689 matches
-
mai rămăseseră 2. Până în întâia jumătate a secolului al XVII-lea erau boieri ca Bucioc Costea, Prăjeștii, Dumitru Buhuș, Gheorghe Ursache, Neculai Racoviță, Miron Costin, Iordache Roset care stăpâneau o mulțime de sate, spune Radu Rosetti. La 15 iulie 1668 pomelnicul cu moșiile vistiernicului Gheorghe Ursache era mai lung decât cuprinderea satelor pe care le stăpânea în ținuturile Suceava, Neamț, Bacău, Tecuci, Tutova, Vaslui, Lăpușna, Orhei, Soroca, Cernăuți, Dorohoi, Cârligătura, - Vodă Duca vârându-l în închisoare și supunându-l la cazne
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
noi în țară tot felul de bani străini: unghii ungurești, zlotul tătărăsc, groșul leșesc, goltânul venetic, talerul nemțesc, cum și banii turcești de mai apoi; mai umblau apoi patronicul, costanda, asprul, tultul, tuzlucul, izenilicul icosarul etc. etc. că e lung pomelnicul tuturor banilor ce au avut curs la noi în țară" (Opinia, 12 decembrie 1906). Iar Vasile Plăcintă enumără și alte monede: sorcovățul, beșlicul, direcția, dodecar, filer, ioachim, iuzluc, leița, mariașul, menhudia, pătrașca, sestrețul, grivina, creițarul, pitacul, lețcaia, băncuța, mahmudea, rubia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ținea pe Mărioara, fata Docanului, Gheorghe care a luat pe fata lui Alecsandri și Leon dela Dobreni care a ținut pe duduca Lucica, fata lui Mihalache Kogălniceanu. Mai veneau Roseteștii, Cantacuzineștii, Ghiculeștii - toți cu cucoanele și duducile lor». Înșirând acest pomelnic al marilor boeri din Moldova, bătrâna radia de bucurie. Părea că retrăiește frumoasele vremuri de odinioară. - «Mare bucurie avea tătuca Vasile - așa-i spuneam eu lui Alecsandri - când venea să-1 viziteze Elena lui Cuza Vodă dela Ruginoasa. În ziua aceea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
s-a lăsat Departamentului bisericesc. Urmașul în scaunul episcopal de la Huși al lui Inochente, Iacob Stamate, instalat la 18 decembrie 1782, ajuns în casele Episcopiei și constatând starea jalnică în care fanariotul adusese biserica, a poruncit „să se facă un pomelnic mare de lemn în care a scris numele Episcopilor și a Domnitorilor care au fondat și înzestrat Episcopia iar în fruntea pomelnicului a scris cu litere mari fapta cea hoțească a lui C. Mavrocordat": „Pomelnicu a fericiților ctitori a Sfintei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în casele Episcopiei și constatând starea jalnică în care fanariotul adusese biserica, a poruncit „să se facă un pomelnic mare de lemn în care a scris numele Episcopilor și a Domnitorilor care au fondat și înzestrat Episcopia iar în fruntea pomelnicului a scris cu litere mari fapta cea hoțească a lui C. Mavrocordat": „Pomelnicu a fericiților ctitori a Sfintei Episcopii Huși. Ce s-au prefăcut din porunca Preasfinției sale Kyrio Kir Iacovu când au intrat episcop la leat 1782 Decembrie 18
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
făcut de părintele Zagavei și alți provaslavnici hristiani, fiind zidit lângă altul, care era mai vechi”. Domnitorii Moldovei(Ștefan Petru Vodă, Antonie Ruset, Constantin Cantemir) înzestrează acest schit cu moșii, văd de moară și prisăci, domnitorii amintiți fiind menționați în pomelnic după Zagavei. În jurul schitului, s-au construit locuințe de către oamenii care lucrau pe moșiile mănăstirii, la livezi, în pădure și la exploatarea carierelor de piatră, unde se făceau pietre de moară. Acest lucru este evident pe la jumatatea secolului al XVIII
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
