1,427 matches
-
din România, dar și funcția rețelelor sociale în procesul de democratizare a țărilor ieșite de sub regimuri autoritare sau dictatoriale. Ipoteza mea nu este una optimistă cu privire la modul cum pot fi folosite social media în comunicarea politică. Prezidențializarea democrației, star-sistemul, new populism-ul originar în new media sau tehno-populismul, sunt semnele că accesul de masă la social media nu reprezintă leacul la bolile democrației parlamentare. E-government, participarea politică web 2.0 și cultură civică depind din punctul meu de vedere de mulți
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
depind din punctul meu de vedere de mulți alți factori sociali și culturali în afară de accesul la internet și tehnologie. Valorile societății deschise, instituționalizarea puterii și democratizarea depind mai mult de accesul la educație și de gradul de instrucție al cetățenilor. Populismul, mesajele anti-sistem și grupările radicale își găsesc fanii și ultrașii pe social media, mai ales în contextul crizei economice. România nu va fi automat mai democratică pe masura ce va crește accesul la internet sau numărul de utilizatori de Facebook. Cu Ionela
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
crescândă între principiile teritorialității și interdependenței (Cox 1993: 260-3; Gill 1996). O parte dintre consecințele acestei globalizări economice sunt, după cum au menționat Cox (1999) și Gill (1996), polarizarea bogaților și a săracilor, creșterea anomiei sociale, o societate civilă inactivă, creșterea populismului exclusivist (grupuri de extremă dreaptă, xenofobe și rasiste). Atunci când reflectăm la ordinile mondiale în schimbare, după cum spune Cox (1999: 4), scopul este acela de "a servi ca ghid de acțiune pentru a schimba lumea astfel încât omenirea să avanseze în ceea ce privește echitatea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să infirmăm totuși afirmația următoare. G. Moschonas consideră că activitatea Biroului "nu urmează viața politică europeană"678. Nu sîntem de acord. Pe de o parte, biroul PSE se interesează de diferite subiecte care animă viața politică europeană, cum ar fi populismul din Europa 679. Pe de alta, discută și problemele europene, ca, de pildă, situația din Kosovo 680. Pe scurt, G. Moschonas susține ipoteza că PSE este o instituție cu putere scăzută de integrare 681. Ca să reluăm categoriile lui Niedermayer, considerăm
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
vol. 56, nr. 1, 2003. Alain Bergounioux și Gérard Grunberg, L'utopie à l'épreuve: le socialisme européen au XXe siècle, Fallois, Paris, 1996. Vernan Bogdanor, "The European Union, the Political Class, and the People", în Jack Hayward (ed.), Elitism, Populism and European Politics, Oxford University Press, Londra, 1996, pp. 101-120. Elizabeth Bomberg, Green Parties and Politics in the European Union, Routledge, Londra/New York, 1998. Elizabeth Bomberg, "The Europeanisation of Green Parties: Exploring the EU's Impact", în West European Politics
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Bell și Christopher Lord (ed.), Transnational Parties in the European Union, Ashgate, Aldershot/Brookfield/Singapore/Sydney, 1998, p. 3. 5 Ibidem, p. 4. 6 Vernan Bogdanor, "The European Union, the Political Class and the People", în Jack Hayward (ed.), Elitism, Populism and European Politics, Oxford University Press, Londra, 1996, pp. 101-102. 7 Joseph Weiler, "Legitimacy and Democracy of Union Governence", în Geoffrey Edwards și Alfred Pijpers (ed.), The Politics of European Treaty reform. The Intergovernamental Conference and beyound, Pinter, Londra, 1997
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de cum ar trebui acestea să fie definite pentru a împiedica excesul de putere din partea executivului. Nu criza economică este explicația pentru derapajele de la democrație, ci apariția sau întărirea unor formațiuni politice de tipul Jobbik sau Ataka ce îmbină naționalismul cu populismul și pun discursul economic pe plan secund, prin oferirea de soluții fără legătură cu realitatea. Acestea preiau din electoratul tuturor partidelor, aflate la putere sau în opoziție, iar partidele tradiționale simt nevoia, prin măsurile mai puțin democratice pe care le
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
125-127, 132, 136-137, 140, 145-147, 153, 158, 161-163, 165, 170, 172, 262, 264 Partid politic / 11, 38, 42-43, 45-50, 53, 57, 59, 61-66, 163-165 minor / 42, 63 Pluralism / 148, 183, 192, 194, 202, 205-207, 212, 219, 226, 232, 243, 245 Populism / 147 Prefect / 98 Președinte / 15-37, 39, 47, 83, 126-128, 130, 145, 149, 204, 209, 218, 241 Primar / 87, 244 Prim-ministru / 15-29, 31-35, 37-39, 83, 127-128, 136-137, 262 Principiul proporționalității / 93, 107, 109, 112, 124-125, 131, 138, 213, 226 securității
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Almond, G. Bingham Powell Jr., Russell J. Dalton, Kaare Strøm Politica între proporționalism și majoritarism, Alexandru Radu Politicele publice succes sau eșec? Un ghid al modelelor de evaluare, Mirela Cerkez Politica și statele, Raffaella Gherardi Poporul contra democrației, Guy Hermet Populismul contemporan. Un concept controversat și formele sale diverse, S. Gherghina, S. Mișcoiu, S. Soare Reinventarea ideologiei, Daniel Șandru Recul démocratique et néo-présidentialisme en Afrique Centrale et Occidentale, Sergiu Mișcoiu, Sèdagban Hygin F. Kakaï & Kokou Folly L. Hetcheli Statul criminal, Yves
