1,013 matches
-
din toate statele lumii (cu regimuri politice diferite, cu statutul de majoritate sau minoritate confesională) era informată cu privire la acțiunile și la poziția Bisericii în societate. Credincioșii erau educați în spiritul credinței catolice, a mesajului creștin și a valorilor sale. Prezența Pontifului și a centrului administrativ creat în jurul său a reprezentat pentru Biserica Catolică un factor particular în raport cu organizarea celorlalte biserici nu doar din punct de vedere ecleziologic, ci și din perspectiva concretă a existenței și administrării ei. O consecință a sporitei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Prima sintetiza doctrina catolică despre revelație, explicând relațiile dintre credință și rațiune. A doua definea infailibilitatea Papei când vorbea ex catedra despre credință și obiceiuri, temă ce a stârnit unele reacții în societate 132. Conciliul a statutat că primatul jurisdicției Pontifului Roman nu se exercită doar în zona credinței și a tradițiilor creștine, ci și în domeniul disciplinar și administrativ. Primatul jurisdicției reprezenta în Biserica Catolică "puterea juridică deplină și supremă". Deciziile papale nu aveau nevoie de validarea nimănui și împotriva
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presa, cinematograful, radioul, televiziunea și altele ca acestea, toate la un loc fiind denumite mijloace de comunicare socială 154. Practic, rezoluțiile Conciliului referitoare la mijloacele de comunicare erau o continuare și o sintetizare a ideilor și documentelor emise de Suveranii Pontifi și de episcopii din perioada anterioară. S-au tratat principalele probleme legate de această temă și s-a considerat că normele de disciplină propuse vor fi de folos atât "pentru mântuirea creștinilor, cât și pentru progresul întregii omeniri"155. Viziunea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
aceste evenimente au dus la repoziționarea Bisericii în noua ordine politico-socială. În contextul sus-numit, Vaticanul s-a adaptat noilor realități, s-a reorganizat și s-a modernizat, având ca principală miză păstrarea unității și a centralizării sale, creionate în jurul Suveranului Pontif; acest deziderat a fost susținut și prin mijloacele moderne, presa fiind unul din cele mai importante și utile pârghii. Organizarea de către Sfântul Scaun a Congreselor și a Expoziției mondiale a presei catolice a constituit o modalitate de unificare a acestei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Benedict al XV-lea a produs schimbări în cadrul ierarhiei bisericești: au fost înlocuiți toți cei care ocupaseră poziții importante și își manifestaseră ideile profund anti-moderniste. Prin enciclica Ad Beatissimi, Papa își expune noua viziune (modernă). Încă din Evul Mediu, Suveranii Pontifi au cerut pentru actele lor întâietatea și jurisdicția universală; acest lucru a fost dobândit într-o anumită măsură datorită evoluției tehnice și modernizării societății în 1931, când a fost creat postul de Radio Vatican, ce a permis stabilirea unui contact
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
greșelile legate de natura Bisericii și a statului, iar cele referitoare la etica creștină, în succesivele 10, pentru ca apoi să se treacă la alte 10 propoziții, ce priveau căsătoria creștină. Ultimele 5 (75-80) condamnau erorile legate de suveranitatea temporală a Pontifului Roman și de liberalism, subliniind necesitatea de a menține catolicismul ca unică religie a statului în detrimentul libertății de cult (H. Denzinger, Enchiridion Symbolorum, EDB, Bologna, 1995, pp. 521-544). 131 În această situație, episcopul de Orleans, Dupanloup, a publicat La Convention
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tatonări în problema unei posibile repuneri în drepturi a cultului greco-catolic, ci de prevenirea papei Ioan Paul al II-lea, pregătit atunci să viziteze pentru a doua oară Polonia natală, în legătură cu pericolele unei intervenții sovietice în cazul unor „provocări”. însă pontiful nu a ținut la mănăstirea Jasna Gora, în iunie 1983, un discurs politic, ci le-a spus celor 500.000 de pelerini că le cunoaște dezamăgirile (nu a vorbit explicit de legea marțială proclamată în 1981) și i-a îndemnat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
imperialiștilor”, iar BOR își va consolida pozițiile în fața pretențiilor Sfântului Scaun, care atunci se pregătea de organizarea Conciliului II Vatican. Fără îndoială, politica orientală (Ostpolitik) a Vaticanului din timpul lui Paul al VI-lea a contribuit la detensionarea relațiilor bilaterale. Pontiful a abordat cu moderație chestiunea greco-catolică și a încercat să exploateze aplecarea lui Nicolae Ceaușescu către redescoperirea originilor latine ale poporului român (la 26 mai 1973, Paul al VI-lea i-a oferit în dar președintelui român un bust în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
