1,073 matches
-
pentru sprijinul constant și angajamentul față de cele mai înalte standarde profesionale. M-am bucurat de acestea nu numai în timpul plăcutei mele șederi la Universitatea Bristol, ci și ulterior. Am avut privilegiul de a beneficia nu numai de experiența, răbdarea și pragmatismul lui, ci și de timpul pe care mi l-a acordat cu generozitate. În cele din urmă, sunt extrem de norocos să fi primit sfaturi și încurajări constante pe întreaga perioadă cât am lucrat la această carte, din partea părinților mei și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Midlarsky (coord.) Handbook of War Studies II, University of Michigan Press, Ann Arbor, pp. 93-128. Russett, B. și J.R. O'Neal (2001) Triangulating Peace: Democracy Interdependence and International Organisations, W.W. Norton, Londra. Rynhold, J. (1996) "China's Cautious New Pragmatism in the Middle East", Survival, pp. 38, 102-116. Saito, M. (1993) "Japan's "Northward" Foreign Policy and the Yoshida Doctrine" în G.L. Curtis (coord.) Japan's Foreign Policy After the Cold War: Coping with Change, East Gate Publishers, Londra, pp.
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sociologii culturii dornici să aprofundeze calea calificărilor: fenomenologia germană (Husserl), care descrie îndeaproape lumea concretă a lucrurilor, sprijinindu-se pe intenția unei conștiințe care se desfășoară în deschiderea față de lume (eu "sunt" proiectul meu, corpul meu, sexualitatea mea, munca mea...); pragmatismul anglo-saxon (Peirce, James și Dewey), care privește știința nu ca pe o explicare a lumii, ci ca pe o modalitate de a acționa asupra ei: făurirea judecății adevărate, adică "utile" și "eficace", se bazează pe "natura umană în general" (adevărurile
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
total empiristă și se traduce în fapte prin cercetarea semnelor măsurabile ale unei realități. Apoi, vom prezenta în multiplele lor dimensiuni efectele bunurilor culturale. În fine, vom descrie câteva mecanisme importante în funcționarea lor. Origini și aplicații O inspirație comună: pragmatismul Se ignoră adesea importanța filozofilor americani de la sfârșitul secolului al XIX-lea, reuniți sub stindardul "pragmatismului", fără a sesiza în ce măsură clasicii sociologiei care se năștea pe atunci în Europa și în Statele Unite au putut să găsească la ei o adevărată
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
prezenta în multiplele lor dimensiuni efectele bunurilor culturale. În fine, vom descrie câteva mecanisme importante în funcționarea lor. Origini și aplicații O inspirație comună: pragmatismul Se ignoră adesea importanța filozofilor americani de la sfârșitul secolului al XIX-lea, reuniți sub stindardul "pragmatismului", fără a sesiza în ce măsură clasicii sociologiei care se năștea pe atunci în Europa și în Statele Unite au putut să găsească la ei o adevărată inspirație (Cometti, 1994). Sociologia americană este în mare parte fondată pe această tradiție (Jean-Michel Chapoulie, La
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se obțin din probe (științifice, artistice, religioase...) pentru viață, pentru știință, pentru societate, pentru obișnuințe... Avem o anumită putere să modificăm ceea ce este certificat în trecut în funcție de efectele din viitor. Iar societatea este cea care garantează stabilitatea celor mai multe adevăruri (aici pragmatismul se raliază la poziția lui Durkheim). În științele sociale, pragmatismul inspiră diverse orientări fecunde, de exemplu în privința deciziei, a poziției sociale și a contextului cultural al decidentului. Influența pragmatismului asupra fondatorilor sociologiei Fără să intrăm într-o prezentare aprofundată a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
știință, pentru societate, pentru obișnuințe... Avem o anumită putere să modificăm ceea ce este certificat în trecut în funcție de efectele din viitor. Iar societatea este cea care garantează stabilitatea celor mai multe adevăruri (aici pragmatismul se raliază la poziția lui Durkheim). În științele sociale, pragmatismul inspiră diverse orientări fecunde, de exemplu în privința deciziei, a poziției sociale și a contextului cultural al decidentului. Influența pragmatismului asupra fondatorilor sociologiei Fără să intrăm într-o prezentare aprofundată a acestei relații, puțin cunoscută în Franța, trebuie cel puțin să
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
viitor. Iar societatea este cea care garantează stabilitatea celor mai multe adevăruri (aici pragmatismul se raliază la poziția lui Durkheim). În științele sociale, pragmatismul inspiră diverse orientări fecunde, de exemplu în privința deciziei, a poziției sociale și a contextului cultural al decidentului. Influența pragmatismului asupra fondatorilor sociologiei Fără să intrăm într-o prezentare aprofundată a acestei relații, puțin cunoscută în Franța, trebuie cel puțin să știm că fondatorii sociologiei nu ignorau curentul pragmatist. Durkheim i-a consacrat un întreg curs la Sorbona în 1913-1914