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
specificul practicii politicii reale" includem viciile pe care cu toții le cunoaștem și le atribuim de obicei (mai mult sau mai puțin justificat, tuturor) politicienilor (corupția, incompetența, insensibilitatea față de problemele reale și prioritare ale cetății, indiferența față de politicile "bazate pe evidențe", populismul etc.), atunci recomandările lui Barry, Dworkin sau Roemer sunt, într-adevăr, împotriva "specificului practicii politicii reale". Însă nu sunt toate recomandările venite din spațiul academic pentru politicieni - inclusiv cele ale realiștilor, ale economiștilor, ale sociologilor, ale psihologilor etc. - în contradicție
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
160, 162-165 politici anti-discriminare, 17 politici asimilaționiste, 16 politici de dreapta, 146 politici de gen, 17 politici de stânga, 146 politici multiculturaliste, 16 politici publice, 44-45, 47, 83, 101, 131, 146 politici redistributive, 17 politici social-democrate, 45 politologie, 97, 152 populism, 44 practică politică, 23, 117, 136-137, 141, 146-147 presupozițiile morale ale argumentării, 90 principii de organizare (socială și politică), 32, 93, 136-137, 141 principii epistemice, 102 principii morale, 31, 41, 53, 73-76, 90-92, 102-103, 109, 125-126, 164 principii morale comprehensive
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și în democrațiile populare*. Prăbușirea sistemului comunist mondial în 1989-1991 a slăbit considerabil capacitatea de mobilizare a agitației și propagandei care este, de altfel, spulberată, de primii ani 1970, de televiziune și de divertismentele de masă. AMERICA LATINĂ COMUNISM ORTODOX, POPULISM șI GHERILĂ CASTRISTĂ Istoria comunismului din America latină poate fi împărțită în patru perioade: originile mișcării și revoluționare și comuniste (1918-1935), epoca stalinistă (1935-1959), faza revoluționară dintre 1959 și 1967 și o perioadă de criză și de renovare, începând din 1970
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mișcării și revoluționare și comuniste (1918-1935), epoca stalinistă (1935-1959), faza revoluționară dintre 1959 și 1967 și o perioadă de criză și de renovare, începând din 1970. La originile comunismului latino-american Peisajul politic din America Latină este dominant în mod tradițional de populism, de caudillism și de o formă de anarhosindicalism. Marxismul* nu începe a fi difuzat aici decât pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, adus de emigranții europeni. Simultan, încep să apară primele organizații muncitorești, precum și primii gânditori care se reclamă de la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1835 și 1840) ă trad. rom. de Magdalena Boiangiu și Beatrice Staicu, Despre democrație În America, București, Humanitas, 1995; Souvenirs (1850-1851), L’Ancien Régime et la Révolution (1856), Paris, Robert Laffont. WIEVIORKA Michel (1993), La Démocratie à l’épreuve: nationalisme, populisme, ethnicité, Paris, La Découverte. Φ Anomie, Asociație, Devianță, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), ETNICITATE, Excludere, Inegalități sociale, Melting pot, Minoritate, Recunoaștere (politică de Î), SOCIALIZARE, SOLIDARITATE Intercultural (didactica Î)tc "Intercultural (didactica ~)" Pedagogia interculturală a luat naștere În Franța la Începutul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
à l’autre. Au cœur de la pensée sociologique, Paris, Gallimard. TOURAINE Alain (1997), Pourrons-nous vivre ensemble? Egaux et différents, Paris, Fayard. WALZER Michael (1997), On Toleration, New Haven, Yale University Press. WIEVIORKA Michel (1993), La Démocratie à l’épreuve: nationalisme, populisme, ethnicité, Paris, La Découverte. Φ Apartenență (sentiment de Î), Comunitate, Discriminare, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, MINORITĂȚI (drepturileî), Mobilizare, MULTICULTURALISM, Recunoaștere (politică de Î), Vulnerabilitate Minorități (drepturile Î)tc "MinoritĂȚi (drepturile ~)" La sfârșitul secolului XX, minoritățile au revenit În mod remarcabil În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se iau doctoriile la ore fixe. Să devină muzica altceva decât știam noi? Este bine că festivalul și-a extins manifestările și în alte vechi și prestigioase centre muzicale din țară, este mai puțin bine, după gustul nostru, excesul de „populism“ al unor manifestări. O fi „trendy“ acum să livrezi muzică în piețe publice, și, între o berică și o cafeluță, între două SMS-uri și frânele autobuzelor ce trec prin Piața Ateneului, să mai gustăm și câteva acorduri. Se poartă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
tale (adresantului anonim, poporului până la urmă), dar mai ales acea minoritate cu drept de vot care se mai și duce la vot...) de a adera hardughia asta rablagită la UE. „Dumneavoastră ați contribuit din plin la acest proces istoric“. Demagogie, populism ieftin, lacrimi. Fluturașul a fost tipărit în 4 milioane de exemplare! După cum știi, această cifră a intrat în istoria politică a Valahiei, reprezentând numărul de membrii de partid (comunist - Notă pentru cei născuți după 1989!). Oare doar 4 milioane de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
