948 matches
-
exercită bisericile, multe dintre ele, monumente istorice, care influențează inclusiv prin stilul construcțiilor, a materialelor urilizate la realizarea acestora dar și prin picturile interioare cum ar fi cele de la: Bumbești Jiu (1812-1818) (județul Gorj); satul Galați (sec. XVI) și satul Ponor (sec. XVIII) - Comuna Pui, Baru, Satul Chitid - Boșorod, SÎntămăria Orlea (patru biserici - monumente), RÎul de Mori (trei biserici: Clopotiva, Ostrov și RÎbița) (jud. Hunedoara); Baia de Aramă (1690-1715, cu pictură), Isverna (1808), Ponoarele (sec. XIV) (județul Mehedinți); Avrig (sec. XVIII) cu interesante
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1812-1818) (județul Gorj); satul Galați (sec. XVI) și satul Ponor (sec. XVIII) - Comuna Pui, Baru, Satul Chitid - Boșorod, SÎntămăria Orlea (patru biserici - monumente), RÎul de Mori (trei biserici: Clopotiva, Ostrov și RÎbița) (jud. Hunedoara); Baia de Aramă (1690-1715, cu pictură), Isverna (1808), Ponoarele (sec. XIV) (județul Mehedinți); Avrig (sec. XVIII) cu interesante fresce interioare, Cisnădioara (1223), Cisnădie, Gura RÎului (sec. XVIII, cu pictură), Rășinari (1750, cu pictură originală), Turnu Roșu (1653, ctitor Matei Basarab) (jud. Sibiu), Comarnic (jud. Prahova); Brezoi (Călinești și Poieni
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
anume: Albeștii de Muscel (județul Argeș); Padeș, Peștișani (Hobița - 2, Boasca, Boroșteni, Gureni și Pestișani) (județul Gorj); Bărbăteni (sec. XIX) - Lupeni și Petroșani (sec. XVIII) (județul Hunedoara); Costești (1835) Comuna Balta, Baia de Aramă, Isverna (3, În satele Isverna, Drăgești, Turtubata) și Ponoarele (1763) (județul Mehedinți); Poiana Sibiului, (județul Sibiu); Ciunget - Voineasa (cu pictură sec. XIX), Malaia (sec. XIX), Brezoi (1801), Copăceni - Racoviță, Mălăceni - Perișani (sec.XVIII), Marița - Vaideeni, Grămești - Costești (1664-1666), Stoenești (3, din sec. XVIII) și Băile Olănești (Horia) (județul VÎlcea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
monumente ale eroilor pentru 1916-1918, Sarmizegetusa - sat Zeicani - Buzduganu lui Iancu de Hunedoara, Vulcan - pentru 1916-1918, (Județul Hunedoara); Baia de Aramă, Obelisc al eroilor de la Mărășești, Ilovăț - În satul DÎlbocița, Bala - 1877 - 1916-1918, Balta În satul Prezna - 1913-19161918, Cireșu - 1877 și 1916-1919, Ponoarele, satul Gărbăneasa - 1913 și 19161919 și Șovarna, satul Studina 1877, 1913 și 1916-1919(Județul Mehedinți); Comarnic - Crucea din 1741, Bușteni - monumentul eroilor din primul război mondial de pe Caraiman și ultima grenadă - (Județul Prahova); Avrig - placa memorială dedicată lui Gh. Lazăr
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
numai aici sunt stîlpi Încrustați pentru morminte și nu cruci), Sălașul de Sus - zonă etnografică de la Nucușoara, RÎul de Mori - zonă etnografică de la Clopotiva, Sarmizegetusa - cojoace tipice zonei de influență, (Hunedoara); Bala - port popular, Balta - folclor și etnografie, Cirescu, Godeanu, Ponoare - etnografie și folclor, (Mehedinți); Talea, (Prahova), Avrig - port popular și covoare În culori dominate de roșu viu - creatoarea populară Maria Spiridon, Gura RÎului, Jina, Poiana Sibiului, Rășinari, Sadu, Săliște (format din zece sate) și Tilisca - zonă etnografică renumită sub numele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
localități mai importante: Săsciori (Alba); Lerești și Rucăr (Argeș); Șirnea și Fundata (Brașov); Petroșița - covoare foarte frumoase, Pucheni - țesături, Văleni - Malul cu Flori (DÎmbovița); Tismana - covoare, costume, cojoace pentru export, Runcu - covoare, Stănești - cusături, țesături, CrasnaNovaci - covoare, (Gorj) Isverna și Ponoarele (Mehedinți); Talea (Prahova); Avrig - covoare, cusături și țesături, CÎrțișoara, Gura RÎului, Jina - cojoace, pieptare, căciuli, Rășinari - cojoace, covoare, carpete, sculptură În lemn, Săliște, Turnu Roșu - covoare, (Sibiu); Horezu și Vaideeni (VÎlcea). Ca și În multe alte zone din țară, cum
