1,162 matches
-
decenii, a Înregistrat o frecvență În rapidă creștere secerând, anual, milioane de vieți omenești. Frecvența bolii este mai mare În țări dezvoltate din punct de vedere economic, Întrucât pârghiile civilizației moderne, respectiv industrializarea, agricultura chimizată și densitatea mijloacelor de transport, poluează mediul natural cu compuși chimici cancerigeni, regăsiți În apă, aer, sol și vegetație. O constatare alarmantă arată că, În ultimii ani, a crescut frecvența cazurilor de cancer În Europa, inclusiv În România, cu preponderență În rândul bărbaților. Până În prezent, nimeni
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
facă mai mult pentru ele însele. În țările avansate, problema ecologică apare la un nivel mai înalt, în preocupările pentru "calitatea vieții". Accesul la spații verzi, la păduri și pajiști, devine din ce în ce mai rar și mai dificil. Apa și aerul sunt poluate, mai adesea de deversări industriale decât de germeni sau paraziți. Smogul invadează ochii și plămânii. Odată cu aceste condiții, au apărut în țările europene mișcări politice și partide noi. În multe țări sunt disponibili, cel puțin pentru zonele urbane, indicatori pentru
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
fost slăbit de la început. Era o imitație a celei de-a Patra Republici franceze care a dispărut în 1958. Un prim diagnostic a fost formulat de către președintele senatului Cesare Merzagora: Un climat de corupție atârnă greu asupra vieții politice italiene, poluată de affarismo și de intervenții financiare ilicite [...] demisia a numeroși actori politici a supărat conștiința națională, nu doar pe a mea, ci pe a majorității colegilor din toate partidele, care suferă în tăcere, înfruntând o situație periculoasă...deci nu putem
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Fondurilor Proprietății Private și a Fondului Proprietății de Stat A. Dacă pentru societatea comercială este adevărata una dintre afirmațiile de mai jos, consiliul de administrație nu va înainta propunerea pentru privatizare: A 1. Activitatea pe care o desfășoară societatea comercială poluează semnificativ aerul, apa sau solul; A 2. Privatizarea societății comerciale va conduce, în context local, la un șomaj semnificativ. B. Consiliul de administrație va răspunde la întrebările de mai jos cu DA sau NU, atribuind fiecărui răspuns o valoare numerică
CRITERII nr. 1043 din 20 septembrie 1991 pentru selectarea societăţilor comerciale care se privatizează prin vînzare de acţiuni, înainte de organizarea Fondurilor Proprietăţii Private şi a Fondului Proprietăţii de Stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108103_a_109432]
-
statelor vecine; ... g) să facă schimb de obiecte și de corespondență peste frontieră de stat, în afară punctelor de control, de mic trafic sau a altor locuri stabilite prin lege; ... h) să desfășoare activități prin care pot fi infestate sau poluate apele de frontieră și marea teritorială; i) să poarte convorbiri neautorizate, prin viu grâi, peste linia de frontieră, să comită fapte, gesturi sau să profereze expresii jignitoare la adresa statului vecin sau a cetățenilor acestuia. ... Articolul 67 În situații deosebite, pe timpul
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
condiție esențială atît pentru o dezvoltare economică susținută, cît și pentru o folosire prudență a resurselor naturale. În această privință, este importantă folosirea instrumentelor economice și fiscale în completarea celor reglementare în vederea aplicării la nivel național a principiului "cel care poluează - plătește", precum și a unei abordări precaute. 4) Ele subliniază că protecția ecologică ar trebui să fie o temă majoră în cooperarea internațională între ele. Ele încurajează activitatea vizînd elaborarea unui Program de acțiune pentru Europa Centrală și de Est, precum și
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
7 Delimitarea zonelor cuprinse în anexele la prezenta lege, cu disfuncționalități mari în alimentarea cu apă potabilă și/sau canalizare a municipiilor și orașelor, a zonelor cu localități rurale cu resurse reduse de apă, a zonelor cu resurse de apă poluate de industrie, precum și a zonelor necesare pentru lucrări de irigații și/sau desecări, care necesită măsuri prioritare de reabilitare, se stabilește prin documentații de urbanism și/sau de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii. Articolul 8 Încălcarea de către persoane fizice
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
în contact direct cu solul sau subsolul; 3. ape uzate - ape provenind din activități casnice, sociale sau economice, conținând substanțe poluante ori reziduuri care îi alterează caracteristicile fizice, chimice și bacteriologice inițiale, precum și ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate; 4. apa destinată consumului uman - apa provenită din surse naturale sau antropice, utilizată ca atare ori tratată, și destinată diferitelor categorii de consum uman, furnizată prin rețea de distribuție sau în recipienți; 5. apa pentru irigații - apa dulce necesară irigării
