9,169 matches
-
kmp.), Comore (723 kmp.), Liban (2.046 kmp.), Qatar (3.812 kmp.), Kuwait (5.940 kmp.), Teritoriile palestiniene (6.000 kmp.), E.A.U. (10.450 kmp.). Corelația dintre densitatea porturilor maritime pe coastele litorale și mărimea suprafețelor deservite de infrastructurile portuare respective, permite aprecierea gradului real de echipare a entităților teritoriale cu infrastructuri portuare, precum și capacitatea acestora de a deservi eficient spațiile în cauză. Analiza grafică a raporturilor menționate configurează, din acest punct de vedere, următoarea formulă spațială (fig. 110, Tabelul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
5.940 kmp.), Teritoriile palestiniene (6.000 kmp.), E.A.U. (10.450 kmp.). Corelația dintre densitatea porturilor maritime pe coastele litorale și mărimea suprafețelor deservite de infrastructurile portuare respective, permite aprecierea gradului real de echipare a entităților teritoriale cu infrastructuri portuare, precum și capacitatea acestora de a deservi eficient spațiile în cauză. Analiza grafică a raporturilor menționate configurează, din acest punct de vedere, următoarea formulă spațială (fig. 110, Tabelul nr. 67): spațiile bine deservite de infrastructurile portuare se caracterizează prin hinterlanduri cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
a entităților teritoriale cu infrastructuri portuare, precum și capacitatea acestora de a deservi eficient spațiile în cauză. Analiza grafică a raporturilor menționate configurează, din acest punct de vedere, următoarea formulă spațială (fig. 110, Tabelul nr. 67): spațiile bine deservite de infrastructurile portuare se caracterizează prin hinterlanduri cu suprafață de până la 50.000 kmp. ce revin fiecărui port și segmente costiere litorale de până la 200 km. lungime pentru fiecare port existent. Cele mai multe state (12) din spațiul arab, plus Israelul, dispun de infrastructuri portuare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
portuare se caracterizează prin hinterlanduri cu suprafață de până la 50.000 kmp. ce revin fiecărui port și segmente costiere litorale de până la 200 km. lungime pentru fiecare port existent. Cele mai multe state (12) din spațiul arab, plus Israelul, dispun de infrastructuri portuare încadrabile în limitele parametrilor menționați: Liban, Teritoriile palestiniene (fâșia Gaza), Siria, Irak, Bahrain, E.A.U., Kuwait, Qatar, Egipt, Tunisia, Maroc, Insulele Comore, Malta. Cu excepția Comorelor, toate infrastructurile portuare ale statelor menționate sunt situate pe fațadele marine ale Mediteranei și Golfului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
existent. Cele mai multe state (12) din spațiul arab, plus Israelul, dispun de infrastructuri portuare încadrabile în limitele parametrilor menționați: Liban, Teritoriile palestiniene (fâșia Gaza), Siria, Irak, Bahrain, E.A.U., Kuwait, Qatar, Egipt, Tunisia, Maroc, Insulele Comore, Malta. Cu excepția Comorelor, toate infrastructurile portuare ale statelor menționate sunt situate pe fațadele marine ale Mediteranei și Golfului Persic, potențând rolul de triplu contact intercontinental (euro-afro asiatic) al celor două bazine maritime. spațiile deservite corespunzător de infrastructurile portuare dețin hinterlanduri de până la 50.000 kmp. pentru
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Maroc, Insulele Comore, Malta. Cu excepția Comorelor, toate infrastructurile portuare ale statelor menționate sunt situate pe fațadele marine ale Mediteranei și Golfului Persic, potențând rolul de triplu contact intercontinental (euro-afro asiatic) al celor două bazine maritime. spațiile deservite corespunzător de infrastructurile portuare dețin hinterlanduri de până la 50.000 kmp. pentru fiecare port, dar care înregistrează o densitate costieră mai mică, unui port revenindu-i mai mult de 200 km. de țărm. În această postură se află porturile din Djibouti (datorită numărului scăzut
