2,489 matches
-
formulate în conștiința colectivă, în demersul actorilor sociali, sau propunerea unor noi obiective. Societățile actuale sunt tot mai mult orientare spre dezvoltarea unor programe de dezvoltare socială. Se produce o multiplicare a obiectivelor de dezvoltare. Faza a treia: identificarea soluțiilor practicate/propuse în discuțiile colective; formularea unor soluții alternative și preevaluarea lor. În această fază, inevitabil, cristalizarea dezvoltării sociale ca obiectiv a pus imediat problema modalității de atingere a acestuia - soluții/strategii de acțiune. Cazul sociologiei românești este sugestiv pentru această
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sistemelor existente sunt mai de success decât cele care doresc să creeze structuri complet noi. În mod asemănător, proiectele care doresc să introducă o cultură comercială în locul celei de subzistență au mai mult success acolo unde agricultura comercială este deja practicată. Proiectele de dezvoltare a pescuitului sunt mai de success acolo unde se încearcă alimentarea cu piese de schimb decât acolo unde se introduce o tehnologie complet nouă. Un alt exemplu de proiect de dezvoltare compatibil din punct de vedere cultural
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
conversații au fost chiar mai agresivi În relatările scrise. Deci, izbucnirile din cursul conversațiilor au produs o agresivitate și mai mare. Un alt studiu s-a ocupat de relația dintre ostilitatea unei țări (față de țările Învecinate) și tipul de sporturi practicate. S-a dovedit că În societățile de tip beligerant se practicau sporturi mai combative. Iată deci, că agresivitatea dă naștere la agresivitate mai degrabă decât o Îndepărtează (Ebbesen, Duncan și Konecni, 1975). Aceste rezultate infirmă ideea că agresivitatea are un
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
concursuri specifice. Aceste jocuri determină un tempo și ritm mai ridicat, mai rapid de execuție, determină colaborarea între jucători, creează stări afective similare jocului bilateral de baschet, contribuie la dezvoltarea gândirii creatoare a elevilor datorită situațiilor mereu schimbătoare din jocurile practicate. Subliniem că, jocul de minibaschet ca și celelalte minijocuri din programa pentru clasele I - IV, prin structura și caracterul lor, contribuie la realizarea pregătirii fizice generale, la formarea și perfecționarea de deprinderi și abilități motrice de bază și specifice. Deprinderile
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
metodă are avantajul consolidării unei imagini pozitive față de propria persoană a celui care primește complimentele, dar și o dezvoltare a ariei pozitive de gândire la ceilalți elevi (prin aceea că identifică o latură bună a colegului lor). Cercul complimentelor trebuie practicat până ce toți elevii au trecut prin ipostaza de receptor. 3. Învățarea pe baza dezvoltării de sentimente în mediul de învățare Daniel Goleman observă că suntem capabili să recunoaștem propriile sentimente, să luăm decizii pozitive prin managementul stărilor negative și dezvoltarea
TEHNICI DE ÎNVĂŢARE EFICIENTĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mereuţă Mariana, Caramarcu Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_889]
-
într-o oarecare măsură, faptul că Akademia sa a funcționat nu doar ca o instituție de educație înaltă, ci și ca o fraternitate ezoterică de tehnicieni politici 3. Dar idealul educațional pe care și l-a asumat, ca și curriculumul practicat transcend cu mult ambițiile politice nutrite de Platon într-o perioadă a vieții sale. Când a renunțat la ele, Platon s-a dedicat descalificării idealului războinic al spartanilor 4, pe care îi admirase în tinerețe, și cercetării febrile a adevărului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
singurătate, ca o condiție sine qua non a accesului la spiritualitatea hristică. În veacurile al II-lea și al III-lea anahoreții, eremiții, monaștii n-au îndrăznit să practice imitatio Christi; visau doar la o purificare corporală augustiniană. Dar autoflagelările, practicate uneori în mod absurd, a stârnit admirația multor creștini. Ambiția lor a atins uneori cote halucinante și nu este sigur că mulți dintre acești cadaveres erau în toate mințile. Istoria bisericească evocă, sub un renume de „sfinți”, câțiva asemenea demenți
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mizerabilă, lipsită de importanță și de fenomene semnificative pentru alcătuirea și dezvoltarea curriculumului. Cartea lui Jackson a zdruncinat această prejudecată, poate cea mai gravă dintre toate preconcepțiile educaționale. Ea consta în credința că nu există decât „educația care se vede”, practicată, în esență, în școală și în familie. Jackson demonstra însă că pe lângă „educația vizibilă” exista și „educația invizibilă”, pe care nu s-a sfiit s-o boteze hidden curriculum, „curriculum ascuns”. Elevii nu învață în clasă doar ceea ce le predă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sau ale administratorilor 219. Leslie Owen Wilson a observat că definiția este vagă și a completat-o cu exemple. Hidden curriculum poate fi derivat din mesaje tacite induse copilului de organizarea școlară (de exemplu, orarul școlar) sau tipul de disciplină practicat. David Gardner menționa că învățările noastre simple sunt preluate din diversele ritualuri pe care le practicăm - de la cele din viața de familie la ritualuri ale vieții în diverse medii: pe stradă, la un spectacol, la o petrecere, la o reuniune
