3,781 matches
-
Polonia și în contra Ungariei. Astfel se încheie între cei doi voievozi și regele Vladislav o alianță defensivă mai cu samă contra Ungariei, iar după chibzuință și în contra altor inamici, pentru a căreia încheiare definitivă și documentală Mircea trimise la Curtea polonă din Radom pe doi împuterniciți, iar Petru pe mareșalul Curții sale Dugoi, unde, la 10 decemvrie 1389, se iscăli tratatul de cei trei aliați. Petru Vodă, legat de Polonia cu jurământul său de vasalitate, era aliatul natural al suveranului său
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
multă îndărătnicie la Moldova. În același an în care fusese învins și umilit el dete voie lui Mircea voievodului Valachiei ca prin mijlocul solilor împuterniciți să trateze și să încheie în domneasca rezidență a Sucevei un legământ defensiv cu regele polon Vladislav Iagello în contra regelui Sigismund (15 noiemvrie 1390). Dar printr-o concesie atât de slabă nu se prea liniști gelozia Poloniei, carea de acuma înainte îl luă a nume de rău omagiul prestat regelui Sigismund și de-a căreia putere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de moșii. În anul 1393 prestă, împreună cu boierii săi de frunte, omagiu formal de vasalitate și jură credință regelui Vladislav Iagello, reginei Hedviga și regatului Poloniei, despre care act a și eliberat document în toată regula. Prin întîmplările din învecinata Polone, dar mai mult încă prin imprudența sa proprie, Roman Vodă se lăsă atras în volbura mișcărilor războinice de acolo. Căpetenia unui neam rutean, Theodor Korioatowicz, care, propriu vorbind, era vasal unguresc, având drept feud cetatea Munkacs, întorsese spatele feudului și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Munkacs, întorsese spatele feudului și suveranului său și începuse a roi spre Podolia, a căreia domnie o și luă în temeiul unei învoieli pe care-o încheie cu regele Vladislav Iagello în așa fel încît să fie primit sub ocrotire polonă și să aibă această provinție drept feud sub suveranitatea Poloniei. Cu toate acestea însă Iagello dete castelul și ținutul Kamenieț puternicului Mare Duce Witold ca feud ereditar în linie bărbătească, și atunci se aprinse lupta între cei doi investiți cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Ștefan I. {EminescuOpXIV 198} Ștefan I pentru a doua oară. Dar abia ridicaseră boierii din Moldova domn pe Ștefan I, fiul lui Lațco și fratele lui Roman, când și socotiră cum ar înlătura neîncrederea care exista împrotiva lui la Curtea polonă încă de pe vremea întîiei lui domnii, dar mai cu samă acuma când Moldova, dând ajutor lui Koriatowicz, putea s-aștepte să se descarce asupră-i mânia lui Witold. Deci trimiseră solie la regele polon, Vladislav Iagello, și-i făgăduiră că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care exista împrotiva lui la Curtea polonă încă de pe vremea întîiei lui domnii, dar mai cu samă acuma când Moldova, dând ajutor lui Koriatowicz, putea s-aștepte să se descarce asupră-i mânia lui Witold. Deci trimiseră solie la regele polon, Vladislav Iagello, și-i făgăduiră că, în caz de-a se aproba ca Ștefan Vodă să ia asupră-și domnia, se va duce în persoană atât el cât și boierii lui de sfat la regele să jure credință; daca o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aproba ca Ștefan Vodă să ia asupră-și domnia, se va duce în persoană atât el cât și boierii lui de sfat la regele să jure credință; daca o samă dintre boieri n-ar putea să se ducă la Curtea polonă în persoană, atunci vor depune jurământul de fidelitate în mâna delegaților regești poloni trimiși pentru aceasta; orașele în litigiu și ținuturile Sniatyn, Kolomyia și Pocuția ei nu le mai cerură îndărăt, ci socotiră numai că după ce Ștefan Vodă va sosi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
persoană atât el cât și boierii lui de sfat la regele să jure credință; daca o samă dintre boieri n-ar putea să se ducă la Curtea polonă în persoană, atunci vor depune jurământul de fidelitate în mâna delegaților regești poloni trimiși pentru aceasta; orașele în litigiu și ținuturile Sniatyn, Kolomyia și Pocuția ei nu le mai cerură îndărăt, ci socotiră numai că după ce Ștefan Vodă va sosi la Curtea regească se va arăta desigur dispus la dorința și voia regelui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Pocuția ei nu le mai cerură îndărăt, ci socotiră numai că după ce Ștefan Vodă va sosi la Curtea regească se va arăta desigur dispus la dorința și voia regelui în privirea altor două cetăți, Kieszyn și Chmiolow, pretinse asemenea din partea polonilor. Propunerea fu primită și încă în același an (1395) Vladislav Iagelo primi în numele său și al regatului jurământul de omagiu și fidelitate al lui Ștefan Vodă, carele venind în persoană îl