3,510 matches
-
referi la obiecte eu o numesc deducțiunea lor transcendentală și o disting de deducțiunea empirică, care arată modul în care o noțiune se câștigă din experiență și din reflexie asupră-i, neatingând legitimitatea, ci numai actul din care a rezultat posesiunea. Avem deci pîn-acuma două soiuri de noțiuni, de speție cu totul diversă, cari cu toate astea convin în punctul că din amândouă părțile se referă apriori la obiecte, și {EminescuOpXIV 401} aceste două soiuri sînt: de-o parte noțiunile spațiului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și desprețuit. Întâi originea sa obscură, căci păscuse vite în Tracia (ceea ce era știut de toți și-l degrada în ochii tuturor); apoi că pregetă de-a merge la Roma în chiar începutul domniei lui și de-a lua în posesiune demnitatea imperială; pe lângă acestea îi ieși nume rău pentru că guvernatorii săi comiseseră multe cruzimi în Roma și aiurea. Toată lumea plină fiind de aversiune și asupra originei sale înjosite și, pe de altă parte, plină de ură și frică din cauza sălbătăciei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
depărtată a fost înrădăcinat [ă] în interesul central al chemărei sale. Întru cât însă medicul se privește numai ca om, el are un interes general omenesc, este prin asta nemijlocit transpus într-o cu totului altă sferă a inteligenței, prin posesiunea căreia el poate merita numirea de cult. Cu acestea noi am intrat în mijlocul acelei considerațiuni care atinge al treilea punct principal al tractatului nostru, adică raportul culturei cu frumuseța. Cugetarea fundamentală asupra acestui raport e, simplu, aceasta: deja, întru cât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
altul. Un chintal de bumbac în Brazilia a căpătat mai multă întrebuințare și valorează mai mult într-un magazin din Europa decât într-unul din Pernamboue. ["DACĂ MAC CULLOCH NE ARATĂ... "] 2257 Dacă Mac Culloch ne arată izbânda marilor noastre posesiuni și a fermelor mai mari, noi vom privi asupra totalității populației și asupra faptului că, în momentul în care scriem aceasta, aproape al zecelea om în Anglia e un pauper, ne vom uita 946 {EminescuOpXIV 947} la temnițele noastre, la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mâncare și haine. 947 {EminescuOpXIV 948} {EminescuOpXIV 949} Fiindcă numai a patra parte a populației engleze se ocupă cu înmulțirea cantității materiilor brute, pe când trei părți sânt sau cu totul neocupate, sau ocupate cu operarea schimbărilor de loc, formă ori posesiune a aceloraș obiecte, urmează cu necesitate că partea cea mai mare a lucrurilor produse e înghițită în calea de la locul producțiunii la locul consumațiunii. Cum că așa este ne-o spune o însemnată revistă engleză ("North British Review", November, 1852
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
preot și reformator al cultului - a fost, mai degrabă, de ordin cultual, religios. El a încercat, probabil, să diminueze amploarea pe care o luaseră bețiile rituale, provocatoare de enthousiasmos („înzeire”), de ekstasis și de furor religiosus. Patronul acestei stări de posesiune divină și delir religios trebuie să fi fost zeul trac Dionysos. Cultul orgiastic al acestuia era extrem de popular în epocă și în zonă, fiind un cult „democratic”, deschis atât bărbaților, cât și femeilor, atât aristocraților, cât și plebeilor, spre deosebire de cel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
străini de origine romînă" Străini de origine romînă! Contradictio in adjecto. Străini cari nu știu altă limbă decât a noastră, cari sub orice regim se simt și se numesc români, cari au trecut din Oltenia în Banatul Severinului, acea veche posesiune a banilor olteni de unde până azi a rămas vorba ban. Bătrânul Mircea, Dei gratia Fogaras et Omlas Dux, Severini Comes, Terrarum Dobrodicii Despotus, împreună cu toți banii Basarabi erau străini de origine română. Străini de origină era, după maniera de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
operațiunile în aplicarea ei. Aducerea la îndeplinire a sentințelor definitive și date în ultimă instanță este în vecie amânată, încît interesații sunt siliți a aștepta zece ani și mai bine bunul plac al oamenilor de la putere pentru a intra în posesiunea drepturilor lor, daca nu sunt servii devotați ai guvernanților, încît justiția, subordonată politicei, a devenit o ficțiune și nu mai există nici o garanție pentru cele mai prețioase interese ale societății. Situația țării devine astfel din zi în zi mai gravă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tinereții etnice, pretutindeni simțindu - se și fiind superior celor ce-l înconjoară. Și noi i-am voi răul? Dar dovada cea mai vie e istoria recentă chiar. Două din trei părți a întreg pământului României îl dădea Regulamentul Organic în posesiunea țăranului în schimbul a 22 zile de lucru pe an. Astăzi? Sub domnia banului cosmopolit și a posesiunii cosmopolite, d. C. A. Rosetti e silit să prevază în lege ca cel puțin 2 zile pe săptămână să rămână pe seama țăranului, ca să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
