1,967 matches
-
te găsesc vinovat de toate acuzațiile aduse ție de stăpâna stelelor de mare. Vei fi exilat și nu vei mai putea pătrunde în Ținutul peștilor fără voia noastră, dar, înainte de asta, vei transforma la loc toate viețuitoarele care au căzut pradă magiei tale! Toți racii fură scoși din Palatul de smarald, sirenele recunoscură că, prizonierele racilor fiind, fuseseră obligate să depună mărturie falsă, iar Somn îi ceru mâna Stelei în fața tuturor peștilor. Când fata accesptă să îi devină soție, regele peștilor
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
datină. Însă, când Hagen la mort s-a închinat, Atunci din rană sângele a țâșnit, Semn că e ucigașul adevărat, Dar jurând iar strâmb,Gunter l-a ocrotit. Ei au mințit,dar Krimhilda a aflat, Că nu tâlharii Să-l prade l-au ucis, Hagen fiind ucigașul adevărat. Și să se răzbune pe el,a decis. Hagenvon Torjhe, lui Gunter îi spune Să-i ceară Krimkhildei comoara să-i dea, S-o ducă-n castel departe de lume, Că nimeni de la
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte potrivit, cuvântul profetului Osea: „Și
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
aș cotropi cu un sărut prelungit să pot scoate din tine toată răsuflarea vieții ce-ți curge prin vene. Ți-aș umple gâtul de sărutări și din ele ți-aș împleti o cunună care să îți acopere goliciunea umerilor lăsați pradă luminii. În poala albă a sânilor de piatră mi-aș odihni obrajii înroșiți de atingeri și fără să vreau aș urca pe piscurile lor sărutând-le pe fiecare în parte. Terminat m-aș prăbușii în valea pântecului tău speriat de
MARNA, CARTEA DRAGOSTEI, FRAGMENT de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380409_a_381738]
-
aduca fibră de căldură ce-nalță Popor de ciripiri, în zarea solitara. Soarele fecund leagă firul înfrățirii Cu-aceiași sfântă dragoste de viață, Curg aromele florare în tainițele firii Și sub cupola lucitoare de verdeață. Luciri de brazda proaspătă răsună Pradă unei veșnice rotații pe-ogor Sudoarea mâinilor sădește-n țărâna Rodul bogat al acestui neam de dor. Când bate ceas exact de primăvară, Livadă de meri și de pruni e-n floare, Vor sorbii mierea luminii pan` la vară Îmbrăcați
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
a vieții neștiută cale Am tot umblat cu pași mărunți Și-am adunat atâta jale, De-aș ridica din ea doi munți. Și nimeni n-a știut să vadă Că merg de mână cu tristețea, Că disperării i-am fost pradă Tot risipindu-mi tinerețea. Și m-am închis pe mine-n mine Și zâmbet platoșă mi-am pus, Să lupt cu ziua care vine Pășind în drumul spre apus... ¤¤¤¤ Sămânța iubirii Prin neguri de timp străbate spre mine, un glas
LĂSÂND IUBIREA SĂ CUVÂNTE... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379577_a_380906]
-
numai de-a lor burtă, Să strângă bani, sta-le-ar în gât, Memoria li-i scurtă. Urmașilor ce-ai să le lași, Cum crezi c-or să te vadă? Tu taci, te uiți la bogătași Cum aurul ți-l pradă, Cum sarea, mierea, grânele Cu brațul tău le fură, Țițeiul, Ccodrii, stânele, Și hrana de la gură... Cum visterii străine cresc Precum cele romane... Cum Dumnezeul românesc Ți-l terfelesc, sărmane! Tu taci... Ca-n vremea altor vremi De botnițe maghiare
VERSIFICARE POEMICĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379618_a_380947]
-
În celebra lui Proclamație de la Padeș din urmă cu aproape 200 de ani, Tudor Vadimirescu nu afirma clar și răspicat că „Patria se cheamă poporul, iar nu tagma jefuitorilor”? Prin urmare, el făcea o netă distincție între jefuitori (jecmănitori, jăpcași, prădași) și oropsiți, primii izbutind în chip jalnic-odios să se reprezinte doar pe ei înșiși și gașca lor de ciocoi, pe când ceilalți, cu adevărat talpa țării, formează poporul și înseamnă patria. În pofida aparențelor de prosperitate și civilizație, situația României zilelor noastre
SĂ FII CETAŢEAN E UNA, SĂ FII POPOREAN E CU TOTUL ALTCEVA... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381036_a_382365]
-