totul era în favoarea noastră. A.V. Eu mă gândeam, ca să folosesc o formulă cunoscută, la revolta împotriva clasicilor... A.Ș. Asta da, sigur că da. O revoltă nu împotriva clasicilor scriitori, ci împotriva clasicilor regiei românești, pentru că pe vremea aceea, pontiful regiei era Sică Alexandrescu. Eram tineri și mergeam la Teatrul Național să vedem marile spectacole Caragiale făcute de el, care erau, într-adevăr, extraordinare, cu actorii de aur ai epocii Caragiale... A.V. ...dar dacă Sică Alexandrescu n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
numele sfanțului apostol. Este deci firească întrebarea pe care o pun mulți: chiar este papă urmașul direct al apostolului Petru și împuternicitul lui Hristos peste turmă Lui? Absolut previzibil și chiar așteptat de lume, evenimentul trecerii în veșnicii a suveranului pontif întâmplat pe 02 aprilie 2006 a avut o neașteptată notă de spectaculozitate. Părerea de rău a celor care l-au prețuit și iubit s-a împletit în mod ciudat și original cu nevoia lor de a se compară cu el
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
numele sfanțului apostol. Este deci firească întrebarea pe care o pun mulți: chiar este papă urmașul direct al apostolului Petru și împuternicitul lui Hristos peste turmă Lui? Absolut previzibil și chiar așteptat de lume, evenimentul trecerii în veșnicii a suveranului pontif întâmplat pe 02 aprilie 2006 a avut o neașteptată notă de spectaculozitate. Părerea de rău a celor care l-au prețuit și iubit s-a împletit în mod ciudat și original cu nevoia lor de a se compară cu el
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
și cultivarea ritului acelei Biserici, în raport cu importanța funcției, a ministerului sau a însărcinării de îndeplinit. Titlul III DESPRE AUTORITATEA SUPREMĂ A BISERICII Can. 42 - (= 330) Așa cum prin hotărârea Domnului sfântul Petru și ceilalți Apostoli constituie un Colegiu unic, așa și Pontiful Roman, succesorul lui Petru, și Episcopii, succesorii Apostolilor, sunt uniți între ei. Capitolul I DESPRE PONTIFUL ROMAN Can. 43 - (= 331) Episcopul Bisericii din Roma, în care dăinuie sarcina dată de Domnul doar lui Petru, primul dintre Apostoli, care trebuie transmisă
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
III DESPRE AUTORITATEA SUPREMĂ A BISERICII Can. 42 - (= 330) Așa cum prin hotărârea Domnului sfântul Petru și ceilalți Apostoli constituie un Colegiu unic, așa și Pontiful Roman, succesorul lui Petru, și Episcopii, succesorii Apostolilor, sunt uniți între ei. Capitolul I DESPRE PONTIFUL ROMAN Can. 43 - (= 331) Episcopul Bisericii din Roma, în care dăinuie sarcina dată de Domnul doar lui Petru, primul dintre Apostoli, care trebuie transmisă succesorilor săi, este capul Colegiului Episcopilor, Vicarul lui Hristos și Păstorul Bisericii universale aici pe pământ
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
Vicarul lui Hristos și Păstorul Bisericii universale aici pe pământ; de aceea el, în virtutea sarcinii sale, are puterea ordinară supremă, deplină, nemijlocită și universală în Biserică, [putere] pe care o poate exercita întotdeauna în mod liber. Can. 44 - § 1. (= 332) Pontiful Roman obține puterea deplină și supremă în Biserică, prin alegerea legitimă acceptată de el, împreună cu hirotonirea episcopală; de aceea, alesul la pontificatul suprem, care este Episcop, obține această putere din momentul acceptării; dacă însă caracterul episcopal îi lipsește, va fi
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
prin alegerea legitimă acceptată de el, împreună cu hirotonirea episcopală; de aceea, alesul la pontificatul suprem, care este Episcop, obține această putere din momentul acceptării; dacă însă caracterul episcopal îi lipsește, va fi imediat hirotonit Episcop. § 2. Dacă se întâmplă ca Pontiful Roman să renunțe la funcția sa, se cere pentru validitate ca renunțarea să fie făcută în mod liber și să fie manifestată în formele cerute; [această renunțare] însă nu trebuie aprobată de nimeni. Can. 45 - § 1. (= 333) Pontiful Roman, în virtutea
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
întâmplă ca Pontiful Roman să renunțe la funcția sa, se cere pentru validitate ca renunțarea să fie făcută în mod liber și să fie manifestată în formele cerute; [această renunțare] însă nu trebuie aprobată de nimeni. Can. 45 - § 1. (= 333) Pontiful Roman, în virtutea funcției sale, se bucură nu numai de puterea asupra Bisericii universale, ci și de întâietatea puterii ordiare asupra tuturor eparhiilor și grupărilor acestora; prin aceasta însă, este în același timp întărită și garantată puterea proprie, ordinară și imediată
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
Bisericii universale, ci și de întâietatea puterii ordiare asupra tuturor eparhiilor și grupărilor acestora; prin aceasta însă, este în același timp întărită și garantată puterea proprie, ordinară și imediată pe care Episcopii o au asupra eparhiei încredințate grijii lor. § 2. Pontiful Roman, în îndeplinirea sarcinii de Păstor suprem al Bisericii universale, este întotdeauna unit în comuniune cu ceilalți Episcopi și, mai mult, cu Biserica universală; cu toate acestea el are dreptul de a determina, în funcție de necesitățile Bisericii, modul, fie personal, fie