răul? Dar dovada cea mai vie e istoria recentă chiar. Două din trei părți a întreg pământului României îl dădea Regulamentul Organic în posesiunea țăranului în schimbul a 22 zile de lucru pe an. Astăzi? Sub domnia banului cosmopolit și a posesiunii cosmopolite, d. C. A. Rosetti e silit să prevază în lege ca cel puțin 2 zile pe săptămână să rămână pe seama țăranului, ca să-și cultive pământul său propriu. Va să zică nu 22 de zile ale Regulamentului, ci 220 de zile ale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
turcul, mă 'nvoiesc. Trece un an, casa e gata, în vremea asta vine proprietar românul, moștenitorul turcului, om cu dare de mână și fecior de bani gata. - Știi ce? zice sir John românului - plătește-mi costul casei și intră în posesiunea ei. Și eu m-am săturat să mai șed în ea, și d-ta ai de unde plăti. Se 'nvoiește românul, prețuiește costul construcției și i-l oferă lui sir John. - Ba nu, zice sir John, nu așa ne-a fost
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se bate, nici de școală pentru a fi mai cu minte decât toți vecinii lui. Dar ca un merit pentru popor citați că ați cerut împroprietărirea? Nu împroprietărirea ar fi cerut-o un român cuminte, ci ceea ce era înainte de Regulament: posesiunea ereditară în condițiile vechi, istorice. Prin împroprietărire s-au atomizat societatea și s-au rupt legăturile străvechi dintre cultivatorul mare și cel mic. Ba, sub regimul actual al eredității, poporul e amenințat de diviziune în infinit a pământurilor și de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-și înjghebe moșii sub pretextul c-ar fi însurăței. Am constatat asemenea că nicicând în România n-a existat cestiunea agrară. De la începuturile acestor țări și până la împroprietărire regimul moșiilor era proprietatea mare și cea mică pe de-o parte, posesiunea ereditară în anume condiții, stabilite prin tranzacție liberă, pe de alta. Niciodată nu i-a venit românului în minte de-a pretinde ceea ce nu este al lui, tot precum, pe de altă parte, simțul de drept era atât de puternic
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prefecți, nici subprefecți, nici advocați, nici negustori nu sporesc c-un fir de grâu măcar producțiunea țării, nu dau materiei o schimbare de formă, singura ce dă valoare adevărată muncii omenești. Advocați, negustori, amploiați etc. nu mjilocesc decât schimbul de posesiune a lucrurilor, fără a spori masa lor, fără a le da o valoare superioară prin schimbarea formei. Mulțimea nenumărată de ovrei nu are altă ocupație decât aceea ce face toată clasa imediat superpusă țăranului, a transmite de la o mână la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lucrurilor, fără a spori masa lor, fără a le da o valoare superioară prin schimbarea formei. Mulțimea nenumărată de ovrei nu are altă ocupație decât aceea ce face toată clasa imediat superpusă țăranului, a transmite de la o mână la alta posesiunea lucrurilor, dar a opri pe această cale cea mai mare parte drept recompensă a acestui serviciu de mijlocitor. Deci există două națiuni deosebite în această țară, una stoarsă și sărăcită de producători, alta îmbuibată de mijlocitori: poporul și plebea. A
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
națiunii dominante nu este numai politică și istorică, ci e îndreptățită și prin cultura ei precumpănitoare (? ) Dar și la naționalitățile noastre propaganda socială nu poate face totul, mai cu seamă nu la acele cari se află de puțin timp în posesiunea deplină a drepturilor constituționale și cari n-au încă o idee exactă despre valoarea ce-o are cetățenia maghiară. În comitatele ce s-au ținut de granița militară lipsește factorul însemnat vulgar care, în alte comitate, cu limbi amestecate, e
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pune talentele în serviciul binelui țării sale. El a fost acel care-a luat inițiativa răscumpărării căilor ferate și a executat-o dimpreună cu comisarul român din Berlin, d. Calinderu. Prin răscumpărarea acestor căi el a pus țara sa în posesiunea celei mai importante rețele de căi ferate române. Următoarea întîmplare ne va servi ca mic exemplu spre a dovedi ce germanofil e Sturza. Acum trei luni luă direcțiunea unui institut de credit, a Creditului Funciar. Predecesorul său comandase niște rechizite