lor, postdecembriștii, nu doar că n-o pun în valoare, dar fură fără pic de jenă din splendidele ei odoare...) O mie de ani și mai bine, cât vremi ostile ne-au cercat cu migratorii-n căutare de așezări pentru prădat, spre munți sătenii s-au retras în obști durate cu socoată, astfel că nu s-a întâmplat să fie spațiul vid vreodată, cum Roesler și adepții lui încearcă lumea s-aburească cu Transilvania golită de vița daco-românească. E drept că
BALADA DORULUI DE DUCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381046_a_382375]
-
roșii de privirile ucigașe ale celor ce ar voi să ne șteargă de pe harta lumii. Încheierea, puțin patetică-recunosc-suna cam așa: „Năvăliți, hoarde ale Apocalipsului! Năvăliți, oștiri ale lui Gog și Magog! Ucideți, robiți, ardeți și jefuiți, cum vi-i felul! Prădați tot ce vă iese în cale! Dar, să știți, comoara noastră cea adevărată, orice ați face, nu o veți găsi. Ea este ascunsă bine. Acolo unde voi nu puteți ajunge, în tainițele cele mai adânci a sufletului românesc. Ea este
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
harul tău își trage-al lui noroc/ de azi în vers port visul-necuprinsul/ și muza altora nu lasă loc.// Cred că-nțeleg iubite, vrednic este/ de pene mai vestite al tău har,/ poetul ce în vers te povestește/ ce-ți pradă, îți oferă-apoi în dar.// Virtute-ți dă, el ce virtute fură,/ și doar a ta e frumusețea lui,/ cum ți-a luat-o de pe față, pură,/ nimic nu-ți dă mai mult ce-n tine nu-i!// Se cade să
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
sta/ Că te-așteptă litvele/ Să le zboare tigvele/ Să le spui motivele/ Pe câți pari, pe câți fuștei/ Căpățâni de grecotei/ Grecoteii și străinii/ Mânca-le-ar inima câinii/ Mânca-le-ar țara pustia/ Și neamul nemernicia/ Cum te pradă, cum te seacă/ Săraca, țară, săraca! (,, Mihail Eminescu- poezii tiparite în timpul vieții,, vol III , Note și variante, editie critica îngrijită de Perpessicius cu reproduceri după manuscrise, Ed. Fundației Regale, București -1944) Cinstire și dor de Eminescu. ---------------------------------- Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
cu măiestrie atelajul în nenumărate întreceri, ea - Anyk - vitează, deșteaptă, urmată și de om, și de câini pe calea neîncepută! Avea mare nădejde în ei! Și totuși, de ce fugiseră în zori?! Ce chemare îi mânase departe de cort, lăsând-o pradă neliniștii?! Poate foamea?! Poate năvala căldurii?! După lacrima vărsată în urma fugarilor, temerara își strânsese tabăra și pornise mai departe, pe niște limbi de zăpadă înlesnind alunecarea saniei trase de ea. Mersese destul. I-o dovedea ușoara gâfâială a ei și
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
râdă cu poftă și mi-au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica Floarea, mama tatei, mi-a explicat că sunt pui de broască, nu pește. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
și ucrainene, pe baza faptului că înainte de invazia slavilor, acolo trăiau triburile roxelane ale sciților” (descoperă. Ro). Ea la origine fusese botezată Anastasia (nume predestinat) sau (după unele surse Olexandra) Lisowska. Pe când avea 15 ani satul ei, Rohatin, a fost prădat și devastat de tătari după cum le era ‘obiceiul’.. trăgând prin foc și sabie pe oricine.. Frumusețea copilei însă a fermecat și, după cum le era un al obicei al hoților de la vremea respectivă, indiferent că erau corsari, creștini, sau necreștini, s-
TRECEREA ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374528_a_375857]
-
sloiuri de gheață, Și-și clănțăne frigul, rănit. Tăcută și singura Ma-nvalui în Azi, Iar clipă fugara Îmi matură trupul, Mă mistuie beznă, Abisul căscat, Și teama de visuri. M-aș prinde de Mâine Cu-orgoliu de soim, Ce pradă în gheare o strânge, Dar nu văd nici raze, Nici stele pe cer, Iar ochiul îmi plânge... Citește mai mult Mă simt captivă- ntr-o lume străină,Călcând cu tălpi goale pe cioburi de timp,Cad picuri de sânge din bolti
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
sta-n lanțuri,Pe sloiuri de gheață,Și-și clănțăne frigul, ranit.Tacuta și singuraMa-nvalui în Azi,Iar clipă fugaraImi matură trupul,Mă mistuie beznă,Abisul căscat,Și teama de visuri.M-as prinde de MaineCu-orgoliu de soim,Ce pradă în gheare o strânge,Dar nu văd nici raze,Nici stele pe cer,Iar ochiul îmi plânge...... XII. PRIN ANI, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1666 din 24 iulie 2015. Pe cărări însorite, răsunând zgomotos, Trec copii ce
