3,133 matches
-
parietale (inclusiv pleura mediastinală, diafragmatică, pericardul) și decorticare pleurală viscerală cu păstrarea plămânului ipsilateral [23]. Determină ameliorarea simptomelor datorate epanșamentului pleural, a disconfortului cauzat de tumoră și a durerii produse de tumora invazivă [30]. Complicațiile sunt reprezentate de: pierderi aeriene postoperatorii, empiem, hemoragie, afectarea funcției diafragmatice datorită alterării nervului frenic. Dezavantajele acestei tehnici chirurgicale sunt: incapacitatea de a îndepărta în totalitate tumora din scizurile pulmonare, limitarea radioterapiei postoperatorii datorită prezenței plămânului, recurența locală mare (80-90%) ce necesită terapie adjuvantă (fototerapie sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
a durerii produse de tumora invazivă [30]. Complicațiile sunt reprezentate de: pierderi aeriene postoperatorii, empiem, hemoragie, afectarea funcției diafragmatice datorită alterării nervului frenic. Dezavantajele acestei tehnici chirurgicale sunt: incapacitatea de a îndepărta în totalitate tumora din scizurile pulmonare, limitarea radioterapiei postoperatorii datorită prezenței plămânului, recurența locală mare (80-90%) ce necesită terapie adjuvantă (fototerapie sau chimioterapie intraoperatorie) [23, 40, 52, 53, 60]. Poate fi asociată cu radioterapie neoadjuvantă pentru a permite pacienților cu stare cardio-pulmonară mai puțin favorabilă să suporte intervenția chirurgicală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
Dezavantajele pneumonectomiei extrapleurale sunt următoarele: rezerva fiziologică mai mare necesară, incidența mai mare a mortalității (sub 5%) și a morbidității (25-50%), decât în cazul pleurectomiei/decorticare [60]. Principalele cauze de deces sunt insuficiența respiratorie, infarctul miocardic și embolia pulmonară. Complicațiile postoperatorii sunt reprezentate de: aritmii cardiace supraventriculare, hemoragie, pneumonie postoperatorie, fistulă bronho-pleurală (în special, pentru pneumonectomia extrapleurală dreaptă), empiem, chilotorax, insuficiență cardiacă, infarct miocardic, paralizia corzilor vocale, ulcer duodenal perforat, hemoragie digestivă superioară [52]. De aceea, selecția pacienților pentru pneumonectomie extrapleurală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
necesară, incidența mai mare a mortalității (sub 5%) și a morbidității (25-50%), decât în cazul pleurectomiei/decorticare [60]. Principalele cauze de deces sunt insuficiența respiratorie, infarctul miocardic și embolia pulmonară. Complicațiile postoperatorii sunt reprezentate de: aritmii cardiace supraventriculare, hemoragie, pneumonie postoperatorie, fistulă bronho-pleurală (în special, pentru pneumonectomia extrapleurală dreaptă), empiem, chilotorax, insuficiență cardiacă, infarct miocardic, paralizia corzilor vocale, ulcer duodenal perforat, hemoragie digestivă superioară [52]. De aceea, selecția pacienților pentru pneumonectomie extrapleurală este esențială. Criteriile de selecție sunt următoarele: indice Karnofsky
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
sau hemoragia necesită reintervenție imediată; semnele precoce de infecție pot indica prezența fistulei bronho-pleurale sau a empiemului și necesită drenaj toracoscopic sau deschis; deplasarea mediastinală perioperatorie excesivă necesită plasarea unui cateter intraoperator [45]. Pneumonectomia extrapleurală urmată de chimio- și radioterapie postoperatorie prezintă o îmbunătățire semnificativă a supraviețuirii, în special pentru pacienții cu mezoteliom epitelial, cu margini de rezecție negative din punct de vedere histologic și fără afectarea ganglionilor limfatici extratoracici [18]. Radioterapia Deoarece mezoteliomul pleural malign difuz este un proces difuz
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
