830 matches
-
de către CTN. 15. Ce aspecte a căpătat competitivitatea În contextul noii ere industriale? 16. Descrieți factorii determinanți ai avantajului competitiv național conform modelului lui Michael Porter. 17. Care este succesiunea etapelor de dezvoltare a avantajelor competitive pornind de la modelul lui Porter? 18. Care sunt traseele principale ale dezvoltării economice ale țărilor după F. Vissi? 19. Descrieți modalitățile de mișcare și diseminare a tehnologiei din punctul de vedere al CTN? 20. Descrieți alternativele atitudinii guvernelor față de transferul de tehnologie realizat de CTN
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
a) dotarea țării cu resurse naturale În abundență; b) capacitatea țării de a genera un mediu de afaceri atractiv; c) capacitatea firmelor de a crea noi factori de producție; d) dotarea firmelor cu resurse umane. 3. Pornind de la modelul lui Porter stadiul avantajului competitiv determinat de volumul și calitatea investițiilor presupune: a) avantajul competitiv este creat prin investiții În tehnologii și facilități moderne de producție; b) ameliorarea prin investiții a calității factorilor de producție existenți; c) orientarea fluxurilor investiționale către sectorul
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
Editura Oscar Print, București, 1996 35. Naisbits J., Global Paradox, Brealey, London, 1994 36. Păun C., Păun L., Riscul de țară, Editura Economică, București, 1999 37. Popescu Dan, Economia ca spațiu deschis: În ochiul ciclonului, Sibiu: Editura Continent, 2002 38. Porter M.E., Competition in Global Industries, Boston, Mass., Harvard Business School Press, 1986 39. Porter Michael E., The Competitive Adventage of Nations, The Mac Millan Press Ltd., London, 1992 40. Postelnicu Gh., Postelnicu C., Globalizarea economiei, Editura economică, București, 2000 41
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
Păun C., Păun L., Riscul de țară, Editura Economică, București, 1999 37. Popescu Dan, Economia ca spațiu deschis: În ochiul ciclonului, Sibiu: Editura Continent, 2002 38. Porter M.E., Competition in Global Industries, Boston, Mass., Harvard Business School Press, 1986 39. Porter Michael E., The Competitive Adventage of Nations, The Mac Millan Press Ltd., London, 1992 40. Postelnicu Gh., Postelnicu C., Globalizarea economiei, Editura economică, București, 2000 41. Ricardo D., Despre principiile economiei politice, București, 1986 42. Romer P. M., Increasing Returns and
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
Theodor Fechner, Hermann von Helmholtz, Ewald Hering, Edward Bradford Titchener, Franz Hillebrand, psihologul elvețian Adolphe Bernays, psihologii experimentaliști americani Leon M Hurvich, Dorothea Jameson (cu merite în reintroducerea lucărilor lui Hering în America), Edwin Garrigues Boring, Herbert Sidney Langfeld, Harry Porter Weld; * interesul pentru studiul culorilor se manifestă intens în a doua jumătate a secolului XX la cercetători din ce în ce mai diversificați precum Hans Podesta (oftalmolog), Tryggve Johansson (fizician), arhitectul Sven Hesselgren, Adelbert Ames jr. (psiholog și oftalmolog american), Sven A. Barding (designer
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
51 Vaschide, Nicolae, 155 Vârgolici, Ștefan G., 10, 11, 141 Visanti, Andrei, 10, 11, 141 Vogt, Oskar, 39 W Waller, Augustus D., 72 Ward, James, 131 Warren, Howard C., 119 Washburn, Margaret, 119 Weber, Ernst Heinrich, 61, 129 Weld, Harry Porter, 93 Wertheimer, Max, 155 Williams, Lillie A., 120 Wirth, Wilhelm, 60 Witmer, Lightner, 113, 119, 120, 130 Wolfe, Harry Kirke, 119, 120, 131 Woodworth, R.S., 119 Woolhouse, Thomas, 46 Wundt, Wilhelm, 14, 20, 35, 36, 39, 41, 52, 55, 56
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
puțin din punct de vedere funcțional. Se pare că mai importantă este rectificarea ce permite curentului să circule mai ușor de la prefibră la postfibră, decât în sens opus. Sinapse rectificatoare au fost observate în sinapsa motorie la rac (Furshpan și Porter, 1959) și în fibrele gigante ale motoneuronilor pectorali la pești. Din punct de vedere funcțional au fost descrise sinapse electrice excitatorii, care transmit informația cu viteză mare fără întârziere și sinapse inhibitorii, la care excitabilitatea postsinaptică este diminuată ca urmare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Secționarea nervilor vagi suprimă această fază. Ansamblul format din dorința de a mânca, asociată cu excitațiile vizuale, olfactive și gustative dă naștere la un complex de senzații ce constituie apetitul. Acesta, reprezentând primul excitant al glandelor gastrice, determină secreția psihică. Porter (1953) constată că stimularea electrică a hipotalamusului în regiunea rostrală, la nivelul chiasmei optice, determină o creștere imediată a secreției gastrice, însoțită de scăderea pH-ului. Calea eferentă este reprezentată de pneumogastric, deoarece vagotomia abolește răspunsul. Stimularea hipotalamusului posterior (în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