de imperfect. Sunt conștient că aceste enervări nu propun mari probleme existențiale, nu fac o filosofie a vieții, nu dezbat doct teme de istorie, literatură, politologie. Nici nu ne-am dorit asta. Cred că forța acestor enervări constă tocmai în „populismul“ lor, adică în faptul că mulți dintre cei care, să sperăm, ne vor citi se vor regăsi într-o anumită măsură în ele. Experiențele noastre sunt banale, însă de remarcat este faptul că după un an sau doi sau trei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
disperare electorală, o derută ce pare să-i împingă pe liberali să caute sprijin în alegeri din partea unui segment de votanți care nu le-a aparținut nicicând. Mai grav este însă că, prinși în aceeași disperare, liberalii apelează la un populism ieftin care e foarte posibil să-i coste serios tocmai în rândurile electoratului fidel, unul prin definiție mai bine informat și atent la ceea ce oferă „piața“ politico-economică. În ultimele două săptămâni, ministrul Economiei și Finanțelor, Varujan Vosganian, a subliniat ori de câte ori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
Bruxelles, 2005; La voix cachée du tiers. Des non-dits du discours, L'Harmattan, Paris, 2005; Petit Traité de politique à l'usage du citoyen, Vuibert, Paris, 2008; La médiatisation de la science. Clonage, OGM, Manipulations génétiques, De Boeck-Ina, Bruxelles, 2008; Entre populisme et peopolisme. Comment Sarkozy a gagné, Vuibert, Paris, 2008; Identités sociales et discursives du sujet parlant (ed.), L'Harmattan, Paris, 2010; La conquête du pouvoir. Opinion, Persuasion, Valeurs, les discours d'une nouvelle donne politique, L'Harmattan, Paris, 2013. Michel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
opoziție puternică și organizată; elitele comuniste au fost îndepărtate definitiv de la putere la începutul tranziției; dezbaterea are în vedere ritmul reformelor economice puse în aplicare; aici, "apărătorii economiei de piață" (dornici să reproducă modele economice occidentale) se contrazic cu adepții "populismului economic" (care se îngrijesc să asigure controlul statului asupra producției și schimburilor pentru a menține sectoarele fragile ale economiei pe linia de plutire). Țările în care s-a putut dezvolta un "comunism național consensual" (national-accomodative) formează o a treia categorie
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în schimbul supunerii globale la regulile sistemului; trecerea la economia de piață a fost pregătită și negociată începând cu sfârșitul erei comuniste; problemele economice nu fac obiectul unei dezbateri intense; dacă există un clivaj între "apărătorii economiei de piață" și adepții "populismului economic", acesta este dublat de o polarizare politică între "liberalism politic și social", și "autoritarism politic și social": unii afișează preferința pentru libertatea alegerii individuale, pentru nedeterminarea traiectoriilor particulare și retribuția riscurilor; ceilalți își afirmă atașamentul față de un exercițiu ferm
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
dintre aceste opțiuni sunt susținute de către categorii precise de populație: noii întreprinzători sunt în favoarea "liberalismului politic și social" și a "apărătorilor economiei de piață", ca și tinerii citadini capabili să activeze în sectorul terțiar. "Autoritarismul politic și social"și "adepții populismului economic" își atrag susținerea angajaților industriei grele, a militarilor, a funcționarilor, a micilor agricultori și a pensionarilor. Aceste orientări sunt uneori disociate de unde și necesitatea încrucișării celor două axe, pe care nu le putem suprapune pur și simplu: anumite partide
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
grele, a militarilor, a funcționarilor, a micilor agricultori și a pensionarilor. Aceste orientări sunt uneori disociate de unde și necesitatea încrucișării celor două axe, pe care nu le putem suprapune pur și simplu: anumite partide asociază "liberalismul politic și social" cu "populismul economic"; acestea apără interesele funcționarilor care muncesc în sectorul sănătății, al educației. Acești alegători cu un nivel de formare educațională ridicat dau dovadă de toleranță și prețuiesc libertatea; însă trecerea bruscă și radicală la o economie de piață li se
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
prin simplul fapt că regimul comunist a înăbușit orice alt principiu de structurare în Europa Centrală și Orientală. Categoriile de analiză avute în vedere sunt simple avataruri ale celor definite de Rokkan și Lipset: polaritatea de tipul "economie de piață / populism economic" este echivalentă, în cazul țărilor Europei Centrale și Orientale, cu clivajul "urban / rural" și "proprietari / muncitori"; polaritatea de tip "liberalism politic și social / autoritarism politic și social"se substituie clivajului "biserică / stat". Deosebirile observate între vechile democrații populare își
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]