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Balta - case și porți de lemn, Baia de Aramă - case de lemn, Cireșu - case vechi, Godeanu - case și porți sub formă rotundă din piatră, Ilovița - porți și prelucrarea artistică a pietrei cu elemente arhaice (crucile din cimitir acoperite), Podeni - case țărănești tradiționale, Ponoarele - șapte mori de lemn și case țărănești, Sovarna - porți de lemn (Mehedinți); Porumbacu de Jos - case specifice Țării Oltului, Rășinari - mobilier pictat, RÎu Sadului - case de lemn foarte frumoase, (Sibiu); Horezu - satul Ursani - arta cioplitului În lemn, Vaideeni - casa de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Sus - Întîlnire cu istoria (prima duminică din mai la Costești), Sălașul de Sus - Nedeea de la Sălașul de Sus, Sarmisegetusa - Nedeea de la Sarmisegetusa, (Hunedoara); Cireșu - Sărbătoarea peșterii de la Topolnița, Ilovăț - Nedeea Mehedinților (luna mai, la Turbata), Isverna - Sărbătoarea liliacului de la Nadonova, Ponoarele - Sărbătoarea liliacului (prima duminică din mai) (Mehedinți); Avrig - Florile Oltului (ultima duminică din mai), Cisnădie - Cireșari (iunie), CÎrțișoara - Întîlnire pe Transfăgărășan (24 august), Jina de Sus pe muntele Jina (ultima duminică din iulie), Săliște - Întîlnirea junilor (ultima săptămînă din decembrie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În teritoriu este următoarea: Cugir (Alba) - Călușar la Vinerea; Șirnea și Fundata (Brașov); Buchin, Cornereva, Marga, Obreja (Gorj); Runcu (DÎmbovița); Padeș, Novaci și Tismana (Gorj); Boșorod (formație de călușari), Orăștioara de Sus (formație de călușari) În satul Costești (Hunedoara); Isverna, Ponoarele și Baia de Aramă (Mehedinți); Orlat (Sibiu); Bărbătești, Berislăvești, Horezu, Călimănești și Olănești (VÎlcea). CÎntecul popular românesc prin acuratețea și frumusețea lui melodioasă ca și prin Încărcătura versului este mult apreciat de turiști și nu În puține cazuri În corelație cu formațiile
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
agroturistice cu numeroase pensiuni rurale șiagroturistice: Șugag (Alba); Arefu, Lerești și Rucăr (Argeș); Șirnea, Fundata și Bran (Brașov); Cornereva și Turnu Ruinei, satul Borlova (Caraș-Severin); Moroeni (DÎmbovița); Tismana, Pestișani - sat Hobița, Padeș, Cloșani și Bumbești-Jiu - sat Curtișoara (Gorj); Isverna și Ponoarele (Mehedinți); Săliștesat Sibiel, Jina, Poiana Sibiului, Rășinari, Râul Sadului, Tilișca, Tălmaciu - sat Băița (Sibiu); Horezu, Ciunget și Vaideeni (VÎlcea). Construcțiile din epoca noastră, fie că sunt baraje hidrotehnice și lacuri de acumulare, construcții social-culturale, mari complexe comerciale etc. Îmbogățesc În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Cabana IEFS. PETRILA. - m. m. compus din 6 coloane de beton mozaicat și acoperiș În formă de templu grec, dedicat eroilor din 1916-1918, În satul Lonca; - cabanele Lunca Florii și Voievodul; PUI. - așezare din epoca paleolitică și neolitică - satul Ohaba Ponor (monument arheologic); - m. m.: -Obelisc din marmură pe un podium de beton dedicat eroilor căzuți În cele 2 războiae mondiale, satul Serel; - m.m.: -cimitirul ostașilor români și germani din 1916-1918; - m. n.: -Peștera lui Cocolcea, sat Ponor; - m.n.: -Peștera Șura
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