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
Episcopi și, mai mult, cu Biserica universală; cu toate acestea el are dreptul de a determina, în funcție de necesitățile Bisericii, modul, fie personal, fie colegial, în care să fie exercitată această sarcină. § 3. Împotriva unei sentințe sau a unui decret al Pontifului Roman nu se acordă dreptul la apel și nici la recurs. Can. 46 - § 1. (cf 334) În exercitarea sarcinii sale, Pontiful Roman este ajutat de Episcopi, care pot coopera cu el în diferite moduri, printre care este Sinodul Episcopilor; în
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
personal, fie colegial, în care să fie exercitată această sarcină. § 3. Împotriva unei sentințe sau a unui decret al Pontifului Roman nu se acordă dreptul la apel și nici la recurs. Can. 46 - § 1. (cf 334) În exercitarea sarcinii sale, Pontiful Roman este ajutat de Episcopi, care pot coopera cu el în diferite moduri, printre care este Sinodul Episcopilor; în plus îi sunt de ajutor Părinții Cardinali, Curia Romană, Legații pontificali precum și alte persoane și diferite instituții în funcție de necesitățile timpurilor; toate
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
printre care este Sinodul Episcopilor; în plus îi sunt de ajutor Părinții Cardinali, Curia Romană, Legații pontificali precum și alte persoane și diferite instituții în funcție de necesitățile timpurilor; toate aceste persoane și instituții împlinesc sarcina încredințată lor în numele și cu autoritatea aceluiași Pontif Roman, pentru binele tuturor Bisericilor, conform normelor stabilite de el însuși. § 2. Participarea Patriarhilor și a celorlalți Ierarhi care prezidează Bisericile sui iuris la Sinodul Episcopilor este reglementată de normele speciale stabilite de însuși Pontiful Roman. Can. 47 - (cf 335
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
în numele și cu autoritatea aceluiași Pontif Roman, pentru binele tuturor Bisericilor, conform normelor stabilite de el însuși. § 2. Participarea Patriarhilor și a celorlalți Ierarhi care prezidează Bisericile sui iuris la Sinodul Episcopilor este reglementată de normele speciale stabilite de însuși Pontiful Roman. Can. 47 - (cf 335) În timp ce Scaunul Roman este vacant sau împiedicat în totalitate, nu se va schimba nimic în conducerea Bisericii universale; se vor respecta însă legile speciale emise pentru acele circumstanțe. Can. 48 - (= 361) Sub numele de Scaun
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
împiedicat în totalitate, nu se va schimba nimic în conducerea Bisericii universale; se vor respecta însă legile speciale emise pentru acele circumstanțe. Can. 48 - (= 361) Sub numele de Scaun Apostolic sau Sfântul Scaun se înțelege, în acest Cod, nu numai Pontiful Roman, ci și, dacă dreptul nu dispune altfel sau nu rezultă altfel din natura lucrurilor, Dicasterele și celelalte instituții ale Curiei Române. Capitolul II DESPRE COLEGIUL EPISCOPILOR Can. 49 - (= 336) Colegiul Episcopilor, al cărui cap este Pontiful Roman și ale
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
Cod, nu numai Pontiful Roman, ci și, dacă dreptul nu dispune altfel sau nu rezultă altfel din natura lucrurilor, Dicasterele și celelalte instituții ale Curiei Române. Capitolul II DESPRE COLEGIUL EPISCOPILOR Can. 49 - (= 336) Colegiul Episcopilor, al cărui cap este Pontiful Roman și ale cărui membre sunt Episcopii în virtutea hirotonirii sacramentale și prin comuniunea ierarhică dintre Capul Colegiului și membre, și în care corpul apostolic persistă în mod continuu, împreună cu capul său și niciodată fără acesta, este de asemenea subiect de
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
Episcopilor își exercită în mod solemn puterea asupra Bisericii universale în Conciliul Ecumenic. § 2. Colegiul Episcopilor își exercită aceeași putere prin intermediul acțiunii unite a Episcopilor răspândiți în lume, dacă aceasta este stabilită ca atare sau primită în mod liber de Pontiful Roman, astfel încât să devină un adevărat act colegial. § 3. Este de competența Pontifului Roman ca, în funcție de necesitățile Bisericii, să aleagă și să promoveze modurile prin care Colegiul Episcopilor își exercită în mod colegial funcția asupra Bisericii universale. Can. 51 - § 1
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
2. Colegiul Episcopilor își exercită aceeași putere prin intermediul acțiunii unite a Episcopilor răspândiți în lume, dacă aceasta este stabilită ca atare sau primită în mod liber de Pontiful Roman, astfel încât să devină un adevărat act colegial. § 3. Este de competența Pontifului Roman ca, în funcție de necesitățile Bisericii, să aleagă și să promoveze modurile prin care Colegiul Episcopilor își exercită în mod colegial funcția asupra Bisericii universale. Can. 51 - § 1. (= 338) Este doar de competența Pontifului Roman să convoace Conciliul Ecumenic, să-l
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]