Martiniuc, completată cu Ioan Sârcu, Victor Sficlea, Alex.Obreja și, temporar, N.Bucur, V.Butnaru, Jana Martiniuc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
începe lumea mare, eu mai departe de atât n-am fost"4. Faptul că nu doar Ținutul Secuilor, ci întregul teritoriu de dincolo de Piatra Craiului era neglijat de politica guvernului maghiar, a fost formulat într-un mod original pe vremea politizării dualiste de un grup de lobbyști ai Asociației Transilvane în iunie 1914, la Adunarea Generală de la Târgu Mureș. Au solicitat întărirea armată a Transilvaniei, sprijin intensificat pentru industrie și agricultură, sistarea discuțiilor guvernului Tisza cu naționalitatea română, o nouă politică
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
maghiar transilvan independent: Partidul (Maghiar) Transilvan (Erdélyi Párt - EP) sub conducerea contelui Teleki Béla (rudă îndepărtată cu prim-ministrul). Partidul și-a început activitatea în ziua de 14 decembrie 1940; a demarat asemenea unui partid-club, legat mai mult de tradițiile politizării maghiare, apoi, din luna mai 1941, a funcționat ca un partid de mase - cu organizații locale, cu comunicare de tip profesional, pe orizontală (de pildă, la începutul anului 1944, urmau să fie constituite secțiile meșteșugărești), cu turnee de conferințe, cu
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ca un partid de mase - cu organizații locale, cu comunicare de tip profesional, pe orizontală (de pildă, la începutul anului 1944, urmau să fie constituite secțiile meșteșugărești), cu turnee de conferințe, cu discursuri de campanie și cu întreaga recuzită necesară politizării în masă a unui partid. Până în ianuarie 1942, partidul avea 700 de organizații locale și număra 243 500 de membri, ceea ce însemna, totodată, că fiecare al treilea adult maghiar transilvan era membru al organizației. Nucleul partidului îl formau deputații nealeși
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
guvernele de acolo Transilvania a fost întotdeauna reprezentată"53. Totodată, activitatea partidului a provocat evident deziluzie într-o parte a opiniei publice maghiare din Transilvania. Surprinzător, dar nici pe departe inexplicabil, nu nyilașiștii 54 au profitat de pe urma eșecului legat de politizarea independentă din Transilvania. Încetineala revizuirii reformei agrare, discriminarea (probabilă) la acordarea posturilor (care a fost destul de relativă, după cum am văzut), deschiderea "foarfecii" agrare, sistemul cotelor și "alintarea" minorității române și germane au deziluzionat însemnate straturi ale maghiarilor din Transilvania. Pentru
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
situații. Autonomia formal căpătată este inoperantă cât timp Biserica este controlată de un partid politic. În perioada interbelică, pe fondul apropierii campanilor electorale și al intensificării luptelor între partidele politice, ierarhia bisericească este supusă unei adevărate presiuni, prin încercarea de politizare a Ecclesiei, de laicizare și metamorfozare a ei într-un instrument al politicii de stat. Intelectualitatea interbelică creștină atrage atenția asupra acestui pericol, prin luarea unei atitudini tranșante, pe linia tradiției patristice 6. Diagnosticul lui Nae Ionescu pus asupra influenței
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
să obțină o diplomă.” Aceste instrucțiuni au fost aplicate cu râvna. Din școli au fost expulzate disciplinele care formau gândirea independentă, liceele s-au specializat (metalurgice, textile, de telecomunicații etc.), cultura umanistă a fost drastic îngustată, existau instrucțiuni precise pentru “politizarea“ tuturor lecțiilor (în sensul denigrării “culturii burgheze” și al evidențierii culturii superioare comuniste), manualele unice erau total subordonate propagandei partidului unic. Din facultăți au fost înlăturați profesori de valoare, directorii de conștiințe au fost reduși la tăcere sau chiar trimiși
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