este o procedură ce este în prezent aplicabilă, dar care este folosită rar în practică (dotare tehnică, training). Fenestrarea pericardo-pleurală Crearea ferestrei pericardo-pleurale prin toracotomie antero-laterală prin spațiul IV sau V intercostal stâng, datorită mortalității ridicate - 13% și a morbidității postoperatorii de 35-67%, nu își mai găsește justificarea. Aceeași fenestrare se poate face prin chirurgie toracică miniminvazivă, atingându-se obiectivele urmărite: tratarea sau profilaxia tamponadei cardiace, recoltarea de lichid în vederea examinării citologice și microbiologice, prelevarea de țesut pericardic pentru examen histopatologic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
vizual cavitatea pericardică. Nu este necesar drenajul cu tub al cavității pericardice sau peritoneale. Peretele abdominal se suturează în straturi anatomice. Acest tip de fenestrare se poate executa și sub anestezie locală. „Închiderea” ferestrei este posibil să apară în perioada postoperatorie prin placarea lobului stâng hepatic la diafragm sau prin hernierea intrapericardică a marelui epiploon, a intestinului subțire sau a colonului transvers. Hernierea inversă a cordului în cavitatea peritoneală este puțin probabilă, dacă se respectă standardele de execuție tehnică. Pentru a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
care proba Weber cu diapazonul este incertă. Pacientul confirmă la care ureche a auzit cuvintele emise în conducere osoasă prin intermediul vibratorului plasat pe frunte pe linia mediană. (225) În otosleroză, Weber-ul vocal are valoare predictivă preoperator, în situația dispariției postoperatorie a ancoșei Carhardt, cu o îmbunătățire a performanțelor în recunoașterea vorbirii. Audiometria vocală are valorea în decizia protetică: alegerea urechii de protezat îuni- sau bilaterală), căii de conducere îCA sau CO) și a tipului protezei auditive, în adaptarea protezei auditive
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
adaptarea conținutului materialului logopedic la interesul cognitiv și la urmărirea dezvoltării intelectuale a logopatului. (22, 184, 228) II.5.2. Principii în terapia dislaliei rinolalice Terapia logopedică a dislaliei rinolalice se realizează atât în faza preoperatorie cât și în faza postoperatorie. Terapia logopedică preoperatorie Introducerea terapiei logopedice, încă din perioada prevorbitoare, înainte de plastia de boltă și de văl palatin, creează premizele dezvoltării vorbirii articulate după operație și micșorează intensitatea nazonanței, reducând-o chiar până la dispariția ei totală. Obiectivele terapia logopedice în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
totală. Obiectivele terapia logopedice în faza preoperatorie sunt: - Decondiționarea obiceiului respirației orale și formarea-dezvoltarea respirației nazale; - Dezvoltarea expirului oral prin exerciții și jucării sau instrumente suflătoare sonore; - Întreținerea motilității organelor fono-articulatorii prin gimnastica mimicii, prin imitație în oglindă. Terapia logopedică postoperatorie se bazează pe exerciții fizice, în special pe gimnastică respiratorie, având drept obiective: - Formarea dezvoltarea inspirului nazal și bucal voluntar;Antrenamentul respirației diafragmatice și amplitudinii ventilatorii; - Formarea sfincterului velo-faringian prin exerciții de suflare și de deglutiție; - Corectarea poziției limbii;Coordonarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
metaanaliză recentă analizând aceste date concluzionează că nu este demonstrat un avantaj al ELND față de evidarea ganglionarea standard din punctul de vedere al supraviețuirii [54]. De asemenea, deși nu s-au evidențiat diferențe semnificative din punct de vedere al mortalității postoperatorii între ELND și limfadenectomia standard, ELND are o morbiditate mai mare [54]. De asemenea, invazia anumitor grupe ganglionare cum este grupul ganglionilor paraaortici face ca prognosticul supraviețuirii să fie sub un an chiar și în situația realizării rezecției cu ELND
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
nu este foarte clar, existând autorii care nu găsesc diferențe din acest punct de vedere [72]. Alte studii mai recente demonstrează că transfuziile afectează negativ supraviețuirea la distanță și că efectul pare să fie independent de prezența sau absența complicațiilor postoperatorii [6,73]. Dintre factorii perioperatori care se corelează negativ cu supraviețuirea la distanță au fost demonstrați: nivelul ridicat al markerilor tumorali și în special CA-A 19-9, dar și al CEA, hipoalbuminemia, fosfataza alcalină crescută, AST crescută dar chiar și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