unor datini de sute de ani. “Spița neamului” nu se obișnuia a fi păstrată în arhivele de familie sau în cele publice. Puținele date genealogice erau înscrise fie cu prilejul judecăților pentru moșii, fie pe ceasloave bisericești sau în unele pomelnice. La o bună parte din boierii basarabeni, aflați la conducerea societății, pedomina o mentalitate și un comportament șovăielnic și duplicitar, iar atitudinea acestora era lipsită de spirit patriotic. Și toate aceste realități erau resimțite negativ de întreaga societate. Oare numai
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
notiță sub Vlad Țepeș, care începe așa: „Fiecare român cu care am vorbit mi-a zis să-l scot pe Vlad Țepeș de pe listă pentru că nu a fost rău, ci bun“. Pentru a ne convinge, prezintă mai jos un lung pomelnic de e-epistole schimbate de el cu un cetățean născut în România, pe nume Marius. Era prea mult de citit și n-am avut răbdare, mai ales că tot pe acolo se propunea o altă temă de gândire, dacă Bill
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
și gradul lor de rudenie. Metodele de cercetare ale genealogiei sunt cele analitice, prin care se stabilește tabla ascendenților și cele sintetice, prin care se stabilește tabla descendenților. Uneltele genealogiei sunt, în special, registrele de stare civilă, registrele parohiale, testamente, pomelnice, acte de înnobilare sau de punere în posesie, acte judecătorești, registre de ranguri nobiliare, foi de zestre, inscripții funerare, pisanii etc. Această știință își are rădăcinile probabil undeva în preistorie, unde legăturile de rudenie și descendența din strămoși comuni sau
Genealogie () [Corola-website/Science/301011_a_302340]
-
Științe medicale, Institutul Matei Balș Cultul eroilor Având o populație numeroasă, satul Plevna a contribuit la cele două Mari Războaie cu un număr apreciabil de ostași, căzând eroic în luptă un număr de 77 de consăteni, așa cum sunt consemnați în Pomelnicul parohiei: <br> Primul Război Mondial 1916-1918 Lt. Farm. Fiera Nicolae Serg. Constantin Ion Sold. Dumitru Nicolae Driceanu Gheorghe Serbulea Gheorghe Gheorghe Tudorache Tarhon Ion Bujoianu Gheorghe Radu Tiberea Vasile Ion Ionita Marin Bunda David Bunda Ion Condeanu Arghir Soare Tudor
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
pentru acces pietonal, împrejmuire din panouri sudate de plasă zincată și zugrăvire. În cursul studiului pentru realizarea prezentei cercetări, s-a identificat în biserica parohială, pe pilastrul naosului dinspre miază-noapte, mascat de un panou iconografic din lemn dedicat sfintei Filoteea, pomelnicul eroilor din sat. Contrariat de faptul că în împrejurimi nu există în biserici pomelnicul eroilor locali, am identificat pe temeiul 3314/9 aug 1942 al Protoieriei Ștefănești, sarcina obligatorie a „"amplasării în biserică a unei plăci cu numele eroilor, unde
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
studiului pentru realizarea prezentei cercetări, s-a identificat în biserica parohială, pe pilastrul naosului dinspre miază-noapte, mascat de un panou iconografic din lemn dedicat sfintei Filoteea, pomelnicul eroilor din sat. Contrariat de faptul că în împrejurimi nu există în biserici pomelnicul eroilor locali, am identificat pe temeiul 3314/9 aug 1942 al Protoieriei Ștefănești, sarcina obligatorie a „"amplasării în biserică a unei plăci cu numele eroilor, unde în sărbători să ardă o candelă"”[3]. Mai mult chiar, comunitatea religioasă a localnicilor
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
înmormântați: Alexandru cel Bun, soția lui Ana, Alexandru - fiul lui Ștefan cel Mare, Chiajna - soția lui Ștefan Lăcustă, Anastasie - Mitropolitul Sucevei. Mănăstirea Bistrița este locul în care a fost creat unul dintre cele mai vechi monumente ale culturii medievale românești: "Pomelnicul de la Bistrița". Acest pomelnic oferă cele mai interesante date despre începutul istoriei voievodale și bisericești din Moldova. Mănăstirile reprezintă cea mai importantă categorie a monumentelor ce au supraviețuit intemperiilor vremurilor, multe dintre ele fiind oglinzi ale epocilor trecute. În jurul mănăstirilor