neolitică - satul Ohaba Ponor (monument arheologic); - m. m.: -Obelisc din marmură pe un podium de beton dedicat eroilor căzuți În cele 2 războiae mondiale, satul Serel; - m.m.: -cimitirul ostașilor români și germani din 1916-1918; - m. n.: -Peștera lui Cocolcea, sat Ponor; - m.n.: -Peștera Șura Mare, sat Ohaba Ponor; - rezervație naturală: Ohaba Ponor; - cabana Baleia. RÎU DE MORI. - ruine de cetate (colț) - reședința cnezilor români CÎnde; - m. arh. ruinele bisericii CÎndeștilor, secolul XIV, satul Suseni; - m. arh. Conacul Kendeffy cu capelă, secolul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m.: -Obelisc din marmură pe un podium de beton dedicat eroilor căzuți În cele 2 războiae mondiale, satul Serel; - m.m.: -cimitirul ostașilor români și germani din 1916-1918; - m. n.: -Peștera lui Cocolcea, sat Ponor; - m.n.: -Peștera Șura Mare, sat Ohaba Ponor; - rezervație naturală: Ohaba Ponor; - cabana Baleia. RÎU DE MORI. - ruine de cetate (colț) - reședința cnezilor români CÎnde; - m. arh. ruinele bisericii CÎndeștilor, secolul XIV, satul Suseni; - m. arh. Conacul Kendeffy cu capelă, secolul XIV, satul RÎu de Mori; - m. arh.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pe un podium de beton dedicat eroilor căzuți În cele 2 războiae mondiale, satul Serel; - m.m.: -cimitirul ostașilor români și germani din 1916-1918; - m. n.: -Peștera lui Cocolcea, sat Ponor; - m.n.: -Peștera Șura Mare, sat Ohaba Ponor; - rezervație naturală: Ohaba Ponor; - cabana Baleia. RÎU DE MORI. - ruine de cetate (colț) - reședința cnezilor români CÎnde; - m. arh. ruinele bisericii CÎndeștilor, secolul XIV, satul Suseni; - m. arh. Conacul Kendeffy cu capelă, secolul XIV, satul RÎu de Mori; - m. arh. unele case din Clopotiva
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
prelucrare a lemnului: lăzi de zestre, În special cele realizate Între anii 18801910; - vatră folclorică; - ansamblu renumit de dansurti „Obîrșia Cloșani”; - centru artizanal; - mari crescători de oi. PODENI. - m. arh. pop. -case țărănești tradiționale; - vatră folcorică; - elemente de port popular. PONOARELE. - m.arh. - biserica din lemn „Sf. Nicolae” (aprox. 1763); - m. arh. - biserica veche ridicată de călugărul Nicodim (sec. XIV); - m.m. monument Închinat eroilor din 1913 și 1916-1919 din satul Gărdăneasa; - m. arh. pop. - 7 mori de lemn și case țărănești; - m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m. arh. pop. - 7 mori de lemn și case țărănești; - m. n. - podul natural format din prăbușirea parțială a unei peșetri (61 m lungime și 12 m lățime); - m. n. - rezervația „Pădurea de Liliac” (20 ha); - m. n. - carstul de la Ponoarele - peșteră; - complexul carstic de la Ponoarele, unic În țară și În Europa; - m. n. lacurile carstice: Zătonul Mare și Zătonul Mic; - festival folcloric interjudețean În prima duminică din mai „Sărbătoarea Liliacului”; - ansamblu de dansuri laureat; - vatră folclorică; - elemente de port popular
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de lemn și case țărănești; - m. n. - podul natural format din prăbușirea parțială a unei peșetri (61 m lungime și 12 m lățime); - m. n. - rezervația „Pădurea de Liliac” (20 ha); - m. n. - carstul de la Ponoarele - peșteră; - complexul carstic de la Ponoarele, unic În țară și În Europa; - m. n. lacurile carstice: Zătonul Mare și Zătonul Mic; - festival folcloric interjudețean În prima duminică din mai „Sărbătoarea Liliacului”; - ansamblu de dansuri laureat; - vatră folclorică; - elemente de port popular și centru artizanal. - condiții optime
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
în colonie. După amiaza am urcat cu el câteva culmi, voind să ne bucurăm împreună și de priveliștea munților. Venind dinspre câmpia Mureșului, Apusenii sunt calcaroși, având aspectul unor turnuri și creneluri. Fenomenele carstice se întâlneau la tot pasul: peșteri, ponoare, ape subterane, râuri care apar și dispar. În Galda de Jos circula o poveste care spunea că un cioban ședea pe una din cele două culmi, numite Gemene, care se văd deasupra comunei Galda de Sus. Aceasta are o scobitură