pacienții operați, recidiva locoregională este de obicei regula în primul an postoperator. Progresele radioterapiei sunt promițătoare mai ales pentru acei pacienți cu rezecții R1. Nu același lucru se poate spune despre chimioterapie unde rezultatele nu sunt deloc convingătoare în administrare postoperatorie [15]. Studiile desfășurate care au avut ca și obiectiv principal demonstrarea eficienței chimioterapiei adjuvante asupra ameliorării rezultatelor chirurgiei în colangiocarcinom, au administrat, în marea lor majoritate citostatice de tip 5FU sau gemcitabină. Indiferent de schema de tratament utilizată rezultatele sunt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
ale administrării preoperatorii a RT ± chimioterapiei (CHT) sunt multiple:creșterea ratei de margini negative microscopic (R0);creșterea ratei de rezecabilitate (conversia unor cazuri inoperabile sau marginal operabile per primam);eficacitate radio-biologică mai bună pe tumora bine vascularizată, comparativ cu fibroza postoperatorie;scăderea riscului de însămânțare tumorală peroperatorie;secvență mai probabilă de asociere optimă radio-chirurgicală, întrucât adesea recuperarea postoperatorie prelungită tergiversează debutul optim (6-8 săptămâni) al RT adjuvante;evitarea unei chirurgii majore inutile la pacienții care progresează metastatic precoce (în cursul RT
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
ratei de rezecabilitate (conversia unor cazuri inoperabile sau marginal operabile per primam);eficacitate radio-biologică mai bună pe tumora bine vascularizată, comparativ cu fibroza postoperatorie;scăderea riscului de însămânțare tumorală peroperatorie;secvență mai probabilă de asociere optimă radio-chirurgicală, întrucât adesea recuperarea postoperatorie prelungită tergiversează debutul optim (6-8 săptămâni) al RT adjuvante;evitarea unei chirurgii majore inutile la pacienții care progresează metastatic precoce (în cursul RT±CHT sau imediat după aceasta);abilitatea evitării iradierii preversus postoperator a unor volume extinse hepatice, respectiv a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
respectiv mai nou cu Gemcitabină sau Capecitabină) este fezabilă, cu toxicitate acceptabilă, cu remisiuni complete histologice de 20-30%, ameliorarea ratei de rezecții R0 [4-6] și posibil a supraviețuirii [7]. Drenajul biliar prin stent pe parcursul RT preoperatorii nu majorează rata complicațiilor postoperatorii [8]. În asociere cu RTE 45 Gy/25 fr/ 33 zile, doza recomandată maximă de Gemcitabină este de 600 mg/m2, Z1,8/ q21 [9]. Rezultatele pe termen lung ale studiului de faza a II-a EORTC 05991 cu RT
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
la 5-10% din cazurile iradiate cu doze totale ≤ 54 Gy, respectiv 30-40% dintre cei cu > 55 Gy (adesea combinație RTE + BT endoluminală). Notabil, în plus, este riscul colangitei (2-5% pentru RTE, dar 15-25% pentru BT), care poate fi atât acută (postoperatorie, prin contaminarea endoscopică sau cutanată cu ocazia manoperelor de drenaj biliar) cât și tardivă (prin stricturi/ fibroză postiradiere). În concluzie, întrucât nu există actual nivel de evidență 1 sau 2 care să susțină necesitatea asocierii RT la chirurgie, tratamentul muldisciplinar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
endoluminală), asociată chimioterapiei concomitente (± secvențiale preoperator, prin extrapolarea rezultatelor din cancerele pancreatice), capabilă a obține SV 5 > 50%. În secvență adjuvantă, RT este indicată cazurilor pN+ sau/ și R1, la pacienți cu indice de performanță favorabil (0-1), fără complicații majore postoperatorii, cu SV5 de 30- 35%. Cu titlu paliativ, RT + chimioterapia concomitentă dublează SV mediană a cazurilor inoperabile față de terapia pur simptomatică: 9- 14 luni versus 4-7 luni, iar SV5 este de circa 10%.
