1,102 matches
-
ei câte 10 prăjini „loc de casă și grădină”. La fel, locuitorii celor trei județe din sudul Basarabiei, cu toate că au primit suprafețe mai mari, 6 fălcii și 40 prăjini fruntașii, 4 fălcii și 30 prăjini mijlocașii, 2 fălcii și 70 prăjini codașii, suma răscumpărării rămâne aceeași ca și a acelora ce au primit suprafețe mai mici, adică raportat numai la numărul vitelor cu care locuitorii fuseseră obligați să efectueze și să rezolve sarcinile prevăzute în „ponturile boierești”. Că acestea reprezentau atunci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Negreșit că cineva dintre membrii grupului, care au întocmit catagrafia, a folosit măsura cu cotul și nu unitatea modernă, metrul. Copil fiind, am văzut cum, atât pentru terenuri, cât și pentru țesături, părinții foloseau vechile unități de măsură: pasul, stânjenul, prăjina, obrațul, cotul, tenchiul de bumbac, sculul de lână, dovadă a menținerii practicilor din generație în generație. Aceste practici, întrebuințate până recent, au avut un efect negativ față de necesitatea însușirii cunoștințelor din științele moderne, mult mai cuprinzătoare și mai exacte. Rostul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
era lipsit de păcate pe lumea cealaltă. Am dori să menționăm aici, ca un element pitoresc, modul de culegere a fructelor din pomii mai înalți. Se folosea, pentru aceasta, o ustensilă specială, numită „îmbucătoare” (proțap sau mușcătoare), confecționată dintr-o prăjină lungă, despicată la un capăt în trei sau în patru. În despicătură se fixau bucăți de lemn încrucișate, care lărgeau prăjinile la dimensiunea fructelor. Poamele proaspete sau uscate, împreună cu preparatele din fructe, au avut un rol important în alimentație, mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din pomii mai înalți. Se folosea, pentru aceasta, o ustensilă specială, numită „îmbucătoare” (proțap sau mușcătoare), confecționată dintr-o prăjină lungă, despicată la un capăt în trei sau în patru. În despicătură se fixau bucăți de lemn încrucișate, care lărgeau prăjinile la dimensiunea fructelor. Poamele proaspete sau uscate, împreună cu preparatele din fructe, au avut un rol important în alimentație, mai cu seamă în zilele de post. Depozitate prin podurile și cămările caselor, prin beciuri sau chiar și în clăile cu fân
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
obținea prin fierberea prunelor bine coapte. Pasta de fructe consistentă ce se obținea în urma acestui proces se păstra în oale mari de lut. La mijlocul secolului al XIX-lea, locuitorii care aveau vii și livezi pe lângă casele lor, în afară de 10 prăjini, erau obligați la plata dijmei care echivala cu a zecea parte din produsele obținute. Principalele lucrări de întreținere a culturilor pomicole erau sădirea sau răsădirea pomilor sălbatici, altoirea, curățirea, săparea la rădăcină, gunoirea și curățirea de omizi. În cadrul comunei nu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1882-1900, de către enoriașii din satele Bărboasa, Onceștii-Vechi, Chiliana, Taula și Dealu- Perjului. S-a construit la acea vreme și Podul Tăulenilor peste apa Berheciului pentru a ajunge la biserică. În folosul bisericii era arondată suprafața de 10 fălcii și 15 prăjini. Coordonatorul ridicării acestui monument, în final, ar fi fost parohul de atunci, preotul Alexandru Gociu împreună cu Ion Zaharia. După truda de peste douăzeci de ani, în 1908, biserica a fost terminată. Lăcașul de cult are formă de cruce puțin pronunțată, având
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
când, în urma probelor doveditoare a necumințeniei miresei, socrii mici erau trimiși cu mireasă cu tot acasă într-o căruță hodorogită sau pe sanie. Tot pe atunci, socrii mici erau iertați și mireasa era acceptată dacă rușinea era plătită cu câteva prăjini de pământ în plus, cu oi sau cu vite. A doua zi, înainte de amiază, se servește borșul moldovenesc al potroacelor, ce trezește pe nuntași după o noapte de petrecere. După o săptămână de la nuntă, tinerii căsătoriți mergeau la părinții
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
peretele lung se afla suspendată culmea, pe care atârnau sumanele, hainele groase, cojoacele și alte piese de îmbrăcăminte, toate acoperite cu un cearșaf frumos brodat, numit „prostire de culme”. Tot aici fiind camera fără sobă, se țineau atârnate de o prăjină prinsă de coama tavanului: șuncile afumate, picioarele de porc afumate, cârnații și toba de la porc. Zestrea pentru fata de măritat era ținută pe sipet sau pe pat, fiind stivuită ca după un vechi ritual. În sipet se țineau cele mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Acum stau cu copiii într-o bucătărie de vară și un chiler din vălătuci. După ce-și șterse fruntea cu o basma continuă în același ritm și cu aceeași nedumerire: Președintele de colectivă vrea să-mi ia și cele șapte prăjini, care mi-au mai rămas, dacă nu fac norma. Dacă așa crede el, să le ia și pe alea! Eu am vrut să aflu de la avocat un singur lucru: Ce a făcut rău Matei al meu și de ce a murit