imaginii actuale a kryptonianului, exprimă idealul masculinității postbelice, însă din anii '90 super-eroii sunt modelele perfecte ale cultului fitness al sfârșitului de secol, deși anatomia lor colosală care tinde spre autoparodiere inconștientă, precum în cazul lui Batman desenat de Howard Porter, cu bicepșii mai mari decât capul, a generat și o reacție care cultivă corpul bisexual, ambiguu, într-o tranziție pe scară largă de la masculin la feminin, care s-a derulat de-a lungul a jumătate de secol). Corpul masculin a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
3 octombrie 1774, în ibidem, p. 187-188. 24 Ibidem, p. 187. 25 Potrivit opiniei marelui dragoman al Porții, Constantin Moruzi, tătarii înșiși erau vinovați de declanșarea crizei crimeene, deoarece ei fuseseră primii "à demander aux Russes leur indépendance et à porter des facilités sur la cession des trois places (Kinburn, Kerci și Yenikale n. Ven.C.) qui ils réclament aujourd'hui"; mai grav era, însă, faptul că, în acele împrejurări, nici ei și nici Poartă nu aveau la dispoziție vreun mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
nici propagandă engleză, potrivit cărora "leș Francois avoient le projet de révolutionner l'Empire Ottoman et de tacher de pénétrer jusqu'à Constantinopol" și că "ce projet tient à un autre non moins vaste, celui de réveiller la Pologne, de la porter à une insurrection et de reprendre par là leș principes révolutionnaires jusque dans le sein de la Russie" (s. Ven.C.)80. Reconsiderarea de către Poartă Otomană a atitudinii sale față de politică franceză în problema poloneză a constituit, însă, doar un mare
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
francezi 168. Următorul articol, al treilea, angaja părțile contractante să nu încheie nici un act internațional, bilateral sau multilateral, care să fi conținut vreo stipulație "qui puisse jamais causer le moindre tort, préjudice ou dommage à l'une des deux, ou porter atteinte à l'intégrité de șes états", iar cel de al cincilea stipula, așa cum se presupunea și în cercurile diplomatice constantinopolitane, că nici una dintre părți "ne fera ni paix, ni trêve durable sans y comprendre l'autre et sans pourvoir
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
interne și a celei externe ale Franței, se adăugau și acțiunile subversive, întreprinse de Rusia în cuprinsul Imperiului Otoman, mai precis, "dans leș Iles et dans toutes leș côtes de l'Archipel, pour aliéner l'esprit des Grecs, et leș porter à des émigrations continuelles" (s. Ven.C.)16. 14 Cf., loc. cît.; ceea ce, potrivit aceluiași raport, a determinat Poartă Otomană să creadă că tentativa în discuție a fost doar un "test" din partea Rusiei și că, în realitate, "leș Russes ne
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
vedea Rusia separată, total, de partenerii săi la împărțirile Poloniei, otomanii erau tentați să creadă că scopul tarului era "d'obliger par là leș deux autres Cours Co-partageantes à suivre son Exemple, de relever leș esperances des Polonois, de leș porter à une entreprise tendante à leurs reintegration, de ressusciter la Pologne, et de lui donner pour Roi Hereditaire l'un de șes Enfans" (s. Ven.C.)113. Speranțe, deșarte, așadar, care nu erau acoperite de realitățile politice de atunci din
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
C et al. Presence of hepatitis C virus RNA în the salivary glands of patients with Sjögren’s syndrome and hepatitis C virus infection. Rheumatol 2002;29(11):2382-2385.], pe periuțele de dinți ale pacienților viremici [Leao JC, Teo CG, Porter SR. HCV infection: aspects of epidemiology and transmission relevant to oral health care workers.Int J Oral Maxillofac Surg. 2006;35(4):295-300.], concentrația sa la nivel gingival fiind mai mare decât în salivă [Suzuki T, Omata K, Satoh T
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
colectivă 78 4.2. Fuziuni și achiziții 92 4.3. Practici restrictive 100 4.4. Politica antitrust 103 Capitolul 5. Corporația și statul: cine e șoarecele, cine e pisica? 117 5.1. Conflict și complementaritate 117 5.2. Diamantul lui Porter 119 5.3. Teoria neoclasică 121 5.4. Teoria instituționalistă și neoinstituționalistă 129 5.5. Paradigma eclectică 135 Capitolul 6. O dezvoltare proprie a paradigmei eclectice 143 6.1. Matricea politicilor statuluigazdă 143 6.2. Transformarea avantajelor de locație în
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de compania-mamă, din punctul de vedere al domeniului de activitate (Wright, Thompson, 1987); - companiile-mamă diversificate (conglomerate) pretind deseori o rată a profitabilității într-un anumit domeniu mai mare decât cea pretinsă de companiile care acționează doar în acel domeniu (Caves, Porter, 1976). Un alt factor, oarecum neglijat, este vârsta filialei 14. Rata mortalității organizaționale 15 tinde să scadă odată cu înaintarea în vârstă a filialei (Hannan, Freeman, 1984). Discuția despre vârsta filialei comportă două aspecte distincte. În ceea ce privește performanța de piață, perioada de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
