1,937 matches
-
ele se constituie în funcție de necesitățile economice, industriale, de agrement, sportive, turistice, culturale sau sunt pur și simplu spațiile ambientale temporare ale unor grupe populaționale migratoare. În plus, se mai poate vorbi de medii ambientale străine, în care se așază grupe populaționale de emigranți, muncitori sezonieri sau alte categorii, venite din alte medii în căutare de lucru sau pentru alte motive, sociale, economice sau politice. O altă categorie o reprezintă mediile ambientale forțate, în care sunt obligați să conviețuiască unii indivizi, formând
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sociale deosebite: lagăre de muncă, prizonieri de război, colonii de muncă, colonii de delincvenți etc. Toate acestea ridică probleme deosebit de serioase și complexe. Pe lângă aspectele sociale, politice, economice, morale, se pune problema deosebit de importantă a sănătății mintale a acestor grupe populaționale. Un aspect diferit de cel de mai sus, care exprimă trăsăturile structurale ale acestor tipuri de ambiente sociale, este reprezentat de caracterul lor dinamic. În acest sens distingem următoarele tipuri: structuri ambientale închise, tradiționale, aparținând unei populații stabile, aflată în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dificultatea păstrării identității într-o lume în schimbare rapidă și cu un mare amestec etno-demografic; creșterea conduitelor de violență antisocială datorită factorilor de conflict socio-cultural. Schimbări în structura demografică a comunităților umane: a) schimbări de ordin cantitativ: creșterea demografică; migrația populațională; creșterea competiției și a conflictelor; dificultatea asigurării unei locuințe; dificultatea accesului la servicii; dificultatea asigurării unui loc de muncă; șomajul; creșterea eterogenă a populației ca identitate; b) schimbări de ordin calitativ: dificultatea conservării tradițiilor și a păstrării identității; creșterea conduitelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pletoră privesc aspectele legate de dezvoltarea haotică, necontrolată a orașelor, cu consecințele presiunilor pe care acestea le exercită asupra indivizilor. Acest tip de patologie se caracterizează prin următoarele: creșterea haotică și rapidă a orașelor; industrializarea masivă și rapidă; aglomerația urbană populațională; aglomerarea transporturilor, care devin insuficiente; explozia demografică; aglomerația populațională pe unitatea de suprafață; creșterea timpului afectat activității socio-profesionale a individului; scăderea timpului liber personal; factorii de stres, tensiunea psihică legată de competiție și asimilarea noului cu obligativitatea adaptării la acesta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
orașelor, cu consecințele presiunilor pe care acestea le exercită asupra indivizilor. Acest tip de patologie se caracterizează prin următoarele: creșterea haotică și rapidă a orașelor; industrializarea masivă și rapidă; aglomerația urbană populațională; aglomerarea transporturilor, care devin insuficiente; explozia demografică; aglomerația populațională pe unitatea de suprafață; creșterea timpului afectat activității socio-profesionale a individului; scăderea timpului liber personal; factorii de stres, tensiunea psihică legată de competiție și asimilarea noului cu obligativitatea adaptării la acesta; necesitatea schimbărilor sociale, profesionale frecvente; dezvoltarea unor conduite deviante
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fi diferite. Ele au făcut obiectul unor studii speciale (E. Carrot, J. Parraire și A. Charlin, E. Minkowski, H.H. Kornhuber, V.E. Frankl, E.K. Cruickshank). Astfel, s-a subliniat importanța existenței unei predispoziții psihice în apariția tulburărilor mentale la aceste grupe populaționale, predispoziții de tipul: hiperemotivitate, constituție de tip senzitiv, ruperea bruscă și brutală de mediul familial, dezrădăcinarea etno-culturală, supunerea la muncă forțată, plasarea într-un mediu lingvistic necunoscut. Forma cea mai frecventă a tulburărilor psihice o constituie „nostalgia”, starea psihopatologică de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de igienă mintală