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
fals-pozitive [40]. Dintre secvențele RM native, difuzia a fost evaluată în diverse studii, comparativ cu CT și CA 19-9, demonstrându-se că poate avea un rol important în monitorizarea precoce a răspunsului la chimioterapie, prin evaluarea ADC [40,41]. Monitorizarea postoperatorie include evaluare clinică, biologică (dozarea CA 19-9) și imagistică la interval de 3 luni în primii 2 ani, apoi la fiecare 6 luni [30]. Cel mai frecvent, recurența cancerului pancreatic se produce extrapancreatic, având ca localizare, în ordinea descrescătoare a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
arată un profil asemănător pacienților care dezvoltă CHC. Similar, profilul vârstei și diferența în distribuția pe grupe de vârstă pentru hepatitele virale atât VHB cât și VHC asociate ICC și CHC au fost găsite asemănătoare [127, 128]. Mai mult, evoluția postoperatorie a pacienților cu ICC și hepatită diagnosticați preoperator ca având CHC, este mai bună, asemănătoare cu a pacienților cu CHC tipic [129]. Aceste date ar putea reprezenta argumente pentru a susține existența procesului comun de carcinogeneză pentru ICC și CHC
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
fi recomandat de rutină la pacienții diagnosticați cu cancer de veziculă biliară, nefiind suficiente dovezi asupra eficienței tratamentului. TRATAMENTUL ADJUVANT Rezultatele decepționante ale tratamentului oncologic în administrare neoadjuvantă în cancerul de veziculă biliară a determinat îndreptarea atenției cercetătorilor spre administrarea postoperatorie în speranța ameliorării rezultatelor de supraviețuire globală sau creștere a controlului local. O problemă de mare importanță în administrarea tratamentului adjuvant o reprezintă selectarea pacienților la care beneficiul tratamentului este cel mai mare. FACTORI DE PROGNOSTIC Modalitatea de diagnostic - incidentală
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92179_a_92674]
-
de apariție a metastazelor peritoneale macroscopice, fără diferențe de supraviețuire între pacienții cu citologie pozitivă și cei cu boală metastatică macroscopică [10,11]. În alte studii nu s-au găsit corelații între prezența celulelor maligne în lichidul peritoneal și dezvoltarea postoperatorie de metastaze peritoneale, nu s-au înregistrat diferențe semnificative de supraviețuire la pacienții operați, între cei cu citologie negativă și cei cu citologie pozitivă [12], iar citologia peritoneală pozitivă nu a reprezentat un factor de prognostic independent pentru supraviețuire [4
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92195_a_92690]
-
efectuarea unui DIE (hepato-jejunostomie, ansă aferentă foarte lungă - în anastomozele Bilroth II);obstrucții biliare distale, în care canularea papilei este imposibilă (tumoră papilară, obstrucția duodenului);obstrucții biliare hilare strânse sau multiple, în care eficiența unui DIE este mai mică;scurgerile postoperatorii de bilă (colecistectomie laparoscopică, anastomoze biliodigestive) [6]. primul timp în intervenții mai complexe la nivel biliar: stentarea percutană, colangioscopia percutană, ecografia intraductală [7]. Drenajul biliar percutan este contraindicat în următoarele situații [1,4,5]:sindrom hemoragipar care nu poate fi
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92167_a_92662]
-
redusă a simptomelor subiective post-by-pass. Angioplastia percutană oferă o serie de avantaje teoretice în comparație cu by-pass-ul; totuși, angioplastia poate fi practicată în general doar la pacienții cu leziuni aterosclerotice proximale relativ ușoare [De Sanctis, 2001]. Avantajele principale sunt morbiditatea și mortalitatea postoperatorii reduse [i timpul de spitalizare scurt. Din păcate, majoritatea pacienților renali, incluzând aici în special pe cei cu nefropatie diabetică, prezintă în mod tipic leziuni difuze, extinse distal, care nu pot fi sancționate prin angioplastie [Koskas et al., 1997]. Nu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
mortalitatea în spital au fost identificați mai mulți predictori independenți: infarctul miocardic preoperator, afectarea trunchiului coronarian stâng, anul intervenției (1990-1994 versus 1995-1999). De-a lungul perioadei studiate au scăzut de asemenea perioada medie de internare în terapie intensivă, durata internării postoperatorii, durata medie de ventilație mecanică (37). Riscul disfunc iilor cognitive secundar bypass-ului aortocoronarian rămâne o problemă controversată. Totuși, anumite studii raportează tulburări neuro-cognitive la externare la 53% dintre pacienți și persistența sau înrăutățirea acestora la 5 ani, la 42
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]