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de până la 50.000 kmp. pentru fiecare port, dar care înregistrează o densitate costieră mai mică, unui port revenindu-i mai mult de 200 km. de țărm. În această postură se află porturile din Djibouti (datorită numărului scăzut de infrastructuri portuare) și din Oman (datorită lungimii mari a perimetrului costier). spațiile deservite la nivel mediu de infrastructurile portuare sunt echipate cu terminale cărora le revin suprafețe cuprinse între 50.000-200.000 kmp. și sub 200 km. liniari de litoral. Sunt state
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
port revenindu-i mai mult de 200 km. de țărm. În această postură se află porturile din Djibouti (datorită numărului scăzut de infrastructuri portuare) și din Oman (datorită lungimii mari a perimetrului costier). spațiile deservite la nivel mediu de infrastructurile portuare sunt echipate cu terminale cărora le revin suprafețe cuprinse între 50.000-200.000 kmp. și sub 200 km. liniari de litoral. Sunt state în care lungimea fațadei maritime, deși destul de bine echipată cu unități portuare, este relativ redusă în comparație cu masa
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
la nivel mediu de infrastructurile portuare sunt echipate cu terminale cărora le revin suprafețe cuprinse între 50.000-200.000 kmp. și sub 200 km. liniari de litoral. Sunt state în care lungimea fațadei maritime, deși destul de bine echipată cu unități portuare, este relativ redusă în comparație cu masa teritorială continentală, așa cum se întâmplă în Algeria, Libia și regatul Iordaniei. spațiile modest deservite de infrastructurile portuare se caracterizează prin hinterlanduri în suprafață de 50.000-200.000 kmp. și peste 200 km. liniari de țărm
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
200 km. liniari de litoral. Sunt state în care lungimea fațadei maritime, deși destul de bine echipată cu unități portuare, este relativ redusă în comparație cu masa teritorială continentală, așa cum se întâmplă în Algeria, Libia și regatul Iordaniei. spațiile modest deservite de infrastructurile portuare se caracterizează prin hinterlanduri în suprafață de 50.000-200.000 kmp. și peste 200 km. liniari de țărm ce revin fiecărui port. Aceste spații corespund statelor cu largi deschideri maritime, echipate însă cu destul de puține terminale portuare, comparativ cu lungimea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
deservite de infrastructurile portuare se caracterizează prin hinterlanduri în suprafață de 50.000-200.000 kmp. și peste 200 km. liniari de țărm ce revin fiecărui port. Aceste spații corespund statelor cu largi deschideri maritime, echipate însă cu destul de puține terminale portuare, comparativ cu lungimea lor, situație tipică mai ales în regiunea adiacentă strâmtorii Bab-el-Mandheb, pentru Eritrea (2 porturi pe 1150 km. de coastă), Sudan (3 porturi maritime), Somalia (4 terminale), Yemen (8 porturi pe 1906 km. de țărm), dar și pentru
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Bab-el-Mandheb, pentru Eritrea (2 porturi pe 1150 km. de coastă), Sudan (3 porturi maritime), Somalia (4 terminale), Yemen (8 porturi pe 1906 km. de țărm), dar și pentru Sahara Occidentală (2 porturi pe 1110 km.). spațiile foarte slab deservite de infrastructurile portuare corespund statelor mari(de peste 1 milion kmp.), cu fațade litorale considerabile (peste 700 km. lungime), dar cu puține unități portuare raportat la dimensiunile corpului teritorial, ceea ce determină concentrări portuare scăzute, unui port revenindu-i o suprafață deservită de peste 200.000
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
pe 1906 km. de țărm), dar și pentru Sahara Occidentală (2 porturi pe 1110 km.). spațiile foarte slab deservite de infrastructurile portuare corespund statelor mari(de peste 1 milion kmp.), cu fațade litorale considerabile (peste 700 km. lungime), dar cu puține unități portuare raportat la dimensiunile corpului teritorial, ceea ce determină concentrări portuare scăzute, unui port revenindu-i o suprafață deservită de peste 200.000 kmp. și peste 200 km. de coastă litorală. În limitele parametrilor specificați se încadrează teritoriile Arabiei Saudite și Mauritaniei, ultima
