2,303 matches
-
mult, ea ar trebui să fie cu atât mai simplu și mai clar de obținut cu cât, în acest efort, politicienii români nu au fost singuri. Întreaga comunitate internațională, cu resursele ei politice și intelectuale, a făcut din definirea tranziției postcomuniste una dintre prioritățile sale. Tot ce trebuia făcut era o comparație între cele două tipuri de societăți, identificându-se diferențele fundamentale dintre ele. Odată cunoscute, se stabilea apoi ce realități urmau să fie schimbate în țările foste comuniste, pentru a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
într-un mod mult mai complicat. Dar tocmai pentru că era victorioasă, pe de o parte, și nevoită să se extindă spre Est, pe de altă parte, lumea occidentală este cea care a definit un prim set de criterii ale tranziției postcomuniste, iar după ce le-a adoptat, a rămas consecventă acestora. Dar asta a obligat lumea occidentală să își definească propria civilizație în câțiva termeni clari și ușor identificabili, care urmau să fie aplicați lumii din jurul ei independent de particularitățile culturale și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a fost el definit deopotrivă de clasa politică românească în acord cu populația, cât și de comunitatea societăților occidentale dezvoltate, atunci la sfârșitul anului 2004, după 15 ani de eforturi, oscilații, pași înainte și pași înapoi, refuzuri și acceptări, tranziția postcomunistă românească se încheie. România și-a atins toate obiectivele pe care și le formulase în perioada de după prăbușirea comunismului; are un regim politic democratic și o societate în care democrația funcționează; Are economie de piață, adică o economie bazată pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
lumii occidentale, ci dimpotrivă, un prieten sau chiar un membru al acesteia - mai ales sub anumite aspecte, pe care occidentalii și românii (sub influența și coordonarea acestora) le consideră esențiale. Le-am enumerat până acum. După toate aceste criterii, tranziția postcomunistă a României s-a încheiat. Ce urmează? Teoretic, sunt posibile mai multe răspunsuri. Dar punerea lor în practică depinde de structura și raporturile de forță dintre diferitele componente ale clasei politice românești. Or, după explozia de diversitate politică ce a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
perioadă de concentrare a grupurilor politice cu viziune alternativă asupra construcției societății românești și, în consecință, în a această a doua jumătate a primului deceniu al mileniului III, doar două variante mai sunt probabile. Prima constă în a prelungi tranziția postcomunistă fie încercându-se perfecționarea ei (de către cei care sunt încă nemulțumiți de modul în care s-au rezolvat diferitele ei probleme), fie încercându-se menținerea rezultatelor (de către cei care au beneficiat cel mai mult de pe urma ei). Actuala clasă politică românească
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
oricare dintre aceste grupări, soluția cea mai bună este continuarea tranziției într-un soi de „tranziție fără sfârșit”. În primul caz, rostul ei este mai degrabă conservator, constând în efortul de a prezerva câștigurile obținute în lunga perioadă de tranziție postcomunistă în folosul unor elite sociale ale căror interese le reprezintă. Cea mai importantă dintre acestea este noua clasă socială a capitaliștilor autohtoni, strâns legați de puterea politică și administrativă și alcătuind o categorie pe care adversarii politici și mass-media au
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
chiar internațională, așa încât denumirea este inadecvată. Dar, în esență, ei alcătuiesc principala clasă socială beneficiară a postcomunismului românesc, aflată în competiție atât cu vechea societate comunistă (actuala țărănime și urmașii proletariatului comunist), cât și cu elitele diverselor alternative ale tranziției postcomuniste, între care foștii proprietari ai perioadei interbelice, elitele „minoritare” - de la intelectualii disidenți, la „revoluționarii anticomuniști” -, clientela lor economică și administrativă și, nu în ultimul rând, capitalul străin care, împreună cu grupurile sociale dependente de acesta, joacă un rol cu totul special
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
românești ca proiect politic al post-tranziției sau al post-aderării la lumea occidentală a României. Oricare dintre acestea nu este altceva decât o formă a sindromului tranziției perpetue. Societatea românească actuală este prea puțin pregătită să facă față realității că tranziția postcomunistă românească este epuizată, deoarece și-a atins obiectivele. Și asta din cauză că cea mai mare parte a populației și o bună parte a elitelor nu îi acceptă rezultatele. Societatea creată în urma tranziției nu este câtuși de puțin societatea ideală pe care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o dorea populația la începutul acesteia, în momentul în care a răsturnat guvernarea comunistă, considerată vinovată și de degradarea nivelului de trai în țară, dar mai ales de lipsa oricărei perspective realiste de viitor. De aceea, recunoașterea adevărului că tranziția postcomunistă este încheiată și că actuala societate românească este baza de la care pornim pentru construirea oricărui viitor pe care îl considerăm dezirabil nu intră pe agenda politică a principalilor actori ai societății. Alegerile din 2004 au dovedit acest lucru cu prisosință
