751 matches
-
ce să ne hrănim și cu ce să ne îmbrăcăm, ne va fi de ajuns. 9. Cei ce vor să se îmbogățească, dimpotrivă, cad în ispită, în laț și în multe pofte nesăbuite și vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd și pierzare. 10. Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; și unii, care au umblat după ea, au rătăcit de la credință, și s-au străpuns singuri cu o mulțime de chinuri. 11. Iar tu, om al lui Dumnezeu, fugi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85043_a_85830]
-
vreme, s-au zărit, ca într-un vis, primele case din marginea târgului. Au răsuflat ușurați. Să vezi ce mutră are să facă ovreiul când ne-o vedea! Și să auzi cum turuie: „Da’ ce? Aiștia-s oameni? Aiștia-s lupchi!.. Când îi prăpădul mai mare... hop și ei! Da’ nici moș Dumitru și Pâcu nu erau altfel... Nici pomeneală. N-au venit ei - nu mai departe de iarna trecută - n-au venit ei pe o vreme câinească ca asta? Au venit! Așa că zi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pierderi au fost înregistrate în rândul negustorilor, al cămătarilor și al funcționarilor, așa încât imediat datina fu categoric interzisă de primărie, ca nefiind conformă cu constituția și de preotul paroh, ca nefiind în acord cu morala creștină. Zlota, instigatorul și organizatorul prăpădului a fost arestat și osândit la ocnă pe viață. Totuși, obiceiul nu a putut fi stins, continuând să fie practicat în afara legii, cu toată opoziția oficialităților și a jandarmeriei. În fiecare an, de "Ziua de pravilă", târgul era împresurat de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
un caracter moral, ea separă binele de rău și sădește spaima, teama pentru ca sfaturile sale de bine să fie respectate. Contravenienții sunt amenințați cu pedepse sălbatice, ceea ce practică și ortodoxia noastră de astăzi. Interesant că ea reține mitul potopului, a prăpădului general și a nașterii lui Noe, omul ideal, fără păcate, care urma să mai salveze câte ceva de pe pământ după urgia apelor. Așadar, oameni politici care au vrut binele omenirii au fost de când lumea, eu îi admir, dar nu împărtășesc predicțiile
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93046]
-
În jur de 12, la ceas nu m-am uitat, de asta îmi ardea atunci? m-a chemat femeia de serviciu. Eu eram în curte, încă nici nu mă dădusem jos din șaretă. Haideți repede, domnule primar, la televizor e prăpăd mare! În București, l-au tihoit pe Ceaușescu... a fugit cu un avion, de pe palat !”. Mam prostit, am dat să intru, apoi m-am răzgândit și am plecat acasă. Pe jos m-am dus. Satul, pustiu. Oamenii deja aflaseră; nu
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
știi pe toate? îl întrebă iritat Petrache, cu o voce răgușită. Au fost și teroriști, cum le spui dumneata, dar printre oameni, care au țipat, au aruncat cu pietre, care au spart gheața, tinere. Dacă erau oamenii lui Ceaușescu, era prăpăd, mureau cu miile, ca iepurii. Să mulțumim securiștilor, ei ne-au scăpat de tirani! O spun eu, care am fost arestat și anchetat de securitate... Petrache înlemni pentru o clipă, dar apoi izbucni în râs. S-o mai aud o dată
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
de ce nu sunt la spital? Omul se așeză pe marginea patului, oftă încet, neștiind parcă ce să facă în continuare. Am intrat într-o horă frumoasă, dacă se află, mă împușcă, și nu numai pe mine... La spital a fost prăpăd, au fost aduși zeci de morți, i-au trimis... Dumnezeu știe unde... Te-am furat din spital, ne-a fost frică să nu ajungi și tu printre ei... nu singur, cu Mihai am făcut-o. Te-am scos prin ușa
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
se aude o muzică răsunătoare. Hotelul dumneavoastră se află pe unul din ele, pe Damrak. După dumneavoastră, vă rog. Eu locuiesc în mahalaua evreiască sau în ceva ce se numea astfel până când frații noștri hitleriști au golit locul. Ce mai prăpăd! Șaptezeci și cinci de mii de evrei deportați sau asasinați, altfel spus, curățenie mare prin metoda vidului! Atâta conștiinciozitate, atâta răbdare metodică, sunt vrednice de admirație. Când n-ai caracter, trebuie cel puțin să ai metodă. Aici s-au făcut, indiscutabil, minuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