se desfășoară în mai multe direcții și etape, după cum urmează: a) Pregătirea acțiunii de igienă mintală are în vedere următoarele aspecte: depistarea precoce a factorilor de risc pentru starea de sănătate mintală; prevalența bolilor psihice în grupul populațional vizat; rata îmbolnăvirilor și vulnerabilitatea populației; aspectele particulare cu risc pentru sănătatea mintală (suicidul, tulburările de comportament, alcoolismul, toxicomaniile, stările depresive, nevrozele, psihozele etc.; b) organizarea și planificarea acțiunii de igienă mintală are în vedere următoarele aspecte practice: fixarea obiectivelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
feluri, fiecare având caracteristici și urmări proprii, după cum se poate vedea mai jos. a) Efectele imediate ale schimbărilor sociale asupra stării de Sănătate mintală se pot manifesta prin: nevroze și stări reactive; conduite de refugiu (alcoolism, consum de droguri, migrații populaționale); conduite delictuale antisociale; conduite de dependență socială. b) Efectele tardive ale schimbărilor sociale asupra stării de sănătate mintală se pot manifesta prin: schimbarea treptată a conduitelor și acțiunilor umane; schimbarea gusturilor și a sensibilității, a preferințelor; schimbarea modelelor de comunicare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stres al presiunilor formale de manipulare (publicitate, reclamă, mode, mass-media etc.). Acest stil de viață va duce la depersonalizarea individului și a maselor, la o afectare gravă a stării de sănătate mintală, generând în același timp noi „structuri sociale”. Masa populațională se va segrega în funcție de interese, accesul la valorile materiale, capacitatea competițională, nivelul de incompetență. La baza acestor „criterii de diferențiere” stau „factorii psihosociali” reprezentați de frustrare, marginalizare și castrare, care „motivează” interesele, nevoile și competiția acestor categorii de indivizi, constituite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
frecvenței conduitelor antisociale de tip agresiv-delictual, manifestate ca violență; - slăbirea coeziunii interne a grupului comunitar-uman, a spiritului gregar; - limitarea considerabilă a libertății comportamentale; b) factori morbigenetici de ordin extracomunitar sau exogeni, reprezentați prin: - conflicte psihosociale; - schimbări sociale; - factori socio-demografici (creșterea populațională, marginalizarea socială a unor indivizi sau subgrupuri, intrarea unor grupe populaționale străine în comunitatea umană); - factori economici; - schimbări culturale, morale, crize axiologice; - schimbări profesionale, șomaj; - schimbări rapide și profunde ale modului de viață, modelului de comportament, formelor de gândire; - nivelul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
interne a grupului comunitar-uman, a spiritului gregar; - limitarea considerabilă a libertății comportamentale; b) factori morbigenetici de ordin extracomunitar sau exogeni, reprezentați prin: - conflicte psihosociale; - schimbări sociale; - factori socio-demografici (creșterea populațională, marginalizarea socială a unor indivizi sau subgrupuri, intrarea unor grupe populaționale străine în comunitatea umană); - factori economici; - schimbări culturale, morale, crize axiologice; - schimbări profesionale, șomaj; - schimbări rapide și profunde ale modului de viață, modelului de comportament, formelor de gândire; - nivelul de dezvoltare materială și spirituală inegal al membrilor comunității social-umane; - decalaje
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conflicte, generând atitudini de refuz și revendicări colective etc. 4. Sindromul de privare de libertate Sindromul de privare de libertate apare în condițiile impunerii unor norme rigide de tip represiv/restrictiv în desfășurarea liberă a conduitelor și acțiunilor unui grup populațional. Acesta se poate ivi în situații de criză social-politică, revoluții, războaie, asedii, deportări, prizonierat, detenție sau în cazul instituționalizării forțate. Manifestările patologice ale acestui tip de tulburări psihosociale sunt marcate de un mare polimorfism: a) tulburări psihice de tip reactiv