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mai mult pe jos. Dacă plecai cu unu, două ceasuri înainte de ivirea zorilor și dacă erai sprinten la mers, reușeai să te întorci acasă așa, cam pe la chindie, când soarele mai are de parcurs cale de vreo două lungimi de prăjină până la asfințit. Ajungeai stors de vlagă și rupt de foame. Pentru că fiecare bănuț era câștigat cu multă sudoare, nu ne înduram să-l cheltuim pentru a cumpăra ceva de-ale gurii. Aveam în traistă o bucată de malai sau câteva
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
aprilie 1826, primită la Isprăvnicia Ținutului Suceava, după ce arată că satele Vlădeni și Brehuiești au năravul de a-și pășuna vitele pe imașul Hrișcanilor, poruncește ca aceste sate să puie gard către Hrișcani: gardul Vlădenilor să fie lung de 224 prăjini, iar al Brehuieștilor, de 168 prăjini prăjina fiind de 24 palme. Pe copia întocmită de Isprăvnicie, găsim în continuare, următoarea adresă, către Vasile Iurașcu, care acum era stolnic și tot vechil boieresc: Isprăvnicia țănutului Sucevei Către cinstit Dumnealui stolnic Vasăle
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Suceava, după ce arată că satele Vlădeni și Brehuiești au năravul de a-și pășuna vitele pe imașul Hrișcanilor, poruncește ca aceste sate să puie gard către Hrișcani: gardul Vlădenilor să fie lung de 224 prăjini, iar al Brehuieștilor, de 168 prăjini prăjina fiind de 24 palme. Pe copia întocmită de Isprăvnicie, găsim în continuare, următoarea adresă, către Vasile Iurașcu, care acum era stolnic și tot vechil boieresc: Isprăvnicia țănutului Sucevei Către cinstit Dumnealui stolnic Vasăle Iurașcu Din această copie ci sau
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
după ce arată că satele Vlădeni și Brehuiești au năravul de a-și pășuna vitele pe imașul Hrișcanilor, poruncește ca aceste sate să puie gard către Hrișcani: gardul Vlădenilor să fie lung de 224 prăjini, iar al Brehuieștilor, de 168 prăjini prăjina fiind de 24 palme. Pe copia întocmită de Isprăvnicie, găsim în continuare, următoarea adresă, către Vasile Iurașcu, care acum era stolnic și tot vechil boieresc: Isprăvnicia țănutului Sucevei Către cinstit Dumnealui stolnic Vasăle Iurașcu Din această copie ci sau scris
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ci sau scris întocmai di pi luminata carte gospod ci au vinit, prelarg ti vei pliroforisi d-ta și fiindcă D-ta ti afli și vechil numitelor moșăi (s.n.), isprăvnicia scrie Dum-tale să le îndatorești ca numaidecît să puie soma prăjinelor însămnate, fără întîrziere și fără a să împotrivi cît de puțin, căci cu cît vor urma prelungire și împotrivire, cu asta vor fi în mare supărare. Iară pentru Brehuești, țiind de ținut Botoșanilor, D-ta vei scrie D-lor boerilor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Eminovici era cu mare teamă că nu-i vor veni oamenii la lucru și va rămîne cu moșia nelucrată. Pe de altă parte, pentru clerul bisericesc din Ipotești comisia de împroprietărire hotărîse să se dea 8 fălci și 40 de prăjini, adică 12 hectare și 16 arii90. La Ipotești însă erau cinci proprietari, iar comisia nu precizase cît pămînt să dea fiecare pentru biserică. Preotul a reclamat la primăria comunei Cucorăni că nu i se dă pămîntul: D. Iminovici verbal au
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
neutilizabil; nisip; nu are nevoie; a nu avea nevoie; nu îi trebuie; nu mai are nevoie; cu noroi; nu pleca; nu prețuia; obiect; obiecte; ochește; oină; opulență; pantoful; parte; pămînt; păpușoi; cu piatra; o piatră; a pierde; pietroi; pîine; poseda; prăjina; prindea; proces; prost; prostie; puternic; rata; ce-i rău; răutate; război; rebut; a refuza; repede; replica; respingere; ridică; risipește; ruptură; sania; săgeata; săgeată; săgeți; scapă; a scăpa; scăpă; schimbare; semințe; sparge; sticla; sticlă; stricat; strigăt; sulița; supărare; sus; ștafetă; șters