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Camelia Simion (Maria Cristina și Te cheamă dragostea), Ionel Trufea (Serenada twist), Roman Victor (Îngerașii negri, Mureșanca și Teașteaptă un om), Mihai Milichi (Pentru tine cânt și În astă seară), Adriana Liteanu (Cei care se iubesc), Valerica Antohi (Foicică din ponoare), Dorina Ionescu (Zi, bade, din fluier iară)”. Tot la acest spectacol a mai participat și Brigada artistică de agitație a Casei raionale de cultură Vaslui, cu programul „Jos pălăria!”. La final, două întrebări retorice: 1) Se va mai organiza vreodată
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dea lungul văii însoțită de un firicel de apă cristalină ce se oprește într-o baltă mlăștinoasă. Drumul șerpuia în continuare pe lângă mlaștină, la capătul cărei se încrucișa cu calea ferată, care urcă dinspre platoul de exploatare a cărbunelui, Ponor. În acel punct de încrucișare a celor două drumuri, adică cel de fier și cel de piatră, a fost un mic lac cu apă curată și peștișori, înconjurat de mesteceni, iar calea ferată despărțea foarte frumos mlaștina de lac, exact
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de stația de încărcare a cărbunelui sosit pe calea aerului, cu funicularul, de la puțul cinci Unteriș. Din acel mic lac pornea un firicel de apă care continua să însoțească drumul de piatră ce avea ca destinație platoul de exploatare minieră Ponor. Mina de cărbuni se găsea la poalele dealului stâncos Tâlva Zânei cunoscut în grai local Tilfasinna, care era cel mai înalt vârf din munții ce înconjurau localitatea Steierdorf-Anina, locul despre care circulau diverse povești și legende, povestite seara la culcare
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cu drumul Oraviței, străjuit de cantonul feroviar Răuț, de unde trenurile forestiere își urmează cursul prin Livada Mare, Brădet și mai departe spre stația terminus Anina. De acolo, din Anina, trenurile plecau în sens invers cu vagoanele goale spre stația Ponor și Crivina printr-un defileu de poveste, prin cheile Plopa până la stația terminus din capătul opus Ponyazka. În 1890 construcțiile vilelor erau în toi. Acestea vor primi nume ca: vila Dora, vila Eva ,vila Elisabeta, vila Mică etc. Vila Dora
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
încrucișare de drumuri era un punct strategic. De acolo puteai urmări tot ce se deplasa în cele patru direcții, spre centru, spre stațiune, spre Oravița și în Colonia Cehă, din care drumul continua spre colonia de case de pe platoul minier Ponor. Mina Ponor Drumul spre stațiune era un drum de piatră în pantă care trecea prin fața vilei Dora sau dr.Huschith după care panta dispare până ajungi pe platoul stațiunii climaterice. Revenind pe platoul pe care a fost construită stațiunea climaterică
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
drumuri era un punct strategic. De acolo puteai urmări tot ce se deplasa în cele patru direcții, spre centru, spre stațiune, spre Oravița și în Colonia Cehă, din care drumul continua spre colonia de case de pe platoul minier Ponor. Mina Ponor Drumul spre stațiune era un drum de piatră în pantă care trecea prin fața vilei Dora sau dr.Huschith după care panta dispare până ajungi pe platoul stațiunii climaterice. Revenind pe platoul pe care a fost construită stațiunea climaterică, aceasta a
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
atestă faptul că bunicii paterni dinspre mamă au venit din Slovacia, comitatul Zolyom. Foto copie - actul de identitate al mamei O vreme, până la reamenajarea vechii locuințe din colonia Cehă, mama a locuit la sora sa, în zona de exploatare minieră Ponor. Pentru a-și câștiga existența, mulți locuitori, printre care și mama cu sora mea, au lucrat la construirea Sanatoriului de la Marila. Aici muncitorii erau plătiți atât în bani cât și în produse alimentare ca: zahăr, făină, ulei, produse care nu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]