să-i spui mamă-tii tot. O să înțeleagă. Ai să vezi. - Nu vorbi cu păcat și prostii. Ce ai? Nu o știi pe mama? M-ar închide în casă. Înainte să mă deie ar veni cu mine și ar face prăpăd. Taci și taie buruiană, că mergem cu sacul gol. -Da’ nici așa nu poți, tu de ce nu înțelegi? Dânsa e bătrână, da’ tu. Gândește-te, o iei încet, pe departe, azi oleacă, mâine oleacă, și o faci să priceapă ce
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
de mâl, cu animalele speriate ce fugeau de orice picătură de apă scursă de pe o frunză. Doar râsul copiilor îi trezi la viață și lăsă să se vadă că satul este viu. Se jucau fericiți în noroi și pentru ei prăpădul nu era decât motiv de fericire. - Florin. Flăcăul tresări. Nu mai auzise de mult glasul copilăriei lui, tinereții lui și nu știa dacă să-l creadă sau nu. - Ai de gând să nu spui nimic? - Varvara... - Venii să văd ce
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
moară. Începu să țipe la Anișoara sa-i aducă mure, de unde-o ști, că altfel n-o să aibă zile bune cu ea.Și o dădu afară pe ușă și o alungă pe biata fata să plece În pădure.Afară era prăpăd: un ger de Înghețau pietrele și un viscol de nu vedeai În fața ochilor. Anișoara făcu o cruce mare și strângându și mai tare cojocul, porni spre pădure. Înainta foarte greu din cauza troienelor și Îi tremura și inima În ea. Știa
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
că ține acasă, Încuiate Într-o cămară, tunetele, trăsnetele și fulgerele. Și când, doar crapă puțin ușa, acestea ies și fac mare hărmălaie prin cer, așa cum fac mâțele prin pod. Că dacă le-ar da drumul deodată, ar fi mare prăpăd pe pământ și casele ar fi toate luate de apă. Câte o babă Îi spune copilului că tocmai de aceea Dumnezeu nu-i spune lui Sântilie când este ziua de naștere, ca nu cumva, În bucuria Lui, să uite de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
-o, nici n-am învățat-o de la vreun om, ci prin descoperirea lui Isus Hristos. 13. Ați auzit, în adevăr, care era purtarea mea de altădată, în religia Iudeilor. Cum, adică, prigoneam peste măsură de mult Biserica lui Dumnezeu, și făceam prăpăd în ea; 14. Și cum eram mai înaintat în religia Iudeilor decît mulți din neamul meu, de o vîrstă cu mine. Eram însuflețit de o rîvnă nespus de mare pentru datinile strămoșești. 15. Dar, cînd Dumnezeu, care m-a pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
În zilele În care se deștepta cu chef de harță, trăgea razant În tot ce mișca: Încornorat ești, Cutărică, pân’la coate și poți grebla cu tâmplele, cum văd; ți-s coarnele atâta de bogate, Încât În juru-ți o să faci prăpăd. Și tot așa. Încât nu e de mirare că, deși curajos de felul lui și dibaci În mânuitul spadei, ciufutul poet prefera să-l aibă alături pe un om ca Diego Alatriste când se plimba printre eventuali adversari. Un Cutărică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
dusă de pe lume, goana mașinilor pe drum. Colbul ce se târa în urmă și plutea peste acoperișuri ca o amenințare. Da, da, oamenii au făcut războaiele, și Dumnezeu, să-i pedepsească pentru nelegiuirile lor, i-a îngăduit Satanei cu tot prăpădul Sodomei și Gomorei să ia înfățișarea cea fără de prihană a femeii, să le ațină calea și să-i nenorocească mai rău ca războaiele. Că harța între armate începe și se sfârșește, dar zurba dintre femeie și bărbat nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
vedea nimic: erau la fel de goale, și cântecul ieșea scrâșnit și metalic ca un zăngănit de arme. Tunurile grele se hurducau în urmă. Țevile lungi amenințau cerul. Totul era nesigur, încărcat de neliniște. Venit din fundul lumii și ducând în cenușa prăpădului năruit peste lume, drumul se zvârcolea între ziduri, lângă ea, ca o ființă strivită. Bătrâna respira tot mai greu. Ținea coatele strânse la piept, fața îngropată în podul palmelor, ochii îi erau pustii. Privea totul în același fel, intens și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
el, și peste noapte să-ntinzi arma să tragi în mine!... "Ce-i cu ăsta, bre? A căpiat?" "Ordin, zice unul Muși, nu-l cunoști tu... Așa au primit ordin. Las-o și tu-n pustie de pompă, că-i prăpăd." Pe urmă am auzit tot as-noapte c-a fugit Țurcanu. Și pe tine te credeam fugit. Toată noaptea te-au căutat jandarmii. Nemții au întărit paza. Să-i ia mama dracului! E cazul să-ți spun. Apucându-l de mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-n adăpost, numai fetița de cinci, șase ani s-a dus cuminte să-și ia în brațe motanul. Recunosc: pour une fois, nu sufăr prea mult că nu voi afla niciodată dacă era vorba de bombardamentul „știucilor“ germane ori de prăpădul aliaților din primăvara lui 1944, fiindcă-n „ecumenica“ amintire a maică-mii ambele se intersectau în stranie armonie. Ah, dar stați așa, că nu v-am spus de unchiu-meu Vasile, mâna dreaptă a tatălui său, Nea Costică Vânătorul, tovarășul tuturor