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de celelalte obiecte: este definiția care separă ontologic non-arta de artă. Genette spune același lucru prin neologismul său, "articitate" (Cometti et alii, 2000; Cometti, Art, représentation, expression, PUF, Paris, 2002; Marie-Dominique Popelard, Ce que fait l'art, PUF, Paris, 2002). Pragmatismul în economia culturii Economia culturii n-a așteptat sociologia ca să studieze culturalul dintr-un punct de vedere pragmatist. Una dintre caracteristicile majore ale (tinerei) teorii economice a culturii este tocmai faptul că nu caută să definească ontologic bunul cultural, ci
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
31. Practici, 11, 13, 24-25, 28, 37, 39, 44, 46, 59, 64, 68, 73, 77, 85-86, 89, 92-100, 104-106, 109-111, 113-140, 142-143, 145-146, 151-158, 161, 167, 189, 196, 199, 201, 205, 213-214, 218, 270, 272, 274-275, 281-282, 284-285, 294, 298-300. Pragmatism, 44, 60, 62, 65. Praxis, 106, 162. Preot, 167, 182-183, 271. Presă, 46, 57, 88, 90, 98, 100, 107, 116, 122, 142, 156, 168, 173, 186, 194, 199, 246, 253, 257, 267. Prestigiu, 26, 74, 169, 171, 220, 254, 270
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și/sau politic. Politologi și analiști politici (fără ghilimele [...] ) vor găsi argumente în favoarea unei idei maltratate în perioada modernă dominată de un relativism cultural transformat într-un relativism al logicii elementare. Poate că unii dintre acești analiști vor înțelege că pragmatismul invocat de cei care critică "fundamentalismul" principiilor nu reprezintă de fapt decât o scuză pentru incoerența internă a pseudosoluțiilor care nu sunt fundamentate pe principii. Ziariștii se vor putea inspira din claritatea și logica argumentării de care publicistul Bastiat a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
practicienii, oamenii politici și chiar mass media sunt foarte bine prezentate. O altă calitate a lucrării de față este caracterul ei multidisciplinar. Această sinteză, cum subliniază Éric Debarbieux însuși, se înscrie la intersecția unor literaturi științifice foarte diferite, mergând de la pragmatismul anglo-saxon la reflecțiile sociologice și filosofice. Profesorul Debarbieux critică sever isteria întreținută de o anumită presă. El amintește că violența letală este rară, chiar și în școlile americane. Acolo, de câțiva ani, aceasta chiar este în cădere. El judecă sever
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a fi victimă este o capcană mortală pentru orice alternativă politică credibilă. Astfel încât, dacă nu-i menajez pe partizanii facilităților represive și ai manipulărilor securitare, vreau totodată să zgudui imobilismul indus de hipercritică, de fapt un confortabil angelism. Pentru un pragmatism critic Pragmatismul critic de la care mă reclam nu se poate mulțumi nici să aștepte o soluție din "altă lume" a problemei doar o schimbare globală a societății putând să o rezolve. Pe de o parte, insistăm pentru o viziune societală
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
victimă este o capcană mortală pentru orice alternativă politică credibilă. Astfel încât, dacă nu-i menajez pe partizanii facilităților represive și ai manipulărilor securitare, vreau totodată să zgudui imobilismul indus de hipercritică, de fapt un confortabil angelism. Pentru un pragmatism critic Pragmatismul critic de la care mă reclam nu se poate mulțumi nici să aștepte o soluție din "altă lume" a problemei doar o schimbare globală a societății putând să o rezolve. Pe de o parte, insistăm pentru o viziune societală a violenței
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prezinte, pentru public și pentru dezbatere, o sinteză internațională a cunoștințelor despre eficacitatea programelor și politicilor publice de prevenire și intervenție împotriva violenței în mediul școlar, ca să se poată feri de șarlatanii gândirii magice. Scopul său este pragmatic. Dar acel pragmatism despre care Anne Wyvekens (2003) spune inspirat că permite "o viziune dinamică a bunei practici, mai realistă, mai modestă, dar, dacă vrem, mai exigentă decât modalitatea rețetei". Realizând această sinteză, mă voi strădui să nu sufăr de "aroganța franceză" despre
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
al vreunei secte sau mode. Se va fi înțeles până acum că nu intenționez să-mi refuz o abordare critică pe care mulți reprezentanți ai acestui curent pragmatic o adoptă. N-am de gând nici să mă limitez la acest pragmatism. Cercetările internaționale desfășurate alături de Observatorul European al Violenței Școlare și de directorul acestuia, Catherine Blaya, mi-au confirmat ceea ce presimțeam de mult: importanța factorilor de protecție "automată", care sunt puși în practică în societăți date sau în locuri unde violența
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un volum științific. Îmi asum riscul, care e cel al unei angajări intelectuale totale și care este legat, totodată, de responsabilitatea mea la Observatorul Internațional al Violenței în Școală, care mă plasează la intersecția unor literaturi științifice foarte diferite, de la pragmatismul nord-american la reflecțiile sociologice sau filosofice ale altor tradiții de cercetare. Să te deschizi spre alte cercetări înseamnă și să te deschizi spre alte stiluri de scriitură, să te lași surprins fără a respinge a priori întrebările și răspunsurile celuilalt