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 62 din 24 ianuarie 2006, potrivit pct. 3 al art. I din același act normativ. Anexa 5 PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAȚIONAL - SECȚIUNEA a II-a APA - APA PENTRU INDUSTRIE 1. ZONE CU RESURSE DE APĂ, POLUATE DE INDUSTRIE, CARE NECESITĂ MĂSURI DE REABILITARE PE TERMEN SCURT ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Delimitarea orientativă Suprafața crt. a zonei (ha) 1.01 Județul Alba Nord 30.000 TOTAL JUDEȚ: 30.000 1.02 Județul Argeș Centru 7.700 TOTAL JUDEȚ: 7.700
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
Nord-Est 36.500 TOTAL JUDEȚ: 36.500 1.20 Municipiul București Centru 109.000 TOTAL MUNICIPIU: 109.000 1.21 Județul Arad Centru-Vest 40.000 TOTAL JUDEȚ: 40.000 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL GENERAL: 1.009.300 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. ZONE CU RESURSE DE APĂ, POLUATE DE INDUSTRIE, CARE NECESITĂ MĂSURI DE REABILITARE PE TERMEN MEDIU ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Delimitarea orientativă Suprafața crt. a zonei (ha) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.01 Județul Alba Nord 19.500 Est 42.000 Vest 3.800 TOTAL JUDEȚ: 65.300 2.02 Județul Arad Sud-Vest
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
Est 14.600 TOTAL JUDEȚ: 14.600 2.25 Județul Vaslui Centru 59.500 ��TOTAL JUDEȚ: 59.500 2.26 Județul Vrancea Nord 9.800 TOTAL JUDEȚ: 9.800 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL GENERAL: 1.408.200 ───────��─────────────────────────────────────────────────────────────── 3. ZONE CU RESURSE DE APĂ, POLUATE DE INDUSTRIE, CARE NECESITĂ MĂSURI DE REABILITARE PE TERMEN LUNG ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Delimitarea orientativă Suprafața crt. a zonei (ha) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3.01 Județul Arad Nord 10.700 Nord-Est 9.500 Sud 35.000 TOTAL JUDEȚ: 55.200 3.02 Județul Bihor Sud-Est
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
ambientală interglaciația sălii de așteptare a gării Bacovia, schimbă eroii în gol istoric, cu păstrarea subiectului și a interpretării, bogată în întinderi stă lumea-n promoroaca zidurile procedurale, sală de semințe nu de ființe, clipa lor geologic păstrată, invazia esteticului poluează de epocă, mînjește peretele pînă unde ajungi cu mîna, vîrstele vorbelor n-au fost mai sus de cele accesibile, toate pe gratis, locul sub influența numărului așteptării, neverosimilă mărturie colectivă, viață este și în gheizere, în apă fiartă și răsfiartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
i-a dat-o Ion Heliade Rădulescu. În manualul său, Prescurtare de historia românilor (1861), Heliade Rădulescu lecturează întreaga istorie a poporului său ca o alternanță de fluxuri și refluxuri ale purității și impurității. Originile romane pure sunt corupte și poluate în cursul istoriei de elemente etnice alogene care au alterat fibra etnică românească. Cel de-al treilea și ultimul stadiu al procesului, care urmează uverturii pure și actului secund al poluării, este purificarea politică și restaurarea purității. Întemeierea statalității în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
luat cu mâinile de cap: "Tovarășul Iliescu, ce mi-ați făcut?" "Ți- am făcut bine". Zâmbea cum zâmbește el, așa, "măi dragă!" M-am dus la pupitru: "Mulțumesc tovarășului..." lumea s-a ridicat, a aplaudat, m-am retras în camera poluară, m-am băgat într-un fotoliu de acolo și iar m-am luat cu mâinile de cap. "Ai o problemă?" mă întreabă Iliescu. "A ieșit bine, stai liniștit. E bine așa". Și a plecat. S-ar putea să fie înregistrată
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cu cei mai puțin savanți. Mai cu gingășie, Musolin Camionul se tîra ca un gîndac uriaș pe costișa golașă, cu iarba arsă de secetă și de căldura lunii cuptor. În urmă lăsa o dîră de praf cam fără chef de poluat văzduhul, căci se lăsa iute la loc, în tihna drumului de țară. Camionul era lăsat într-o parte nu din cauza costișei, ci din pricină că pe acea parte era mai beteag pe la arcuri și șuruburi. Prin praful ridicat în trecere, pufăia un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de la cele două capre și șase oi ale bogătanului care deținea colosala suprafață de cinci ari. Taxiul și salvarea, singurele mașini de pe insulă, aveau același blînd șofer și nu s-ar fi putut ciocni niciodată. Acestea constituiau factorii majori care poluau miile de tone de aer pur cum numai în Nord se găsesc. Semnele de circulație cedează trecerea, stop, obligatoriu spre dreapta, sens unic etc. marcau stoic legea pentru cele două mașini cu un singur șofer. În fond, mai era pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aflăm dinaintea unei evoluții tumorale, a unei patologii comunitare severe. Sub dictatură, politicul avea un statut paradoxal. Pe de o parte determina samavolnic fiecare detaliu al vieții zilnice, dar, pe de altă parte, nu constituia (din păcate?) o preocupare. Ne polua fără să ne locuiască. Toți știam că nu ne putem sustrage presiunii politice oficiale, că totul e „politizat“, dar, câtă vreme acceptam (din lașitate, resemnare sau oportunism) situația de fapt, puteam divaga compensatoriu. Ne urmam viețile, ne străduiam să ne