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Fenomenul meteorologic extrem a măturat grajdurile, țiglele de pe clădiri, jgheaburile pentru animale și ușile mai multor clădiri. Din fericire, nimeni nu a fost rănit. Caii nu au avut de suferit și vor fi duși în adăposturi. „A fost un adevărat prăpăd. Unul dintre angajați, aflat într-un punct mai înalt spune că a fost vorba de o tornadă. El a văzut pâlnia", a declarat Istvan Antal, directorul Hergheliei Mangalia, scrie ReporterNTV. FOTO: ReporterNTV
Tornadă în Mangalia. "A fost un adevărat prăpăd" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37385_a_38710]
-
înțelege cu Cantemir, care, înțelept, face mereu un joc dublu... dezonoarea nu-i o povară prea grea pentru cei mici, mai ales când în cumpănă stă supraviețuirea lor. Presiunea leșilor crește. Sub comanda marelui Sobiețki, ei coboară în josul țării făcând prăpăd la, cităm câteva localități doar, Ruginoasa, Hărăucești, Cozmești, Purcelești, Stolniceni, Pășcani... Nume comice și grave, pline de epica existenței, din care cel mai grandios sună autoironia anonimă acestei "imensități de proști". Și, după toate acestea, au luat craiul (Sobiețki) și
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]
-
Anca Murgoci Zăpada căzută în ultimele ore peste România a făcut prăpăd pe șosele. Miercuri dimineață s-a produs un accident rutier pe DN1, în localitatea prahoveană Potigrafu. O persoană și-a pierdut viața, iar alte opt au fost rănite. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, Raluca Brezeanu, a
Tragedie din cauza zăpezii. Accident mortal pe DN1 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/59766_a_61091]
-
din zăpadă. Înhăinurați, cu capetele înfundate-ntre umeri de frig, trecătorii păreau atât de cufundați în necazurile lor, încît nu-și permiteau să irosească o privire pentru domnișoara rujată și dichisită (din păcate atât de sărăcuț îmbrăcată) care, neatinsă de prăpădul din jur, își sucea șoldurile grăsuțe pe lângă ei. Crivățul, sosit din stepele ruse, izbea dintr-o parte atât de tare, încît părea de mirare cum tramvaiele și rarele automobile nu se răsturnau. La fiecare rafală, oamenii se-ntorceau cu spatele
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
poartă haină neagră de costum și pantaloni de uniformă. După ce GAZ-ul demarase și se-nscrisese între mașinile încărcate de ninsoare care treceau, cu ștergătoarele de parbriz în funcțiune, pe câmpul dintre Universitate și impunătoarele construcții cu coloane de vizavi, prin prăpădul viscolului, Maria cea primăvăratică depăși intersecția de la Romarta Copiilor și înainta pe bulevard, pe lingă Casa Armatei. Vulturii de ipsos de pe acoperișul ei erau acum niște momâi troienite, din care doar ciocurile încovoiate mai ieșeau ca ghearele din pernițele unor
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
zâmbind în tranșee, zâmbind în pușcării, zâmbind în ghetouri, zâmbind până și-n lagărele de concentrare. Copilul crescuse-n acea mică lume în formă de U, prinsese o iarnă extrem de grea, de care n-avea să-și aducă aminte, căci prăpădul de la ferestrele înghețate și nămeții de afară cât munții și vecinii în pufoaice, șube și șoșoni, cu căciuli rusești pe cap erau imagini care-i pătrundeau în priviri și găseau calea, prin nervii optici, către lobul occipital, unde erau prelucrate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Ce-i asta? Sorin și Sorina au observat ceva. Se privesc și fiecare caută un răspuns în ochii celuilalt. Un glas tainic șoptește fiecăruia să dea fuga până la râu și să-i spună și bunicului tărășenia. Altfel, ar putea fi prăpăd! Ah, de-ar ajunge mai repede! Să nu se întâmple ceva rău! Bunicule, bunicule! Ce-i? de ce alergați așa? Vino să-ți arătăm ceva! Dar repede! Iar ați făcut vreo poznă? Mă miram eu să fie altfel. Nu, bunicule, n-
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]