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
câștigat președinția țării. Și imediat după instituirea noii configurații a puterii, credibilitatea celor două componente a început să scadă vertiginos. Nici populația, nici societatea civilă, nici economia nu doreau nici una, nici alta. Fără vreo teoretizare, societatea românească realiza că tranziția postcomunistă era epuizată și, nemulțumită fiind de rezultat, nu-i căuta soluțiile nici în rețetele ratate ale trecutului, nici în prelungirea postcomunismului, ci într-un nou proiect de societate. Care anume ar putea fi acesta și care ar fi forțele sociale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Care anume ar putea fi acesta și care ar fi forțele sociale și politice pe care s-ar putea baza este obiectul cercetării care urmează. Civilizație occidentală și civilizație românească Nemulțumirile populației pleacă de la adevărul empiric că, în ciuda epuizării tranziției postcomuniste, continuă să existe diferențe esențiale între societatea românească și oricare dintre societățile lumii occidentale. Aceste diferențe se referă mai puțin la ansamblul instituțiilor politice, economice, sociale și culturale românești în comparație cu cele occidentale - căci noile instituții românești, oricare ar fi ele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să se stabilizeze, definind trăsături ale unei „civilizații românești” net diferite, dacă nu chiar opuse civilizației occidentale. Câteva dintre ele le-am enumerat într-un studiu anterior (Pasti, 2002), care lua în considerare doar evoluțiile din primul deceniu al tranziției postcomuniste. Astfel, civilizația occidentală este o civilizație a „banului” sau a subzistenței cumpărate pe piață. În opoziție, civilizația românească îmbină piața și cumpărarea subzistenței cu autosubzistența, adică consumul produselor din producție proprie, care continuă să reprezinte o parte semnificativă (31,2
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a fost efortul de achiziționare de către România a trei trăsături fundamentale ale lumii occidentale: integrarea instituțională, trecerea la economia de piață și democratizarea vieții politice. În linii mari, este vorba despre aceleași trei dimensiuni principale care au dominat și tranziția postcomunistă - desigur, cu toate particularitățile timpului lor. În acele vremuri, integrarea instituțională însemna, înainte de toate, o clasă politică autohtonă integrată în clasa politică occidentală, în primul rând o familie domnitoare care să facă parte din mica elită a familiilor conducătoare ale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prin redistribuirea de către piață a acestora, atunci capitalismul va alege, dintre cele două posibilități, pe cea care îi permite cea mai ridicată profitabilitate. Or, tocmai acest lucru s-a întâmplat atât în România interbelică, cât și în cea a tranziției postcomuniste. Desigur, asemenea încercări au loc și în civilizația și economia occidentale, unde volumul mare al capitalului face ca și actele de corupție, de exemplu, să implice sume uriașe. Diferența constă însă în faptul că, spre deosebire de societatea și economia occidentală, corupția
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sănătate, infrastructura de transport și comunicații, cultură și până la evoluțiile demografice și relațiile sociale atât de profunde precum cele de familie. Comunismul care a urmat a fost un alt tip de tranziție, și el va fi discutat ulterior. Dar tranziția postcomunistă către civilizația occidentală are, după cum am văzut, aceeași particularitate de a dezvolta trăsături contradictorii ale societății românești în raport cu cele ale lumii occidentale. Întrebările fundamentale ale occidentalizării României În fața unei atare perspective, trebuie să ne punem o serie de întrebări. Prima
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
lumea în curs de modernizare o civilizație occidentală doar parțială, limitând astfel intenționat accesul la bunăstare și putere pentru societățile „periferiei”, poate explica destul de convingător eșecul tranzițiilor de până la al doilea război mondial și chiar și o parte a tranziției postcomuniste. Însă recenta decizie politică a liderilor lumii occidentale de a integra România nu la periferia acesteia, ci chiar în „centru”, concretizată prin semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, modifică radical situația țării noastre. O asemenea decizie politică dovedește, de fapt
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