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
astfel, viața găsește, orice formă n’ar Îmbrăca și oriunde s’ar afla, un element din care să se Înfrupte, dar și În care să-și arunce deșeurile. Că deșeul unui animal, bioxidul de carbon, este binefacere pentru plantă, care „poluează“ cu oxigen, numai bun pentru animal, e o altă poveste, mai precis o dovadă a infinitei Înțelepciuni a Naturii, care a știut să transforme orice rău Într’unul necesar... Și ascultând de această lege, viața a preluat În sine tot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
că de fapt e vorba de un profit, iar acesta e, prin excelență, neprietenos - ca să mă exprim delicat și la fel de englezește - pentru mediu. . - Vrei să spui, Moti, că dacă mă zbat pentru un ban, inclusiv pentru Whisk... as-ul tău, poluez? - Desigur. Pentru că nu o faci firesc, punând munca Înainte și răsplata - vezi că evit cuvântul „profit“ - În consecința ei, ci invers, gândindu te cum să faci bani, iar dacă e nevoie - treacă de la tine - mai și muncești... Ceva de genul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Doar că, așa cum voi vă puteați urca pe o parte, asta o putea face și dușmanul, pe cealaltă. Vă trebuia verticalitatea unui zid, deci piatra. Care o fi la locul ei, plină de naturalețe, la munte, nu la șes, unde poluează, mai ales prin sfărâmăturile de la cioplire. Cei vechi iubeau Însă Natura și o protejau chiar dacă Încă nu venise ceasul poluării. Iar isteții de greci au născocit un astfel de zid, ecologic avant la lettre. Tot de mine inspirați, căci au
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Pontului Euxin, inspirându-vă strămoșii daci care construiau Sarmizegetusa. Că aceștia au adăugat o armătură din lemn, că romanii au adăugat sfărâmăturilor ciment, tot zid elenistic a rămas și tot prietenos pentru Natură. Zidul mai făcea ceva: Limita spațiul antropizat, poluat de om, la interior; afară, Natura rămânea stăpână. Ce-ați făcut voi, mai ales de când turcimea care s’a Înstăpânit chiar pe vechiul Bizanț i-a adăugat mahalalele? Orașul se Întinde În Natură, dar nu prin frontul perfecțiunii, frumuseții, ci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Pe scurt, la lada de gunoi a tehnologiei cu motorul cu ardere internă și drum deschis aceluia electric, al tramvaiului ori troleibuzului, prin definiție nepoluante. Bine bine, aș zice eu, numai că orice tehnologie, iar motorul electric tot asta e, poluează. Uneori mai discret, ca să nu spun insidios și cu atât mai rău. Să vedem Însă ce se va Întâmpla În ziua În care doar motoare electrice vor circula prin oraș. Creadă cine-o vrea că tramvaiul n’are țeavă de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
spre deosebire de cel provenit din combustibilii fosili. Doar că el provine din alimente și, la fel cu Holboca care „respiră“ mai tare, și eu, pe picioare ori bicicletă, mănânc mai mult, obligând creșterea producției agricole care, via Îngrășăminte, pesticide, degradarea solului, poluează mai mult; și, pentru a mânca mai mult, muncesc mai mult, degradând, ca’n orice muncă, tot mai mult. Dar acum, când facem doar „promo“ unei noi mode, pe lângă cheltuiala În plus, direct din buzunarul meu, adaug o alta, indirectă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
faceți altceva decât să consumați altă energie, de astă dată prin televizor, cel mai adesea Întru Îndobitocire... Vă critic, dar știu eu ce știu... Ca, de exemplu: Sunteți și ipocriți, gândindu-vă cum să protejați Natura: dar nu fumul opaițului poluează, căci eliberează energia solară fixată deunăzi de planta care a furnizat oloiul; ori de animalul care, mâncând planta cu pricina, a furnizat seul; ori de albina care și-a crescut, din nectarul aceleiași plante, fagurii din ceară. Și ziceți voi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
solară fixată deunăzi de planta care a furnizat oloiul; ori de animalul care, mâncând planta cu pricina, a furnizat seul; ori de albina care și-a crescut, din nectarul aceleiași plante, fagurii din ceară. Și ziceți voi, după ce-ați poluat cu termocentrala care eliberează o energie fosilă, aceea de care Natura nu mai prididește să se descotorosească ascunzând-o cât mai adânc, În petrol, cărbuni ori gaze (à propos: ați găsit că-i mai „economic“ să vă Încălziți cu ele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]