depuse și oral și în scris; cei mai mulți din boierii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru că mitropolitul legiuit și rânduit de sinod fusese împins din țară afară și căta să se deie ajutor grabnic, căci de altmintrelea s-ar fi furișat uniunea pe portița cu isteție deschisă de niște uzurpatori ierarhici cu ajutorul preponderanței ungurești și polone. Episcopii mincinoși, Iosif și Meletie, neavând nici unul din ei rânduire nici împuternicire, în bătaia de joc a tuturor legilor bisericești și tradițiilor canonice își arogară în mod arbitrar puterea bisericească din această țară, alungară pe mitropolitul legiuit din dieceza sa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de vasal se obligă s-o dea în contra oricărui inamic al Poloniei, esceptînd însă pe prusieni și litvani, ale cărora țări, fiind prea depărtate și greu de ajuns, moldovenii să nu fie ținuți a se lupta în contra lor. Cu ajutor polon Roman izbuti într-adevăr să rupă la sine domnia în partea de nord a Moldovei, însă la un succes definitiv nu ajunse și fie că murind de moarte firească, fie că se va fi învoit cu frate-său Alexandru Vodă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dau o formă și în legislațiune. În Austria ministeriul Taafe se bucură în Parlament de-o majoritate compusă printr-un compromis dintre naționalități și conservatori. În cabinet însuși sânt mai mulți reprezentanți ai naționalităților, precum cehul Prazak, ministru de justiție, polonul Dunajewski la finanțe ș. a. m. d. Încă în ianuarie cabinetul Taafe a anunțat o serie de proiecte pentru îmbunătățirea sorții populațiunilor rurale. Întâlnirea de la Gastein și vizita regelui italian la Viena au întărit relațiunile esterioare ale monarhiei. Introducerea serviciului militar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mod legitim așteptarea ca să ne vedem respectată limba, datina, individualitatea noastră etnică, 90 {EminescuOpXIII 91} bunurile conștiinței noastre. Pacea națională cată să precedeze pacea economică. Când poporul românesc va avea în monarhie drepturi egale cu cele ce le au croații, polonii, cehii, Austro-Ungaria va înceta de-a fi un stat străin pentru noi și puțin ne va păsa daca produsele Ardealului românesc ar inunda piețele noastre ori viceversa. Poporul românesc, politicește despărțit sub doi monarhi, ar forma două zone deosebite de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Din clasele de jos ale acestui popor se recrutează în România cei mai mulți escroci, pungași, hoți și ucigași. Cât despre funcționarul grec, la el e totul de vânzare pentru bani și sperjuriul nu e pentru el o faptă condamnabilă. Daca evreilor poloni cată să li se conteste orice morală, grecului trebuie să i se conteste și mai mult încă, căci nu cred ca neogrecul să afle în dicționarul său vorba moralitate. Atacuri nocturne și hoții la drumul mare se comit mai cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o jumătate a poporului nostru e supus unui tratament cu totul escepțional. Naționalități egale la număr cu românii au de mult o poziție politică. Cehii discută în Dieta Boemiei, au școli și o universitate plătită de stat; în Galiția limba polonă e oficială, atât la autorități cât și în învățămînt. Croații au Dieta proprie și guvern propriu; românilor, nu numai că n-au o reprezentațiune politică ori un teren de viață publică, dar li se tăgăduiește până și dreptul de - a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
simți că Unedoara e leagănul dinaștilor români, de-aceea s-aruncă cu toată furia de maghiarizare asupra acestui ținut. E probabil că și dinaștii Moldovei sunt originari din Hațeg. Nepotul de soră a celui din urmă Piast, Ludovic I, rege polon și maghiar, a donat la 1363 satul Zalazd din ținutul Hunedoarei contelui Vladislav, fiul lui Mușat din Almagiu, și fiilor săi Petru, Ioan, Alexandru și Mușat. Un Petru Mușat e Domn în Moldova (1375 - 1392) și întemeietorul dinastiei din care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Lloyd" am trebui să fim semitologi. Dar valoarea lui istorică și politică ne rezervăm plăcerea de-a o discuta punct cu punct, căci, daca nu putem descoperi originea etnopsicologică a impertinenței parveniților ovrei, cunoaștem însă bine istoria română, maghiară și polonă și ne rămășim a nimici punct cu punct toate neadevărurile politico - istorice afirmate de "Pester Lloyd". Deocamdată iată articolul foii oficioase din Pesta: Toastul pe care senatorul Grădișteanu l-a ținut la banchetul festiv din Iași merită o atențiune oarecare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din mila lui Dumnezeu poartă comanda lumei - un raport de proporționalitate de putere, de echitate, de dreptate. Nu fantazia bolnavă a unui umil pomanagiu încoronat prin mila diavolului, nu ea va dicta voința noastră cătră viață, dorința noastră cătră lumină. ["POLONILOR... "] 2263 Polonilor, veniți la ruteni, țineți la ruteni, trăiți la ruteni, ei sunt singurii cari vă deschid calea de libertate. A-i combate va să zică a-i susține, a-i face simpatici Rusiei tartare. Ruteni, țineți la Casa de Austria. 381