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
2 porturi pe 1110 km.). spațiile foarte slab deservite de infrastructurile portuare corespund statelor mari(de peste 1 milion kmp.), cu fațade litorale considerabile (peste 700 km. lungime), dar cu puține unități portuare raportat la dimensiunile corpului teritorial, ceea ce determină concentrări portuare scăzute, unui port revenindu-i o suprafață deservită de peste 200.000 kmp. și peste 200 km. de coastă litorală. În limitele parametrilor specificați se încadrează teritoriile Arabiei Saudite și Mauritaniei, ultima țară înregistrând cea mai mare valoare din arealul arabofon
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
alcătuită din magistrale destinate transportului hidrocarburilor (petrol, gaze naturale), produselor derivate din acestea (gaze lichefiate, produse de rafinare, produse condensate). Desenul spațial al rețelei de conducte se prezintă sub forma unor nervuri de contact între câmpurile petro-gazeifere de exploatare, terminalele portuare litorale și centrele de prelucrare/rafinare. O mare parte dintre conductele magistrale au caracter transfrontalier, asigurând legătura dintre câmpuri de extracție și terminale portuare aflate în state diferite. Așa este cazul conductei ce transportă petrolul exploatat în regiunea Kirkuk (nordul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de conducte se prezintă sub forma unor nervuri de contact între câmpurile petro-gazeifere de exploatare, terminalele portuare litorale și centrele de prelucrare/rafinare. O mare parte dintre conductele magistrale au caracter transfrontalier, asigurând legătura dintre câmpuri de extracție și terminale portuare aflate în state diferite. Așa este cazul conductei ce transportă petrolul exploatat în regiunea Kirkuk (nordul Irakului) către portul sirian Banyas de pe țărmul Mediteranei, precum și a celei ce face legătura între câmpurile petrolifere din centrul Irakului și portul turc Ceyhan
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
petroducte, inclusiv magistrala Baku-Tbilisi Ceyhan, construită în ultimii ani. Conducta petrolieră egipteano-iordaniană construită în 2003 pe sub Golful Suez, transportă petrolul egiptean prin peninsula Sinai până în portul iordanian Aqaba. Din aceiași categorie fac parte gazoductele ce aduc hidrocarburile algeriene până la terminalele portuare de pe litoralul Tunisiei și de aici prin conducta transmediteraneeană până în Sicilia. Gazoductul dat în funcțiune în 1999 în cadrul proiectului Dolphin, transportă gazele naturale din Qatar și E.A.U. până la terminalele Mina al-Qabus și Mina al-Fahlal de pe țărmul Omanului, de unde sunt
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Hussein, premierul israelian Ehud Olmert a propus în 2007 noului guvern irakian, reluarea fluxurilor petroliere pe conducta în cauză și prin portul Haifa. Între 1946-1948 a fost construită magistrala transarabă pentru transportul petrolului saudit din regiunea Al Hassa către terminalul portuar Zahrani (la sud de Saïda) din Liban. Conducta transarabă traversează teritoriile Arabiei Saudite, Iordaniei, Siriei și Libanului, iar traseul său inițial ce trebuia să ajungă la terminalul din Haifa, a fost modificat și translat pe teritoriul Siriei (prin platoul Golan
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
pentru pauperele comunități locale, decât alte infrastructuri ce necesită lucrări mai ample de construcție și întreținere (căi ferate, aeroporturi moderne). E x i s t e n ț a largelor fațade maritime și arterelor fluviale a favorizat dezvoltarea unei infrastructuri portuare adecvate (deși nu la nivelul posibilităților naturale) ce acoperă 17,8% din economia totală a potențialului sistemului de transport. Exact aceiași pondere o au infrastructura aeroportuară și rețeaua de oleoducte, acestea din urmă fiind constituite sub imperiul necesității acoperirii unui
