15,254 matches
-
la desființarea unor publicații și la suspendarea unor semnături: drept care un D.I. Suchianu nu mai semnează, în "Cinema", fiind înlocuit cu un semnatar fad, cu nume predestinat: I. Golea!... În dreptul anilor '49-'50 citim, din nou, o constatare care se potrivește, perfect, și zilei de azi: "Absența oricărei publicații de profil (...) reduce cu atît mai drastic critica la ziaristica de serviciu"... În anii '50, cînd lupta de clasă "se ascute din ce în ce", rubrica de cinema de la "Contemporanul", a lui
Istoria șanselor pierdute by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17339_a_18664]
-
de Ion Bogdan Lefter, aflăm un motiv mult mai trist și mai profund care, probabil, l-a determinat să facă acest gest nostalgic: o mai veche dorință de a fi rămas profesor în facultate, postură care "i s-ar fi potrivit atât de bine". Alegerea lui Bacovia ascunde o problemă esențială pentru scriitorul târgoviștean: raportarea operei la biografie, la faptele reale. "Tristețea" și "simplitatea" operei bacoviene i-au determinat pe mulți exegeți să alcătuiască o figură "blestemată" a poetului-concret, așa cum a
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
autorul amintește de o "tendință dantescă" la Bacovia sau la Baudelaire care vine dintr-o permanentă raportare (negativă sau pozitivă) la ordine. În acest sens este amintit celebrul vers "Je hais le mouvement qui deplace les lignes" care i se potrivește atât de bine poetului român. Eseul se termină cu câteva pagini dedicate prozei lui Bacovia. În spatele discursului critic se află o adevărată artă poetică (dealtfel, prefața lui Ion Bogdan Lefter poartă un titlu sugestiv: "Prozatorul scriind despre poet spre a
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
să-i portretizeze în stilul ei deopotrivă elegant și exuberant. O culegere de portrete de acest fel, intitulată Images d'épinal, a fost tradusă nu demult în limba română, în mod inspirat, de Elena Bulai. Nu exista o traducătoare mai potrivită pentru o carte de Martha Bibescu! Elena Bulai este o bună cunoscătoare a limbii franceze și - prin intermediul cărților de literatură și istorie - a lumii interbelice. în plus, are o distincție care o face întru totul compatibilă cu principesa de altădată
Doamnele între ele by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17391_a_18716]
-
după ceas și treziți din somn. De zece ani încoace, în România, ora exactă e mutată după inspirația cui se nimerește, încît pe bună dreptate ea nu funcționează ca oră exactă. Ca guvernator al Băncii Naționale dl Isărescu și-a potrivit și el ceasul după diverse ore aparent exacte care n-au făcut decît să întîrzie România. I se reproșează că a făcut jocul regimului Iliescu, inclusiv pînă la a lăsa vistieria țării aproape goală după plecarea de la putere a PDSR
Elogiile, ceasul și busola premierului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17402_a_18727]
-
creștinesc: "Chintesența religiei noastre este pacea și bună înțelegere între oameni." Iar în anul 1515 avea să publice studiul cu titlu atît de actual: Dulce bellum inexpertis (Războiul le pare frumos numai acelora care nu l-au trăit). Coincidență va potrivi în așa fel lucrurile încît, în 1492, exact anul în care Cristofor Columb descoperă America, Erasm "descoperă pentru sine viitoarea să lume, Europa". Curînd, el pornește să-și "colonizeze" propria-i ființă, defrișînd zone interioare care țin de cunoaștere, de
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
trei din bătrînii și fidelii mei cititori mi-au spus că l-au "mirosit". Unul ar fi zis chiar: "E Toiu, dom^le, e Toiu curat!". E cum s-ar fi recurs la proba cea mai concludenta și imbatabila, olfactica, potrivită aprigilor cîini de vînătoare. Dar dacă?... Doamne ferește. Măcar avui dubiul... (C.T.)