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
organizare a cunoștințelor. Desigur, colegii occidentali ne oferă un bun punct de pornire: sistemul central al reprezentărilor este direct determinat de contextul ideologic și istoric al grupului (sau comunității). El este marcat de memoria colectivă și prin sistemul de norme practicate. Contextul global, noi știm asta, poate induce o anumită viziune asupra vieții și funcționării societății, poate pretinde însușirea unor anumite norme de conduită, controlând, marcând situațiile, poate determina utilizarea unor grile de evaluare specifice care mobilizează și/sau polarizează actorii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să facă genuflexiuni, să stea într-o mână, să sară ca broasca... Unii protestatari au fost înfășurați în cearșafuri ude și bătuți astfel ori chiar ținuți în pielea goală, în frig. Bătaia cu bastonul de cauciuc a fost cea mai practicată tortură. Unui anchetat bănuit că a purtat steagul tricolor în timpul marșului (steagul având altă conotație decât cea comunistă și semnificând aici tocmai revolta împotriva comunismului) îi sunt schingiuite mâinile intenționat, întrucât acestea deveniseră organul „vinovat” al respectivului protestatar. Loviturile la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu s-a bucurat de adeziunea mulțimii. Înseși instituțiile puterii au renunțat curând la promovarea acestor opinii deoarece calculele economice dovedeau imposibilitatea aplicării lor la nivel de politică socială. Salarizarea unor activități (casnice, de creștere și educare a copiilor etc.) practicate, în cadrul familiei, în mod gratuit, în special de femei, ar fi însemnat falimentul precarei economii sovietice (Pipes, 1998). Cum în regimul comunist nou-instalat criteriul moral fundamental era „binele cauzei” deoarece, în funcție de modificările ideologice, pentru proletariat etica derivată din ea se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
importante în amintirea unor conținuturi cu puternice implicații subiective, cum este tema noastră - sunt sintetizate astfel de Reuchlin (1996, pp. 123-129): a) atitudinile ce operează procesul de filtraj; se constată și că acordul subiectului și orientarea textului (în cazul experimentelor practicate) accelerează procesul de învățare și invers, aceste efecte apărând ca o continuare a celor studiate sub numele de „apărare perceptivă”; b) reținerea e favorizată atunci când subiecții sunt puternic motivați în momentul achiziționării; conform „efectului Zeigarnick”, o sarcină întreruptă ar trebui
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dintre persoanele intervievate au declarat că au fost exmatriculate cu ocazia revoltei anticomuniste din Ungaria (1956). (g) Prejudicii aduse la locul de muncă. Ulterior, când subiecții intervievați au avut posibilitatea să obțină posturi corespunzătoare nivelului de pregătire profesională, distribuția profesiunilor practicate a fost următoarea: 8 (36,4%) ingineri, 4 (18,2%) profesori, 3 (13,6%) medici, 2 (9,1%) tehnicieni, 1 (4,5%) biolog, 1 (4,5%) muzeograf, 1 (4,5%) avocat, 1 (4,5%) contabil, 1 (4,5%) muncitor calificat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
privilegiilor (C). Autentificarea. Îndată ce un utilizator a oferit un identificator sistemului, acesta va verifica dacă utilizatorul corespunde identificatorului respectiv. O astfel de acțiune este realizată printr-un mecanism de autentificare, după cum va fi descris în continuare. Deoarece mecanismul cel mai practicat este cel al parolelor, acestuia i se va aloca un paragraf special. De asemenea, sunt tratate separat controlul accesului în sistem și autentificarea. Prin documentul de față nu se tratează problemele referitoare la rețele. Cerințele pe linia autentificării sistemelor cu
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
zi, dar până la 30 g/zi în cazul unei peritonite. Se pierd, de asemenea, aminoacizi (2-3 g/zi), vitamine hidrosolubile și microelemente. 15.8. Transplantul renal transplant preemptiv: pacient stabil clinic, nedializat, fără complicații majore ale uremiei (situație ideală, rar practicată, datorită ofertei relativ reduse de organe de la cadavre și efortului logistic deosebit); pacient aflat deja în program cronic de dializă (situația uzuală); retransplant: pacient transplant anterior, cu disfuncție cronică de grefon (practic cu BCR stadiul 5), funcția grefei renale este
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
le perfecționeze, sociologul este tentat să le considere ca „reale” în mod absolut. În fapt, ele reprezintă doar o alternativă care trebuie mereu evaluată în raport cu celelalte alternative posibile. Există o inegalitate funciară între alternativele de organizare ale unui sistem: alternativa practicată este, prin însuși acest fapt, și nu prin valoarea sa intrinsecă, mai puternică decât alternativele posibile, dar nepracticate. Această inegalitate provine din cinci surse distincte. Prima, proba practicii: însăși existența sa probează nu numai realizabilitatea, dar și validitatea ei, în timp ce