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prin devianță; - creșterea criminalității prin grupele deviante; - presiunea grupelor deviante asupra societății. Relația dinamică dintre sistemul social deviant și cel subcultural are două faze, după cum reiese și din schema următoare. Din analiza schemei se poate desprinde faptul că un grup populațional, considerat normal în raport cu valorile modelului său sociocultural, începe treptat să se conformeze la noile valori și experiențe oferite de un model sociocultural alienant, situație care rupe echilibrul social dintre „funcțional” și „disfuncțional” în favoarea proliferării deviației. Datorită aspectelor sale complexe și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aspectelor sale complexe și polimorfe, nu se pot face afirmații absolute și definitive și nici nu se pot crea formule standard în privința devianței. Fiecare formă de societate definește și configurează p. 143 RĂU POPULAȚIE NORMALĂ TENDINȚA PRIMEI FAZE DISFUNCȚIONAL GRUPUL POPULAȚIONAL NORMAL ÎNCEPE SĂ SE CONFORMEZE LA NOILE VALORI ȘI EXPERIENȚE FUNCȚIONAL RUPTURĂ POPULAȚIE NORMALĂ TENDINȚA FAZEI A DOUA RUPTURĂ VALORI SUBCULTURALE VALORI CULTURALE FOTO schema un model propriu de „individ”, membru al societății respective, căruia îi corespunde un anumit tip
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reprezintă aspectul normal al acestora. Din aceste considerente trebuie să acceptăm faptul că devianța reprezintă efectul acțiunii unor „modele negative” asupra persoanei umane, care, plecând de la acestea, a „interiorizat anti-valori”. Modelele negative sunt acceptate cu ușurință de o anumită categorie populațională (persoane frustrate, complexate, cu carențe afective și educaționale, lipsite de familie etc.), care, prezentând probleme serioase de identitate și formare a personalității, aderă cu ușurință la „modelele negative”, de regulă ale unor grupe marginale în care sunt acceptați, cu care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de manipulare, care au în multe situații ca intenție o înclinare către devianța antisocială, urmărind a „forma” și „induce” manifestări comportamentale, modele de gândire, forme de sensibilitate etc. care, ca efect imediat sau la distanță, să favorizeze formarea unei mase populaționale docile, lipsită de dorințe, de idealuri, care prin manipulare să poată fi „folosită” în direcția dorită de cei care o dirijează; este forma opusă terorismului, care acționează prin violență, manipularea acționând prin formele sublimate ale violenței (minciună, reclamă, propagandă, mass-media
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nevrotice” sau „personalități de tip psihopatic”, la care se manifestă acest tip de organizare psihomorală fie prin acte antisociale, fie prin dependență socială, fie prin conduite de refugiu, cum vom arăta în continuare. Toate aceste aspecte fac ca această categorie populațională să reprezinte unul dintre obiectivele majore asupra cărora trebuie să se fixeze atenția acțiunii de igienă mintală. Având în vedere necesitățile impuse de acțiunea de igienă mintală, noi am preferat să clasificăm conduitele deviante în trei grupe: conduite de tip
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
crize psihosociale” variate ca aspect, intensitate și durată. Crizele psihosociale apar ca niște „situații psihotraumatizante de viață” ale colectivităților social-umane și sunt reprezentate de următoarele: a) situații de dezastre naturale sau determinate de către om; b) situații speciale legate de grupele populaționale persecutate și ale persoanelor refugiate; c) situația persoanelor supuse torturilor; d) situațiile de violență și răpire; e) situația persoanelor din penitenciare; f) situația persoanelor lipsite de locuință. Toate aceste situații de criză mai sus enumerate reprezintă probleme majore pentru starea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