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lui Dumnezeu poartă comanda lumei - un raport de proporționalitate de putere, de echitate, de dreptate. Nu fantazia bolnavă a unui umil pomanagiu încoronat prin mila diavolului, nu ea va dicta voința noastră cătră viață, dorința noastră cătră lumină. ["POLONILOR... "] 2263 Polonilor, veniți la ruteni, țineți la ruteni, trăiți la ruteni, ei sunt singurii cari vă deschid calea de libertate. A-i combate va să zică a-i susține, a-i face simpatici Rusiei tartare. Ruteni, țineți la Casa de Austria. 381 {EminescuOpXIII 382-558
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aceste spații aparținuseră Ungariei. Cazul Poloniei. Acest stat se va folosi de două mituri naționale importante pentru a-și legitima granițele. Primul Își găsește originile În secolul al X-lea, cînd un legendar țăran, pe nume Piast, va fonda statul polon. Expansiunea spre vest, respectiv spre spațiul german, a fost legitimată prin acest mijloc, În timp ce expansiunea spre est a fost susținută de amintirea Poloniei jagellone. Afirmarea acestor teze naționaliste a fost indusă de imixtiuni din afară, astfel că pretențiile sovietice au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Provine dintr-o familie de țărani. Urmează gimnaziul clasic în localitatea natală, absolvindu-l în 1914. Înrolat voluntar în legiunile poloneze, luptă pe front (1914-1918), este rănit și distins cu medalii pentru bravură. Începe studii de filologie romanică și limba polonă la Universitatea Jagellonă din Cracovia, dar le întrerupe cu o nouă plecare pe front și le finalizează abia în 1925. Obține și o diplomă de predare a limbii franceze pentru străini, ca urmare a frecventării unor cursuri practice la Dijon
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
rămasă în manuscris. Este autorul unor lucrări privitoare la relațiile polono-române, între care o carte de referință, apărută în Franța: Pologne et Roumanie. Aux confins deux des peuples et des deux langues (1938). În acest timp a redactat în limba polonă Istoria literaturii române de la începuturi până la 1938 (2600 de pagini), rămasă în manuscris. Cea mai fructuoasă etapă din activitatea sa este legată de cercetarea orizontului spiritual românesc. Reprezentativă în acest sens este lucrarea Pologne et Roumanie... Tema de bază o
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
română, L˜. scrie despre autorii clasici și contemporani, despre evoluția specifică a genurilor și orientarea către o anumită problematică (războiul, pământul, istoria ș.a.), despre practica unor formule (romanul realist, de analiză ș.a.), mai întotdeauna cu trimiteri la interferențele cu literatura polonă. Interesul autorului este alimentat de ideea potrivit căreia „cunoașterea literaturii române mai noi este astăzi necesară pentru a înțelege sufletul României contemporane, care intră repede, în privința realizării științifice și artistice, în orbita civilizației europene”. De studii speciale se bucură Mihai
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
civilizației europene”. De studii speciale se bucură Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Octavian Goga, Aron Cotruș, Mihail Sadoveanu, I. Al. Brătescu-Voinești, dar mai ales Liviu Rebreanu și Cezar Petrescu, pe care L˜. i-a tălmăcit cel dintâi în limba polonă. Interpretările insistă asupra aspectelor tematice, a conflictelor psihologice, tipologiilor, pitorescului (cu precădere etnografic) - pentru proză și dramaturgie, iar la poezie - asupra motivelor, a viziunii lirice, structurilor prozodice. Imaginea literaturii române oferită cititorului polonez se dovedește cea mai cuprinzătoare și mai
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
MAREȘ, Nicolae (18.IV.1938, Măgurele, j. Prahova), polonist și traducător. Este fiul Elisabetei (n. Țenea) și al lui Dumitru Mareș, muncitor ceferist. Se înscrie la Universitatea din București (1959-1960) și își continuă studiile la Facultatea de Limba și Literatura Polonă în cadrul Universității din Varșovia (1961-1966). A îmbrățișat cariera diplomatică, îndeplinind diferite funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Externe: în Departamentul de relații cu românii din străinătate (1966- 1967), atașat cultural la Ambasada Română din Varșovia (1967-1974), secretar la Departamentul pentru problemele Europei
MARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288012_a_289341]