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că n-avea să dea decât una din zece a produsului. Codul Caragea prevede tot una din zece. În fine proiectul de 'mproprietărire de la 1848, prezentat de proprietari, dă țăranilor oricât pământ ar dori și oriunde l-ar dori, în posesiune ereditară, dând una din cinci la arături și una din trei la fânațe (nefiind aci altă muncă decât coasa și strânsul ). Țăranii erau săraci atunci, dar nimenea nu era bogat. Meseriile erau și ele ocrotite. Cineva trebuia să-și fi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai bogate, populate de maghiari; dar și în acestea întîlnim alt tip: marele arendaș evreu care s-a făcut stăpân boierănașilor după ce, au fost împrumutătorul lor. Boierănașii, mica nobilime maghiară dispare - nu cercetăm cauzele, ci constatăm numai faptul - iar în posesiunea moșiilor ei intră evreul, adecă un arendaș evreu, negustor din Pesta sau bancher din Viena. Se 'nțelege așadar că și pătura de mijloc a țării, din care se recrutează amploiații municipali și guvernamentali, are mai multe antipatii decât simpatii pentru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Iar absolutismul său politic nu se pune deloc la cale pentru a realiza vreo mare idee de care căpățînele strâmte ale roșiilor nici nu sunt capabile, ci numai pentru a menține pe de-a pururea o bandă de esploatatori în posesiunea resurselor statului. Al doilea imperiu în Franța s-a servit în adevăr cu elemente incalificabile, dar totuși nu se poate tăgădui că guvernul avea și în afară și în lăuntru mari idei. În nimic nu va semăna guvernul personal al
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a adus pe capul țării veneticii lipsiți de orice sentiment de religie și de patriotism precum e d-sa, în loc de a le vedea toate cum sunt, îi convenea a o căuta unde nu e: în raporturi de proprietate și de posesiune rurală. Iar mai trebuie o împroprietărire acestui om care n-are o palmă de pământ sub soarele țării și care trăiește din pomenele bugetului. Proprietarii sunt, se 'nțelege, de vină, pentru că nu insultă poporul lor românesc oferindu-i pământ de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a ales deputat pe un individ anume Toma Filitis. Știe lumea cine e acest individ? Acesta e proprietarul care la 1864, mirosind că se va face împroprietărirea, le-a luat tuturor clăcașilor de pe moșia sa pământurile ce le aveau în posesiune ereditară, iar la 2 mai a declarat că el nu are clăcași pe moșie. Deși Codul Caragea și toate legiuirile ulterioare priveau pământul țărănesc ca posesiune ereditară, inalinenabilă din familia săteanului, testată ultimogenitului, a fost cu putință ca acest om
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
împroprietărirea, le-a luat tuturor clăcașilor de pe moșia sa pământurile ce le aveau în posesiune ereditară, iar la 2 mai a declarat că el nu are clăcași pe moșie. Deși Codul Caragea și toate legiuirile ulterioare priveau pământul țărănesc ca posesiune ereditară, inalinenabilă din familia săteanului, testată ultimogenitului, a fost cu putință ca acest om, însemnat de Dumnezeu cu ciungia, să escamoteze posesiunile țăranilor. Nici un bulgăre din pământul muncit de ei în sute de ani nu li s-a dat; țăranii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că el nu are clăcași pe moșie. Deși Codul Caragea și toate legiuirile ulterioare priveau pământul țărănesc ca posesiune ereditară, inalinenabilă din familia săteanului, testată ultimogenitului, a fost cu putință ca acest om, însemnat de Dumnezeu cu ciungia, să escamoteze posesiunile țăranilor. Nici un bulgăre din pământul muncit de ei în sute de ani nu li s-a dat; țăranii de pe acea moșie sunt simpli salahori, espuși condițiilor oricât de grele, pentru că nu au razimul unui pământ propriu. Și pe acest străin
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în țara aceasta. Ca și când adunătura acestei majorități ar fi consistând din alți indivizi decât din cei numiți de oameni ca Chirițopol și Simulescu. Unde e sancțiunea acestor descoperiri? Cine să le judece? Filitis Ciungu, care-a frustrat pe țărani de posesiunile lor ereditare, care a plătit cu bani voturile ce i s-au dat acum? Vilacrose - ales de Simulescu - individ cretinizat în templele Venerei vulgivage? Dioscurii emancipați Epurescu - fundescu? Dolichodactilul milionar Costinescu? Aceste vase prin care o societate coruptă își scurge
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]