2. Instalarea bruscă, de mare intensitate Severitatea expunerii la stres Efectele fizice Efectele psihice Durata de acțiune a stresului 3. Faza postcritică 3. Absența unui suport Suport emoțional inadecvat Lipsa asistenței de specialitate Intervenție de specialitate inadecvată 3. Psihoigiena grupelor populaționale persecutate și a persoanelor refugiate Majoritatea autorilor au descris diferite tulburări psihice, somatice și psihosomatice la această categorie de populație. A. Kardiner vorbește despre „nevroze traumatice” și despre „sindromul traumatic patologic” ca despre o tulburare a sinelui în relațiile cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În aceste condiții apar tulburări psihice și reacții psihosomatice. Influența factorilor socio-represivi (tortură, marginalizare, izolare socială, tratamente inumane etc.) va contribui la instalarea unei „atmosfere socio-culturale de tortură”. J-Corradi și colaboratorii vorbesc despre o cultură a fricii și despre grupuri populaționale terorizate de frică. Toate acestea reprezintă o sursă continuă de stres, cu consecințe negative pentru starea de sănătate mintală. Grupele de refugiați sunt supuși la situații sociale degradante, dezumanizante, de violență și tortură. A. Jablensky descrie următoarele tipuri de tulburări
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
depind direct de nivelul de dezvoltare al vieții cotidiene, ca o consecință a progresului factorilor de civilizație materială. Ele sunt mai frecvente și mai diverse, mai grave prin brutalitatea și consecințele lor în marile aglomerării urbane, cu o mare densitate populațională și o activitate de transport-comunicații intensă (rutieră sau aviatică), precum și cu activități profesionale care presupun un risc ridicat etc. Accidentele însoțesc evoluția societății. Ele sunt legate în mod paradoxal de factorii de progres tehnic, de industrializare, circulație, comunicare, transport etc.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
norme valorice noi ca urmare a factorilor de progres și de schimbare socială impuși de condițiile evoluției istorice a umanității. Crizele sociale privesc structurile organizărilor instituționale, precum și funcțiile acestora în interiorul cetății. Ele au un efect direct și imediat asupra grupului populațional, a comunității social-umane, prin trecerea („efectul de tranziție”) de la sistemele de valori și modul de viață tradiționale la cele noi. Aceasta presupune un efort considerabil de adaptare. Vorbind despre „crizele sociale” din secolul XX, P.P. Negulescu distinge două aspecte esențiale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
celor de mai sus, se desprinde faptul că psihoigiena aplicată la sfera psihiatriei are câteva caracteristici proprii, care pot fi sintetizate în următoarele principii: a) pentru reușita acțiunii măsurilor de psihoigienă, este necesară cunoașterea stării de morbiditate psihică în grupul populațional de referință; b) depistarea factorilor de risc morbigenetic în comunitatea umană respectivă; c) depistarea precoce a bolilor psihice și instituirea unui tratament adecvat pentru a opri evoluția bolii; d) dispensarizarea populației cu risc sau potențial crescut față de bolile psihice, instituirea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și, din aceste considerente, preferăm să discutăm despre potențialul psihic al individului. Considerăm că acesta este un concept mult mai adecvat, implicând atât aspectele funciare ale normalității, cât și pe cele ale anormalității. Deși, din punct de vedere statistic, media populațională stabilește nivelul de sănătate mintală, iar extremele, starea de boală sau devianță, lucrurile trebuie privite mai nuanțat. Când ne referim la grupul populațional, vom folosi conceptul de sănătate mintală medie; când ne referim la individ, vorbim de sănătate mintală individuală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aspectele funciare ale normalității, cât și pe cele ale anormalității. Deși, din punct de vedere statistic, media populațională stabilește nivelul de sănătate mintală, iar extremele, starea de boală sau devianță, lucrurile trebuie privite mai nuanțat. Când ne referim la grupul populațional, vom folosi conceptul de sănătate mintală medie; când ne referim la individ, vorbim de sănătate mintală individuală. Credem că trebuie făcută o precizare în această privință. Sănătatea mintală medie este etalonul global după care se apreciază sau la care se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]