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cer (2); cerul (2); chipeș (2); departe (2); falnic (2); făcut (2); bine făcut (2); frate (2); frică (2); ca gardul (2); indiferență (2); lungan (2); 2 metri (2); model (2); de neatins (2); persoană (2); pitic (2); plop (2); prăjină (2); prea (2); semeț (2); subțire (2); tata (2); teamă (2); vîrf (2); voinic (2); zvelt (2); acum; greu de ajuns; Andrei; apogeu; arătos; arțar; aspect; atlet; atracție; baschetbaliști; bătrîn; bradul; butelie; cal; capacitate; capricios; carte; cît casa; cămilă; celebru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întindere; kat; kent; kilometri; lac; lemn; limbă; liniar; loc; longeviv; lung; lungan; maleabil; Marin; material; a măsura; mesaj; metri; mic; moale; rașpa; nelimitate; noapte; ocupație; om; oraș; origine; palton; pantaloni; pariu; perdele; picioare; în picioare; pletos; plictis; pom; pompieri; posibil; prăjină; privire; profund; provocare; punct; răbdare; riglă; ruletă; salam; scund; scurt; scurtă; sfoară; sîrmă; slab; special; stîlpul; subțire; suliță; sunt; șosea; text; trage; traseu; trist; tunel; uimire; unitate de măsură; unitate; univers; ușor; veșnicie; voiaj; voință; vorbă; vrăjitor; cît o zi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pe ultimul drum, "mortul" este aruncat în apă, de pe un pod, în "produc" (copca făcută în gheață), "cetluit" cu un butuc, pentru ca, astfel, să ajungă dincolo de Apa Sâmbetei, considerat tărâmul morților, dar și ținutul Binelui; o dată înviat, "Crăciunul" lua o prăjină lungă, în vârful căreia a fost pusă o legătură cu cenușă, sub forma unui prapur, și da în toate părțile, cenușă amintind de o incinerare simbolică, străveche, a unei păpuși de paie care simbolizează Crăciunul, obicei reluat, astăzi, prin arderea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în lume nu poate muri ușor, se chinuiește pînă ce-și dă sufletul. Dacă a fost morar, trebuie să-i puie sub cap diferite unelte de moară, fiindcă ar fi furat la măsură; fecio rului boieresc i se vîră o prăjină în casă pe fereastră și i se pune în mînă, fiindcă a măsurat strîmb ogorul. Cînd moare cineva, nu-i bine să-i ție lumina unul din neamurile mai de aproape, căci bolnavul se chinuiește pînă moare. După ce o persoană
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fărîmătură budăi - vas de lemn pentru pro duse lactate buhai - taur bulboană - vîltoare buratec - brostac, brotac burcă - turtă de mălai burete - aluniță butoare - scorbură C cahlă - partea coșului prin care iese fumul calici (a) - a schilodi canaf - cănaf, ciucure cange - prăjină cu cîrlig capiște - loc în care se păstrează osemintele căciulie - căpățînă călugărior-breben - plantă călușar - călăreț căpchiat - nebun căpistere - covată de cernut făină căpușnic - plantă căpută - partea de deasupra a labei piciorului cătușnică - plantă cățuie - vas în care se ard mirodenii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lapte muls după ce vaca/oaia a fătat colăcer - însoțitorul mirelui (rostește orația de nuntă) colțun - ciorap corn - colț costoroabă - bîrna pe care se sprijină căpriorii coșăr - coșară, îngrăditură de nuiele de adăpostit animale; pătul, hambar cot - colț crac - ramificație cracană - prăjină bifurcată crasnic - drac creițar - monedă de aramă de mică valoare crijmă - pînza în care se înfășoară copilul după botez crîstel - cîrstel, cristei, pasăre călătoare cruși (a) - a da lapte cu sînge (despre vaci) cucăi (a) - a face precum cucul cucuiat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Începe ,, Învelitul miresei ”. După ce mireasa este Îmbrăcată, tinerele fete, În cîntecele lăutarilor, ies În curte și Împart cocarde cu beteala nuntașilor. Se trece apoi la masă. În capul mesei, ia loc nașul, nașa, ginerele și mireasa. LÎngă masă, Într-o prăjină descojită și unsă cu grăsime, În vîrful ei se află un brăduleț Împodobit, În care se află o batistă cu bani. Tinerii Încearcă să ia brădulețul. PÎnă la urmă unul reușește. La sfîrșitul mesei se strigă darul. După 1990, nunțile
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
stimularea voinței spre mai bine, de un apel insistent și reconfortant la valorile strămoșești puse în acord cu dreapta judecată. "Să ne ținem de limba, de istoria noastră, cum se ține un om în primejdie de a se îneca de prăjina ce i se aruncă." Apel de primă instanță, într-un moment când Kogălniceanu avea temei să acuze drastic inerția și "nepăsarea" compatrioților, adică lipsa unei societăți civile, în stare să determine un nou curs. Conduita lui era aceea a unui
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
din Lăuntru aproba rânduirea unui reprezentant al Eforiei orășenești să se deplaseze în zonă, împreună cu Mihalic de Hodocin, "căruia i s-a încredințat și planul locului, spre a să sădi la obârșia apelor ce vin în oraș 10 fălci 130 prăjini (sic!) cvadrati copaci cu frunză lată pentru cruțarea puterii soarelui, potrivit hotărârii Înălțimii Sale..."20. Aceștia s-au și prezentat neîntârziat la datorie, încât, la 2 noiembrie 1844, raportau Epitropiei că efectuaseră măsurătorile încă din ziua de 31 octombrie, marcând
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]