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
înșiși (suferințe mai mari ale copiilor și tinerilor, antrenând cheltuieli de îngrijire mult mai importante), costul violenței tinerilor fiind estimat la 2,5 miliarde de dolari, iar al celei împotriva tinerilor, la 4,5 miliarde de dolari. O dată în plus, pragmatismul practic a unei evaluări a programelor în termeni de cost și beneficii poate juca un rol critic deloc neglijabil în spulberarea unor idei false. Bineînțeles, această perspectivă critică nu exclude necesitatea anumitor bariere și protecții, altfel am cădea într-un
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
că violența are o istorie, că nu a erupt dintr-o dată și că, fiind construită social, e previzibilă. Prin urmare, mai degrabă strategiile de prevenire decât cele de reprimare sunt justificate de cercetare, nu doar pentru valorile ideologice, ci din pragmatism. Pe scurt, o știință a violenței în școală este necesară cel puțin pentru a deconstrui opiniile formate, pentru a aduce libertatea ei de gândire în fața reculurilor politice manifestate imediat ce se atinge un subiect în care copiii în pericol și pericolul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
française! Asta e, nu vreau să evit dezbaterea 24, mai ales că ne permite să tranșăm nu prin ideologie, ci prin epistemologie fundamentală în favoarea unei științe deschise, multidisciplinare și internaționale. Vom nota, de altfel, că este o dezbatere în care pragmatismul între alții, al unui filosof american va juca un rol important. Unei speranțe iluzorii într-o definiție perfectă îi vom opune realizarea pragmatică a unor puncte de vedere parțiale care ne permit să precizăm încetul cu încetul obiectul de cercetare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
posibilă? Există o evidență științifică pe baza căreia să se dirijeze politicile publice și să se propună programe eficace? În prezent, în criminologia mondială suflă un vânt de identificare a "bunelor practici" (Wyvekens, 2003), curent numit adesea, în sens critic, "pragmatismul anglo-saxon" și care încearcă să evalueze, pentru prevenirea delincvenței, care sunt practicile eficace, ineficace sau promițătoare (de exemplu, Sherman et al., 2002). E drept că simpla introducere a referințelor americane ajunge uneori pentru ca un autor să fie etichetat drept "transmițătorul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Resistance Education program, widely thought to be the way to lower drug abuse among kids does not work". Ei, da, nu funcționează. Pe cine să crezi? Din istoria programului DARE putem trage câteva rapide concluzii politice și sociale. Acest faimos pragmatism evaluativ mi se pare că joacă un rol critic deloc neglijabil! Acest program care nu funcționează a atras în Statele Unite cea mai mare parte a banilor publici, care puteau fi consacrați unor programe mai eficace. Probabil că latura sa liniștitoare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
se teme de șomaj. Această mentalitate are motivații simple: a bate În retragere și fuga de responsabilitate profesională, pentru a se instala Într-un confort familial și social protejat de Întreprindere și Statul-providență. Atitudinea față de muncă este un amalgam de pragmatism al calculului și de așteptare”.<footnote Ibidem, p. 106. footnote> 4) „Începutul anilor ’80 a văzut nașterea unei noi mentalități, «MuncaMotivațieă, plictisită de pasivitatea din jur și, de asemenea, mișcată de o constantă luciditate față de disfuncționalitatea modalităților tradiționale de muncă
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
să fure din biserici chiar dacă unii își fac cruce preventiv. La Călinescu, atitudinea personajelor este de indiferență față de religie cu excepția lui Moș Costache pe care boala și teama de moarte îl apropie de biserică dar într-o atitudine de un pragmatism caraghios. El vrea doar să afle dacă sufletul își păstrează simțurile. Stănică e contradictoriu și exterior ca în toate: ba exprimă idei de liberă cugetare agresivă, ba devine mistic. Preoții sunt caricaturali, mai ales cel bătrân, Popa Țuică. Lui G.
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
gândească astfel și se considera mai bun „pășea pe aer” - o expresie care sugerează că simțului superiorității, ca și aerului, îi lipsește consistența sau greutatea. Probabil că, mai mult decât orice altă nație, strămoșii noștri se concentrau asupra lucrurilor practice. Pragmatismul, analiza cost - beneficiu și munca păreau a funcționa foarte bine aici. Curând, americanii s-au îmbogățit, o circumstanță fericită care a demonstrat înțelepciunea de a fi practic și de a munci mult. Americanilor le-a fost ușor să tragă concluzia
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]