efectiv un rol al americanilor acesta nu a fost determinant nici pentru intervenție și nici pentru succesul loviturii de stat. În Chile se configurează situația clasică a intervenției militare: criză politică profundă, caracterizată de legitimitate scăzută a regimului în vigoare, politizarea claselor inferioare, amenințarea intereselor claselor mjlocii, criză economică profundă, ilegalitate, dezordine, violență și corupție, o instabilitate, instituționalizare scăzută, fie a structurilor regimului (care abia a atins independența - așa cum s-a întâmplat efectiv în diferite țări africane), fie a structurilor intermediare
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
forței, sau, mai degrabă, să pună în aplicare acțiuni care amenință supraviețiurea instituției militare [Nordlinger, 1978, 96-113]. Nu putem, uita că militarii pot fi motivați și de un interes de clasă, cum spune și Nordlinger [ibidem, 113-136], atunci când vorbim de politizarea claselor inferioare, și, ca urmare, de amenințarea percepută de clasa medie, de insuccesul guvernelor civile (inegalitate, criză economică, dezordine) și de pierderea legitimității de către un anumit regim; atunci există condiții capabile să declanșeze intervenția militară. Mobilizarea claselor inferioare este un
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
furnizării unor elemente definitorii esențiale. Se poate astfel susține că regimurile totalitare sunt caracterizate de: a) absența pluralismului sau monismului, de rolul fundamental al partidului unic în privința structurii birocratice (realizată prin intermediul unei serii complexe de organizații care servesc la integrarea, politizarea, controlarea, stimularea participării întregii societăți civile), și, de asemenea, a subordonării complete a altor posibili actori (militari, birocrație, Biserică). Partidul unic ocupă deci o poziție centrală și determinantă; b) prezența unei ideologii, clar definite care vizează legitimarea și menținerea regimului
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
doua, în care apar condiții de bază în vederea prăbușirii regimului. În aceasta privință, este imaginabilă situația în care, dacă radicalizarea (și bi-polarizarea) evoluează (în termeni de structură a partidelor sau compromisului) și are loc o creștere a violenței și a politizării puterilor neutre, atunci sunt întrunite condițiile de bază pentru prăbușirea regimului. Fiecare condiție menționtă va fi detaliată imediat. În privința celei dintâi, eliminarea poziției de "centru" al sistemului politic este destinația unui proces mai amplu (care îmbină radicalizarea cu polarizarea), la
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de terorism, violență, formare a grupurilor paramilitare (mai mult sau mai puțin clandestine), pot apărea de la începutul crizei democratice, tocmai din cauza manifestărilor de radicalizare și a grupurilor care consideră regimul ilegitim. Punctul crucial este reprezentat de escaladarea violenței. În fine, politizarea puterilor neutre este acel proces care implică armata, magistratura și/sau alte autorități (precum conducătorul statului), desemnate de constituție ca instituții neutre, garante ale ordinii juridice și politice. O astfel de politizare se manifestă prin: crearea unei conexiuni cu anumite
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
crucial este reprezentat de escaladarea violenței. În fine, politizarea puterilor neutre este acel proces care implică armata, magistratura și/sau alte autorități (precum conducătorul statului), desemnate de constituție ca instituții neutre, garante ale ordinii juridice și politice. O astfel de politizare se manifestă prin: crearea unei conexiuni cu anumite forțe politice (conexiuni care sunt, în mod evident, la fel de periculoase dacă au loc în cadrul partidelor sau al grupurilor anti-regim); asumarea pozițiilor, și, eventual, a deciziilor privind probleme politice, chiar de fond, care
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
occidentală, și, în particular din Germania și Italia. E nevoie însă de anumite clarificări. Astfel, în aceste cazuri, fenomenele de radicalizare și polarizare apar odată cu slăbirea sau dispariția aripii moderate (în termeni de poziții parlamentare, partide de la nivel de masă). Politizarea puterilor neutre (chiar și în sensul și consimțirii acțiunilor desfășurate de grupurile paramilitare), absența unei intervenții militare directe, tactica ambiguă (legală și ilegală în același timp) a unei mișcări puternice de natură totalitară fac ca puterea să fie preluată de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]