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
ta glie să răsar în ierburi și în muguri să-ți mângâi pământul, Românie, că prea geme sub străine juguri Patrie, port rănile-ți cu mine, Dunărea prin ochii mei se scurge peste Prutul tău se-aud suspine azi te prad-ai tăi, nu hoarde turce m-oi ruga Olarului să pună pe-a ta formă stele mii și îngeri și-mbrăcată-n iia cea străbuna să te ia din valea cea de plângeri Referință Bibliografica: Patrie / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
PATRIE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373467_a_374796]
-
cunoștinte de istorie, de lingvistică, religii comparate, etc .(Asa ar fi, de exemplu, compunerea sau descompunerea unor cuvinte „IIsus = ÎI-Sus” ori „daci = d-aci” . „D-aci Pitagora a tras geometrie, / D-aci egiptenii un Sfinx înhățară, / D-aci e Olimpul prădând geografie,/ D-aci au cuvântul de se numesc țară! „Străbuna cea Dac-Șa pe toți vă așteaptă”sau Ora-știe, T-rai-an, AȘA-ZA , ZA-L-MO-X-IS, etc.) Pe lângă figurile de stil abundă inovațiile (cuvinte nou create cum ar fi substantivul „murire „ sau utilizarea
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > SĂ BEAU DIN POCAL INOCENTĂ ȘI PRADĂ Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2018 din 10 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Norii se rup din cerul defunct, Vântul se ține de zgarda, jilav, Zarea pliază din linie-n punct Păsări planând din zborul firav. La
SĂ BEAU DIN POCAL INOCENŢĂ ŞI PRADĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371333_a_372662]
-
un țipăt crud, de bufnițe rănite, vestind durerea viselor rămase neadăpostite. Ah, ajunge-m-ar și pe mine pân-la urmă încântarea acolo unde nu se-așterne niciodată peste noi abandonarea și unde s-a pierdut pe sine, nesătulă, așteptarea, că pradă pentru toate, nicicând nu am să fiu și nici n-am să mă pierd cu totul în pustiu atâta timp cât zborul încercării pe de rost îl știu. Referință Bibliografică: DORINȚE / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1558, Anul
DORINŢE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373853_a_375182]
-
că au trecut patru ani de zile Adică peste o mie... Sunt multe? Puține? Sunt ani de când a murit în mine acel Ceva Despre care nimeni nu-mi poate explica Poate era exuberanța, nebunia tinereții Care a plecat lăsându-mă pradă tristeții. Acum eu nu pot trăi fără nădejde, speranță Că dincolo, în tărâmul etern voi avea viață Ajută-mă părinte, vreau clar să deslușesc Sensul vieții mele aici, în raiul pământesc. Mă bucură păsările care-și fac cuiburi și pui
CEL CU INIMA ARSĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373925_a_375254]
-
zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte potrivit, cuvântul profetului Osea: „Și
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A P. CUV. PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR... de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/373939_a_375268]
-
sat când mergeam cu vitele, ne luam cu joaca și uitam de ele, scăpându-le în holdele de porumb, în lanurile de grâu, în laturile de sfeclă roșie, cartofi și cine mai știe ce culturi. Coceam sfeclă roșie, porumb, cartofi, prădând culturile acestea, iar când ne lua urma paznicul fugeam mâncând pământul, țâșneam în porumbiște și ne piteam sub curpenii de bostan. Dar, iată una și mai și, de pe când eram de vreo trei anișori și sora mea mai mare, Geta
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
o mare de liric.... AZI ÎNSINGURAREA Lumea cearșafurilor sfâșiate împânzește pământul, spoiala mușchilor verzi-albăstrui, fata morgana lacului cu ape stătute, lacul murdărit de țiței, șuvițe albe printre șuvițe albastre, cârpe rupte, uzate înainte de vreme pierdute din pânza catargului eșuat sau prădat de pirați, lumea cearșafurilor sfâșiate bucăți, ițe rupte încurcate de ape, de vânt, legăminte deșarte, apropieri fugărite de val înspre mal, depărtări, riviere vărsate-n ogive sparte, case cu hornuri goale, răscoale din vaiete de furtună, nisipul dunei vânturat fără
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]