toate părțile pot avea de câștigat sau cel puțin pe modul în care interacționează (se completează) activele corporației și cele ale statelor. Figura 5.1 - Relația CTN - stat de origine și stat-gazdă, reflectată în literatura internațională (Sursa: Rugman, Verbeke, 2003) Porter (1990) a insistat pe modul în care politica publică din statul de origine determină caracteristicile mediului de afaceri în care se formează corporația. Promovarea (de cele mai multe ori fără rezultate) a campionilor naționali, prin subvenții în țara de origine pentru a
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
treia fază (Dunning nu precizează ce ar putea să mai urmeze sau dacă etapele delimitate au un caracter ciclic), o fază însă departe de a se desfășura într-un mod unitar. 5.2. Diamantul lui Portertc "5.2. Diamantul lui Porter" Porter (1990) apreciază că avem două fundamente microeconomice ale competitivității (în accepțiunea de productivitate): sofisticarea strategiei și operațiunilor companiilor, respectiv calitatea mediului de afaceri microeconomic. Sofisticarea strategiei și operațiunilor companiilor este corelată cu stadiul de dezvoltare națională din statul-gazdă. Porter
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
fază (Dunning nu precizează ce ar putea să mai urmeze sau dacă etapele delimitate au un caracter ciclic), o fază însă departe de a se desfășura într-un mod unitar. 5.2. Diamantul lui Portertc "5.2. Diamantul lui Porter" Porter (1990) apreciază că avem două fundamente microeconomice ale competitivității (în accepțiunea de productivitate): sofisticarea strategiei și operațiunilor companiilor, respectiv calitatea mediului de afaceri microeconomic. Sofisticarea strategiei și operațiunilor companiilor este corelată cu stadiul de dezvoltare națională din statul-gazdă. Porter identifică
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Porter" Porter (1990) apreciază că avem două fundamente microeconomice ale competitivității (în accepțiunea de productivitate): sofisticarea strategiei și operațiunilor companiilor, respectiv calitatea mediului de afaceri microeconomic. Sofisticarea strategiei și operațiunilor companiilor este corelată cu stadiul de dezvoltare națională din statul-gazdă. Porter identifică patru astfel de stadii: - economie bazată pe factori - firmele exploatează factorii de producție primari, cum ar fi resursele naturale și forța de muncă ieftină; - economie bazată pe investiții - firmele investesc în absorbția de tehnologie; - economie bazată pe inovare - firmele
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
forța de muncă ieftină; - economie bazată pe investiții - firmele investesc în absorbția de tehnologie; - economie bazată pe inovare - firmele investesc în crearea de tehnologie; - economia bazată pe bunăstare - firmele încep să-și piardă avantajele competitive și motivația de a investi. Porter (1990) identifică și patru determinanți ai mediului de afaceri microeconomic (și, intrinsec, ai avantajului competitiv național), prezentați grafic în formă de romb (de unde denumirea de diamant), toți influențați de politica publică: - condițiile cererii 1: resursele umane, resursele naturale, resursele de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
reglementările locale care stimulează productivitatea, sisteme locale de stimulente, nivelul competiției locale. Guvernul își poate exercita influența prin subvenții, politici educaționale, reglementarea sau dereglementarea piețelor de capital, stabilirea unor standarde locale, achiziții publice, legislația fiscală și politica de concurență antitrust. Porter se referă la guvernul țării de origine a corporației transnaționale. Rugman (1993) însă completează acest diamant cu unul pe aceleași coordonate, dar specific statului-gazdă. Apare astfel noțiunea de „diamant dublu”, care suprapune mediul de afaceri din țara de origine și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Rugman (1993) însă completează acest diamant cu unul pe aceleași coordonate, dar specific statului-gazdă. Apare astfel noțiunea de „diamant dublu”, care suprapune mediul de afaceri din țara de origine și cel din țara-gazdă a corporației transnaționale. Dacă aplicăm diamantul lui Porter la situația României (Voinea, 2005), putem spune că ne aflăm în faza de trecere de la economia bazată pe factori la economia bazată pe investiții. Principalul avantaj competitiv rămâne forța de muncă ieftină. Competiția are loc prin preț, nu prin inovare
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
sau poziție geografică bună, către active intangibile precum economia bazată pe cunoaștere, sisteme culturale sau preferințele consumatorilor. Avantajele de tip L ale țării-gazdă se potrivesc cu ceea ce Rugman (1993) a numit „diamant dublu”, adăugând o a doua dimensiune diamantului lui Porter, gândit inițial pentru statele de origine (vezi și capitolul 5 din această lucrare). Prin natura sa, orice configurație OLI este specifică unei țări (Dunning, 2003 c). A fost deja recunoscută „interacțiunea continuă și iterativă dintre avantajele O și L” (Narula
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]