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
la selecta Editură Humanitas). Două planuri epice din care unul putea lipsi Românul Prizonier în Europa este construit pe două planuri epice. De fapt, se poate vorbi de două române interferente. Primul are un caracter epistolar și i s-ar potrivi titlul Învățăturile lui Ștefan Predescu către fiul său, scrise în anii terorii comuniste. Ștefan Predescu este etichetat drept "fascist" (de șeful său, Zamfir Zamfirescu, pe care l-a acuzat că fură materiale de construcție și falsifică acte). Așteptând să fie
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
atît cît i-a stat în puteri: a renunțat la excesul de, cum s-o numesc, dezinvoltura, la lănțișoare afișate, cămăși descheiate la guler și un nasture sau doi mai jos, pentru a adopta treptat o ținută și un comportament potrivite funcției. Premierul a pus surdina chiar și deprinderii sale de a face declarații teribile, după ce a băgat de seamă că mai mult îl costă să le corecteze decît să-și dea drumul la gură. Dar asta numai după ce a deprins
Un an de Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17941_a_19266]
-
de pe timpuri, silit tot de rațiunile de istorie literară pomenite. Iată însemnarea: L'Incroyable Moftangiul i-am spune pe românește. Filfizonul... Oricît ne-am strădui să-i găsim un echivalent, caracterul ne scăpa. Nu-i de pe la noi. Nu ni se potrivește. Nu e, într-un cuvînt, autohton. El vine direct din apus, de la Paris, de prin jurul anului 1797. Și nu cu ifosele bucureștene ale bojuristului nostru de mai tîrziu. Nici cu amnezia conașului, căruia numele greblei nu i se revelează decît
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
extravagant, desi altfel: "Epatons le bourgeois!" Iar cand burghezia se zaharisi, nemaiavînd inamic, isi aduse aminte de vulg, si, schimbîndu-și deviza, executînd un amețitor viraj istoric, se repezi din nou asupra lui, desi altfel: "Epatons le proletaire!" La noi, personajul, potrivind mereu politică cu modă, a devenit prin forță lucrurilor, socialist (însă utopic). L-am întîlnit, într-o zi, pe strada. Ce curios, seamănă cu strămoșul sau de la 1797. Aceiași zulufi căzuți peste urechi, pe frunte, aceiași pantofi ascuțiți, cu egrete
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
Prima este cea a lui Mircea Cărtărescu, de la care poetul gălățean (gălățean până și în nume) a invatat un mod discursiv de a face poezie și un mod lumesc (specific muntenilor) de a fi poet. Acestea însă nu i se potrivesc. Este ca și cum Eminescu ar încerca să îl imite pe Caragiale. Și mai inoportuna se dovedește a fi influența lui Dan-Silviu Boerescu, care promovează de mai mulți ani, frenetic, o literatura licențioasa. Ceea ce-i stă bine lui Emil Brumaru sau chiar
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
-i vor acoperi și se vor nimici și vor putrezi sub frunzele nemăturate, și vor fi zdrobiți și vor fi îngrămădiți în ei înșiși, în lumea lor care nu i-a "pregătit decît pentru teribilă nepăsare (...)". Verbul care i se potrivește cel mai bine acestui român este "a medeleniza" (vezi și simpatia autoarei pentru "La Medeleni"), sigur, uzînd de tehnici moderne ale narațiunii, ce "învie" o epocă, un timp al valorilor autentice, dar și vremurile "de dupa", ale uniformizărilor. Spunînd că procedeul
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
a scăpat de sub control." Dar în ce măsură s-au aflat sub control operațiunile care au precedat această intervenție în Iugoslavia? Că, pe de altă parte, în conflictul din Kosovo se întîlnesc interese politice pentru care pacificarea încercată de NATO nu se potrivește cu calculele subîntinse de aceste interese, asta o dovedește și faptul că regimul Milosevici, respins înainte de facto de diverse forțe politice din afara Iugoslaviei își găsește susținători, acum, deși, acesta nu face altceva decît să continue operațiuni care nu s-au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
atâta timp cât se limitează la a scrie în terține, respectiv în alternanta de secvențe de două și trei versuri. Cand însă are pretenția că ceea ce face el este "lirica nipona" și, mai mult, stă împietrit ore întregi numărând la silabe și potrivind cuvintele pentru ca totul să fie conform cu teoriile poeților medievali ai Japoniei, atunci cred că poezia lui nu e nimic altceva decât fanfaronada. În întreaga lume poemele în stil japonez cunosc o imensă răspândire. Mii de antologii, mii de poeți, sute
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
secvență de trei versuri pentru că celălalt să-i replice. Atât cred eu că merită reținut din tratatele de renga și nu când anume trebuie că unul dintre poeți să se refere la lună, la anotimp sau la iubita. Astea se potriveau în spațiul japonez de secol 17, sunt anacronice, însă, acum. Turnul astrologilor debutează calm, prima secvență de trei versuri (a lui Șerban Codrin) neanunțând mai mult decât un pastel: "zi pe sfârșite/ zăpadă iluminând/ singurătatea", secvență încheiată inspirat de Constantin
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
si, ceva mai jos: "fiecare trup/ secretă propriul său timp/ două abisuri// întunecate sine/ pulsează sub tramvaie". Constantin Severin merită mai mult decat eticheta de poet care scrie versuri în maniera japoneză. Eticheta care, de altfel, nici nu i se potrivește. Constantin Severin scrie versuri. Și o face bine și inspirat.