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
continentale specificate și sub aspectul ponderii potențialului diferitelor subsisteme de infrastructură. În Europa ponderile potențialului diferitelor categorii de infrastructuri sunt aproximativ echivalente, ca urmare a unei dezvoltări echilibrate a teritoriului. În Asia se înregistrează o predominanță de potențial a infrastructurilor portuare (22%), aeroportuare (24%) și de telecomunicații (20%), ca urmare a distanțelor ce trebuie acoperite față de ariile beneficiare sau furnizoare de bunuri, servicii și resurse. Africa în schimb, înregistrează o predominanță netă a potențialului rețelei rutiere (43%), slab echipată, dar utilizabilă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
având în vedere că statul camerunez reprezintă poarta sa maritimă pentru dezenclavarea teritorială de care suferă și pentru asigurarea schimburilor comerciale. Mai nou, în 2003 a fost dată în folosință conducta petrolieră ce leagă bazinul Doba din Ciad de terminalul portuar camerunez Limboh. 3.2.4.2. Dinamica spațială a stărilor conflictuale/tensionale arabo-limitrofe A. Repartiția spațială a conflictelor arabo limitrofe De segmentele frontaliere circumscrise perimetrului extern sunt legate majoritatea conflictelor arabolimitrofe, a căror desfășurare se înscrie într-o geopolitică a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
în lumea arabă în condițiile existenței stăpânirilor coloniale străine și în conformitate cu interesele acestora. Astfel, autoritățile coloniale au construit o serie de orașe noi fie din rațiuni economico-comerciale (orașul minier Zoueratte în Mauritania, orașele-port Port Sudan și Port Said, unele terminale portuare maghrebiene), fie din considerente militar-strategice sau administrative (orașele Djibouti, N’Djamena, Nouachott, Ceuta, Melilla, El-Aiun). De asemenea, din rațiuni similare au mărit și dezvoltat unele dintre orașele deja existente (Alger, Tunis, Rabat, Casablanca, Damasc, Beirut, Aden). După obținerea independenței majoritatea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
până în perioada modernă și contemporană, ca o consecință a maturizării mai tardive a sistemului urban arab. Astfel, nucleele inițiale vechi ale orașelor (“medina” sau „casbah”) au fost treptat încadrate, prin juxtapunere, de cartiere rezidențiale mai noi, de zone industriale și portuare, așa cum s-a întâmplat la Rabat, Casablanca, Constantine, Damasc, Amman, Cairo ș.a. Adăugarea ulterioară a acestor categorii de celule urbane mai noi, a fost însoțită și de o juxtapunere a civilizațiilor, unde găsim palate, grădini și cimitire vechi alături de reședințe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
în Podișul de vest au fost instalate uzinele de la Helwan, alimentate cu hidroenergie produsă în centralele sistemului Sadd-el-Aali. În statele total dependente de importuri, pe baza cocsului și minereurilor importate, s-au dezvoltat o serie de nuclee metalurgice cu localizări portuare (de front de mare) în Arabia Saudită (Al-Jubail, Jeddah) și în E.A.U. (Abu Dhabi, Dubai). În unele situații importurile suplinesc o producție internă deficitară dar existentă, așa cum se întâmplă în Irak, caz în care unitățile de producție sunt amplasate în interiorul teritoriului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
derulează tensiunile frontalier-maritime dintre E.A.U. și Iran referitoare la suveranitatea asupra insulelor Tunb și Abu Musa. Din acest considerent, Regatul saudit a construit oleoductul ce traversează peninsula de la est la vest și transportă petrolul din regiunea Hassa până la terminalul portuar Yanbu de la Marea Roșie. Șocurile petroliere din 1973-1974 și 1979-1981 au marcat esențial mediul economic și politic din deceniile 8 și 9 ale secolului al XX-lea. În urma războiului arabo-israelian din 1973, statele arabe petroliere grupate din 1968 în O.A.P.E.C.
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]