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se realizează o preselecție a soluțiilor: soluțiile nesatisfăcătoare sunt eliminate fără a mai fi experimentate, evitându-se astfel riscuri și pierderi. În al treilea rând, modelul decizional este structural orientat spre perfecționare, spre identificarea unor soluții mai bune decât cele practicate, deși și acestea din urmă pot fi suficient de bune. Din cauza acestei superiorități în comportamentul uman individual și colectiv există o puternică tendință ca mecanismele cibernetice să fie dublate și înlocuite de mecanismele decizionale. În fine, datorită faptului că mecanismele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
decizională aleasă. Modelul cibernetic, nefiind de tip decizional, este insensibil la incertitudine. El prezintă totuși o anumită vulnerabilitate din acest punct de vedere: incertitudinea presează în sensul transformării procesului de tip cibernetic nedecizional într-un proces decizional. Incertitudinea în legătură cu soluția practicată și întărită experimental tinde să anuleze mecanismul cibernetic, înlocuindu-l cu evaluarea cognitivă a respectivei soluții, cu căutarea de noi soluții, posibil mai adecvate. În sistemele social-umane, mecanismele de tip cibernetic se află, din cauza acțiunii incertitudinii, sub o continuă presiune
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pieței) generează condițiile de realizare a drepturilor și intereselor naturale ale persoanei întreprinzătoare în producerea propriului profit. Totodată, prin aceasta, s-ar induce în mod neintenționat și bunăstarea societății ca întreg. Ca atare, relația dintre stat și piață trebuie astfel practicată încât statul să ofere infrastructura ordinii legale, protecția drepturilor de proprietate și a libertăților politice, realizarea „bunurilor publice” (e.g. educație, transport, sănătate), iar piața să-și dezvolte liber propriile mecanisme de alocare a bunurilor și resurselor prin jocul cererii și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
generează între ea și lumea economică sau politică, dar și în interiorul economiei sau al politicii, între diferitele lor componente. Efectele acestor contradicții sunt de eroziune a ordinii economice și politice existente prin tensiuni din ce în ce mai greu surmontabile. Printr-un exercițiu predictiv practicat, să reținem, în etapele timpurii ale societății postindustriale și pe baza modelului său teoretic, D. Bell a anticipat multe dintre schimbările care s-au produs spre sfârșitul secolului trecut sau chiar la începutul acestui secol. Au fost desigur și anticipări
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
perioada de inițiere și consacrare a modernității, sociologii au analizat cu predilecție două categorii de probleme ale individualizării. Prima categorie s-a referit la acea raționalizare birocratică a organizării sociale ce s-a asociat cu multiplicarea și standardizarea rolurilor sociale practicate individual. A doua categorie de probleme a vizat dezmembrarea comunităților și pierderea tradițiilor culturale, care au generat o dezagregare a identităților personale moștenite și stări anomice sociale și individuale tot mai extinse. Individul eliberat de comunitățile locale integratoare și de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
un proces de construcție personală a propriei identități și de asumare tot mai independentă a unei varietăți de roluri sociale. Prin construcția identității, o persoană caută un sens al propriei vieți și răspunde la întrebarea „cine sunt eu?”. Prin rolurile practicate, o persoană se manifestă în acțiune, face ceva și se conformează sau nu așteptărilor altora față de sine. Identități și roluri Într-o comunitate integrată și cu un control social riguros, orice identitate personală este asociată cu un set determinat de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
interese, profituri sau aspirații. În acest sens, spunem că individualitatea, prin rolurile asumate, participă la generarea și menținerea ordinii sociale, a rețelelor și asociațiilor ce concretizează societatea ca întreg. Construcția societății noastre în tranziție este realizată de rolurile asumate și practicate individual în prelungirea și uneori în dauna programelor instituționale promovate de stat. Nu statul dictează strategiile de viață ale indivizilor, ci aceștia optează pentru deschiderile oferite; adesea, forțează deschideri și, prin strategiile personalizate de viață, modelează societatea. În acest proces
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să rămână, pentru cei mai mulți membri ai mănăstirilor de obște, un act inert și fără miză spirituală. La adăpostul acestui vot, prosperitatea economică sau puterea financiară a mănăstirilor poate crește nestingherit, contrastând cu starea celor mai mulți dintre creștinii din lume. Sărăcia trebuie practicată deci nu doar la nivel individual sau doar în planul exteriorității. Votul sărăciei reflectă chemarea evanghelică la simplitate, fiind de mare ajutor în efortul monahului de a îmbrățișa, în carne și oase, soarta umanității pentru care Hristos a murit pe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]