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
iubi niciodată o altă femeie".) N-a convins-o. Ea continuă să insiste, inclusiv în stabilirea lui la Iași. În martie 1882 poetul vestea că a discutat cu d-na Slavici pentru a-i găsi, ei și lui, o locuință potrivită pe Podul Mogosoaiei, unde se va muta de Sf. Dumitru. Pentru că, la sfîrșitul lui martie, Veronica să i se plîngă că el e inutil gelos și că presimte că dorește să rupă relațiile cu ea. Apoi, ca și cum nimic nu s-
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
ca un indiciu că judecătorul nu va face nimănui vreo concesie. Până și politețea să (rece), până și fair-play-ul (practicat cu ostentație) aduc a reproș (la adresa celor nepoliticoși și lipsiți de fair-play) și agasează. Lui Dorin Tudoran i s-ar potrivi, poate, alt popor, cu alt stil de viață. Un popor imun la exaltare și gata să se lase analizat nemilos. Deși... nu se știe dacă un asemenea mod de a fi aduce fericirea. Este o problemă a cărei rezolvare trebuie
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
și mai usor puteau să-nvete limba maghiară." Apare și o mărturisire ce se cere subliniată: "La Timișoara dar mai vârtos decât la Arad am fost cuprins de simțământul din cale-afară de nesuferit că nu sunt în stare să mă potrivesc cu lumea în mijlocul căreia trăiesc." La fel de elocvențe sunt observațiile pe care le face la Pesta - cu care se întoarce de la Pesta: "Era în toamna anului 1868, cănd Dietă ungară a votat legea pentru egală îndreptățire a naționalităților. Pe mine nu
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
a 39-a). Iată, pentru cititorii României literare, cîteva rînduri extrase dintr-un "jurnal de festivalist". PRINTRE atributele care șunt conferite libertății "spiritului latin", este și acela al lipsei de punctualitate. La "Semăna Internacional de Cine de Valladolid" poți însă potrivi ceasurile elvețiene după exactitatea cu care ți se închide ușa cinematografului în nas: odată începută proiecția, nimic nu-i mai convinge pe spanioli să deranjeze vizionarea. Publicul spaniol a umplut sala de la "Cajă Espana" și la selecțiile de "practicas" ale
De la Valladolid la Salonic by Magdalena Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/18122_a_19447]
-
Chiar așa? Livius Ciocârlie face mare caz de vanitatea lui Cioran, de orgoliul sau, pe care se străduia a-l ascunde, dar care ieșea mereu la iveală: "Cioran da un interviu pentru Time Magazine. E an regulă. Nu prea se potrivește cu ideile lui, dar are dreptul oricine să fie vanitos și, ăn general, să fie oricum dacă nu face rău nimănui. Oricine are dreptul să se contrazică și an special Cioran. Unde lucrurile se strică este când vrea și foamea
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
Zottoviceanu Oricine se ăndeletniceste cu scrisul știe că găsirea unui titlu adecvat și percutant totodată este anevoioasa. Un asemenea titlu este cel imaginat de Corina Jiva pentru monografia consacrată lui Herbert von Karajan: . Nici o altă caracterizare succinta nu s-ar potrivi mai bine acestei figuri cu totul aparte. "Condamnat" - conotație tragică a cuvântului - pentru că traseul sau triumfal an profesie și societate a fost o luptă permanentă trăită ăntr-o ănsingurare rece. "Condamnat la succes" pentru că indiferent de domeniul căruia i s-ar
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
e omul PD-ului în PNȚCD și a stîrnit serioase dileme apropo de proiecțiile sale politice postelectorale cînd excesiv pro-PDSR, cînd total contra acestui partid. Dl Radu Vasile, ca mulți politicieni autohtoni, e un inspirat, calitate care nu se prea potrivește cu funcția de prim-ministru într-o țară așezată. Mă tem însă că ea nu e incompatibilă cu premieratul în România. Căci, așa cum susțin sursele, păcatele reprobabile ale d-lui Radu Vasile țin tot de inspirația să, cu care și-
Înainte si după Helsinki by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17476_a_18801]
-
anul acesta, la Paralelă 45, aceste poeme apar că o primă parte din cartea Eu. , ar putea spune poetul fără să greșească. Cuvintele lui Mircea Cărtărescu din prefață la Tablou de familie (cuvinte care priveau ăntreaga generație '90) i se potrivesc foarte bine lui Mihai Ignat: "nici o preocupare generationistă, nici o ambiție de a schimba față literaturii române, nici un complex și nici o obrăznicie față de eventualele modele - sau anti-modele - literare". O poezie cu adevarat postmodernă, relaxată, promovând cu nonșalanta un discurs oarecum ermetic
Klein c'est moi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17465_a_18790]