academică, ci au stat la baza unor politici ale statului român și au fost atât de convingătoare, încât, în forme specifice, au fost reluate inclusiv în politicile de dezvoltare naționalistă ale comunismului. Vom vedea în continuare că și în tranziția postcomunistă putem găsi cu ușurință actori sociali și politici semnificativi care, dintr-un motiv sau altul, nu doreau un transfer nelimitat al civilizației occidentale în noua societate românească. În ciuda ideologiei politice referitoare la integrarea europeană și euro-atlantică a României, atât de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în favoarea celui occidental. Merită menționat aici faptul că alte tipuri de capital străin, de exemplu cel originar în Orientul Apropiat, nu a avut probleme deosebite de adaptare la aceste deformări ale economiei de piață de tip occidental în cadrul civilizației românești postcomuniste. Dar capitalul occidental, ca urmare a deciziei de integrare a României în lumea occidentală, nu numai că nu face eforturi de a se adapta la aceste particularități - în alte părți ale lumii le-a făcut față cu succes -, dar a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de a încerca să reziste. O altă tendință majoră consacrată de tranziția orientată spre integrarea europeană este crearea unui clivaj esențial între societatea românească rurală și puținele „insule” de civilizație occidentală, concentrate în marile orașe românești. O particularitate a tranziției postcomuniste românești a fost confruntarea pentru resurse între marile orașe și restul societății. În România există 11 orașe cu mai mult de 300.000 de locuitori, care ar putea fi considerate mari, dar numai un număr limitat dintre acestea au avut
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
punctul de vedere al dezvoltării? A mai existat o asemenea ruptură în perioada interbelică, atunci când Bucureștiul era considerat „Micul Paris”, iar cea mai mare parte a populației țării trăia mai aproape de Evul Mediu decât de lumea modernă. Dar în tranziția postcomunistă populația este mult mai politic activă decât în perioada interbelică și mult mai puțin dispusă să accepte drenarea resurselor naționale de către Capitală și un număr mic de orașe superior occidentalizate. Decalajele de dezvoltare regională au produs deja nemulțumiri consistente în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la o formă de organizare socială, economică și politică stabilă. „Rețeta” obținută este originală, însă această originalitate a rezultat din combinația dintre efectele reformelor coordonate politic și procesele tranziției spontane; ea este rezultatul particularităților istorice și de desfășurare a tranziției postcomuniste românești. România actuală nu mai este în nici un fel o societate comunistă. Acele instituții sociale sau realități ale comunismului care s-au mai păstrat - de exemplu, asociațiile de locatari, normele ministeriale de aplicare a legislației sau centralismul excesiv al administrației
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
din „civilizația occidentală” pe care trebuie să o adopte societatea românească. Punerea lor în realitate definește tranziția coordonată politic. În paralel cu aceasta, se va desfășura o nouă tranziție spontană, prin intermediul căreia actorii politici și sociali ai actualei societăți românești postcomuniste vor modifica și vor modela realitățile sociale, economice și culturale pentru a răspunde intereselor lor și raporturilor de putere existente între ei. În modelarea unei asemenea tranziții spontane, atât clasa politică românească, cât și cea occidentală vor fi relativ neputincioase
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu au criterii clare de evaluare. Tranziție spontană: angajați și angajatori Un bun exemplu în acest sens îl oferă actuala confruntare ce se desfășoară în jurul definirii noilor raporturi dintre capital și forța de muncă, dintre angajatori și angajați. Sfârșitul tranziției postcomuniste, adică sfârșitul primului deceniu de după 1989, a găsit societatea românească cu relațiile de muncă reglementate încă după vechiul Cod al Muncii elaborat în timpul regimului comunist. Motivul pentru care acesta a putut supraviețui atât timp fără a fi schimbat a fost
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
muncă reglementate încă după vechiul Cod al Muncii elaborat în timpul regimului comunist. Motivul pentru care acesta a putut supraviețui atât timp fără a fi schimbat a fost faptul că nimeni nu îl respecta și exista un acord tacit în societatea postcomunistă românească de a ignora Codul Muncii, pe motiv că el reprezintă o reglementare comunistă încă nemodificată. Mai merită menționat faptul că, de vreme ce el fusese elaborat într-o perioadă în care statul era practic singurul angajator, prevederile sale erau pur și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
al tranziției spontane decât al reformelor coordonate politic ne oferă o imagine cu privire la rolul încă important ce revine tranziției spontane în societatea românească viitoare. În consecință, evoluția în continuare a societății românești ar putea fi chiar mai problematică decât cea postcomunistă. Ea va consta, pe de o parte, dintr-o serie de reforme coordonate politic de clasa politică românească, sub supravegherea clasei politice occidentale, destinate omogenizării condițiilor de acțiune socială a principalilor agenți economici, sociali, politici și culturali ai lumii occidentale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]