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
soția lui Ana, Alexandru - fiul lui Ștefan cel Mare, Chiajna - soția lui Ștefan Lăcustă, Anastasie - Mitropolitul Sucevei. Mănăstirea Bistrița este locul în care a fost creat unul dintre cele mai vechi monumente ale culturii medievale românești: "Pomelnicul de la Bistrița". Acest pomelnic oferă cele mai interesante date despre începutul istoriei voievodale și bisericești din Moldova. Mănăstirile reprezintă cea mai importantă categorie a monumentelor ce au supraviețuit intemperiilor vremurilor, multe dintre ele fiind oglinzi ale epocilor trecute. În jurul mănăstirilor s-a dezvoltat atât
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
după mijlocul secolului al XVI-lea. Mănăstirile și schiturile construite de voievozi și boieri, înzestrate cu un bogat patrimoniu și importante privilegii, sunt depozitare ale unui bogat tezaur de cultură și civilizație românească. Mesajul istoric transpare din picturile murale, din pomelnicele străvechi păstrate, obiecte de cult, cărți tipărite, monumente funerare și inscripții în piatră, conservate, dar și în glorificarea voievozilor care le-au clădit, o parte a acestor monumente reprezentând un gest de mulțumire adus lui Dumnezeu pentru ajutorul în lupte
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
Ctitorie a patru voievozi mușatini, Alexandru cel Bun (1400-1432), Ștefan cel Mare (1457-1504), Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) și Alexandru Lăpușneanu (1552-1561), Mănăstirea Bistrița este locul în care a fost creat cel mai vechi monument al culturii noastre medievale, și anume, Pomelnicul de la Bistrița. Acest pomelnic oferă cele mai interesante date despre începutul istoriei voievodale și bisericești din Moldova. Pomelnicul de la Bistrița arată că, pentru români, cultura nu poate fi despărțită de cult și, de fapt, cultul este rădăcina cea mai adâncă
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
mușatini, Alexandru cel Bun (1400-1432), Ștefan cel Mare (1457-1504), Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) și Alexandru Lăpușneanu (1552-1561), Mănăstirea Bistrița este locul în care a fost creat cel mai vechi monument al culturii noastre medievale, și anume, Pomelnicul de la Bistrița. Acest pomelnic oferă cele mai interesante date despre începutul istoriei voievodale și bisericești din Moldova. Pomelnicul de la Bistrița arată că, pentru români, cultura nu poate fi despărțită de cult și, de fapt, cultul este rădăcina cea mai adâncă a culturii noastre. În jurul
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
Alexandru Lăpușneanu (1552-1561), Mănăstirea Bistrița este locul în care a fost creat cel mai vechi monument al culturii noastre medievale, și anume, Pomelnicul de la Bistrița. Acest pomelnic oferă cele mai interesante date despre începutul istoriei voievodale și bisericești din Moldova. Pomelnicul de la Bistrița arată că, pentru români, cultura nu poate fi despărțită de cult și, de fapt, cultul este rădăcina cea mai adâncă a culturii noastre. În jurul Bisericii s-a plămădit și s-a binecuvântat, s-a consolidat și s-a
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
oșteni de frunte căzuți în lupta de la Podul Înalt, este, fără îndoială, o lucrare istoriografică de referință pentru trecutul istoric al Moldovei. Acest document a fost citat pentru prima dată în secolul al XVIII-lea, de Axinte Uricarul. În fruntea pomelnicului este notată data, 6915 (14079, indictionul 15, crugul soarelui 27, al lunii 18, când a început scrierea sa la Mănăstirea Bistrița. În introducere se fac considerații generale privind milostenia și mântuirea, apoi se arată că înscrierea în pomelnic a dreptcredincișilor
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
În fruntea pomelnicului este notată data, 6915 (14079, indictionul 15, crugul soarelui 27, al lunii 18, când a început scrierea sa la Mănăstirea Bistrița. În introducere se fac considerații generale privind milostenia și mântuirea, apoi se arată că înscrierea în pomelnic a dreptcredincișilor binefăcători se făcea numai cu „sfatul egumenului și (a) tuturor celor întru Hristos frați”. Sunt pomeniți, în continuare, „binecinstitorii domni ai Moldovlahiei”. Despre domnii din secolul al XIV-lea, începând cu Bogdan I și sfârșind cu Iuga, nu
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
cei din secolele XV-XVI apar împreună cu diferiți membri ai familiei lor, printre ei, înafară de moldoveni, sunt unii din Țara Românească, iar alții, îndeosebi rudele lui Ștefan cel Mare, din Mangup, Kiev și Moscova. Alexandru cel Bun este numit în pomelnic „adevăratul ctitor al acestui sfânt locaș”. Urmează „arhierei”, printre care, pe lângă Iosif, Teoctist, Teoctist, Gheorghe (mitropoliții Moldovei și Sucevei), Vasile, tarasie și Pahomie (episcopii Romanului), sunt pomeniți Ioan și Samuil, probabil arhipăstori în vreun scaun chiriarhal (Suceava, Roman sau Rădăuți
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
Anastasiei al Vadului și Prohor al Ohidrei, „călugărițele”, „boierii Țării Moldovlahiei”, „muntenii din Chilia”, „neamul Nicorescului”, „creștini dreptcredincioși”, boieri care „au murit în război cu turcii”, la Vaslui, în ianuarie 1475 și alții (boieri munteni și moldoveni, preoți, călugări, credincioși). Pomelnicul de la Bistrița este scris de mai multe mâini, fapt demonstrat de diversitate grafiei. Astfel, două file și jumătate, în care sunt pomeniți domnii până la Ștefan cel Mare inclusiv, sunt scrise de o mână, apoi, în continuare, de mai multe mâini
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
grafiei. Astfel, două file și jumătate, în care sunt pomeniți domnii până la Ștefan cel Mare inclusiv, sunt scrise de o mână, apoi, în continuare, de mai multe mâini. Deși, în partea introductivă este notat anul când a început scrierea acestui pomelnic, s-au purtat discuții vii cu datarea acestui important izvor al istoriei noastre, formulându-se diferite ipoteze de învățați renumiți ca: D. A. Sturza, Melchisedec, I. Bogdan, m. Lascaris, Miletic, r. Rosetti, Ilie Minea, C. C Giurgescu, Iațimirscki, Victor Motogna, I.
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
-se diferite ipoteze de învățați renumiți ca: D. A. Sturza, Melchisedec, I. Bogdan, m. Lascaris, Miletic, r. Rosetti, Ilie Minea, C. C Giurgescu, Iațimirscki, Victor Motogna, I. Vlădescu, P. P. Panaitescu ș. a. Slavistul Damian P. Bogdan, studiind critic acest valoros manuscris, Pomelnicul Mănăstirii Bistrița, a ajuns la concluzia că primele trei file au fost copiate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, după un pomelnic început în anul 1407, care, probabil, era scris pe tăblii de lemn sau pictat pe peretele de la proscomidiar
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
Iațimirscki, Victor Motogna, I. Vlădescu, P. P. Panaitescu ș. a. Slavistul Damian P. Bogdan, studiind critic acest valoros manuscris, Pomelnicul Mănăstirii Bistrița, a ajuns la concluzia că primele trei file au fost copiate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, după un pomelnic început în anul 1407, care, probabil, era scris pe tăblii de lemn sau pictat pe peretele de la proscomidiar. Ulterior, pomelnicul a fost completat, adăugându-se nume și însemnări; ultima însemnare s-a făcut în anul 1682; deci pomelnicul a fost
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]