802 matches
-
date de ctitor, iar visterniceasa n-are nimic, zice că nu are documente pentru că i le-a dat lui Ștefan Brâncoveanu când a măritat-o pe Bălașa cu Ștefan. Judecata a fost întărită cu pilde din Sfânta Scriptură și cu pravila cea din vechime, așa că visterniceasa Maria nu are dreptate. Spătarul Mihai tăcu un timp. Se gândea la Ștefan, la dragostea lui pentru Bălașa și la prunca Măriuța. În jurul lui, boierii închinau cu pocale umplute cu câte o oca de vin
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
au luat prin judecată, nu s-a șters oare schimbul pe care l-a făcut Barnovschi cu Todirașcu Cantacuzino? Dacă nu avea drept vodă Barnovschi să schimbe ce nu era al lui înseamnă că Todirașcu și a luat înapoi, după pravila sfântă a pământului, satele date mânăstirii. În alte vremuri pleca Badea Ușurelu, trimis de taica, o zi și o noapte până la Iași să-i scape pe Cantacuzini de spânzurătoare, acum se pierd moșiile Cantacuzinilor în Moldova și noi... — Visterniceasa Maria
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în loc de trei, văzu patru oameni nevătămați. Cel de al patrulea cu chip de zeu era îngerul Gabriel, care pentru credința lor i-a salvat din foc. Focul nu le-a atins îmbrăcămintea nici trupurile. Împăratul Babilonului și Caldeei a dat pravilă către popoare, ca pacea să fie îmulțită și credința acestuia spori. Daniel rămas la curte, nu se amesteca cu camarila, având alături sfânta treime și sfinții îngeri ai cerului. Împăratul caldeean avu un vis avertisment pe care nimeni dintre învățații
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
că pe moșie mănăstirii... ai dumneata 12 pogoane de vie părăginită, care de cînd au murit părintele dumitale, le-ai lăsat... de s-au părăginit; și fiindcă se păgubește mănăstirea di vinitul său, au cerut starița dreptati ca după hotărîre pravilii să aibă voie să ia viile la stăpînire mănăstirii și să le dei altora... Și pentru aceasta să scrii... de la Divan cu hotărîre de vei vre să pui... în vara aceasta să lucrezi să le ții, iar de nu li
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
muzicianul Gavril Muzicescu n.n.) la masa mitropolitului, adus-a arhondarul, sau cum i-o mai fi zicând, pește. Din vechi știut este că peștele în apă înoată, dar numai în vin se îneacă. Așa-i datina. Și, pentru bătrâni, datina pravilă este. Deci s-a adus Cotnar. Dar fiind cuviosul Iosif Naniescu făptură prea smerită și cumpătat foarte, peste degetul de vin pe care îl avea în pahar și-a turnat apă. Văzând el bunicul Gavril că până și în Cotnar
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de limba vrednică a lui Nistor și Grigorie Urechi e pusă pe fugă de jargonul franco-bulg[ă]resc a lui Vasile Alexandrescu (care spre ironia nevredniciei noastre au uzurpat asemenea numele vornicului Țărei de Sus)? Cum de obiceiul pământului și "pravila împărătească" au făcut loc cu atâta ușurință tuturor gogomăniilor clocite pe malurile Seinei, cari, șezând în al 7-lea cat al unei cazarme de chirigii, își sug degetul cel mic și fericesc universul cu teorii ieftene? Răspunsul îl dăm cu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
au pierdut în mare parte natura sa prepozițională, însemnează cătră, la, ca și, de și există încă în frazele: a casă, urlă a pustiu, miroase a brânză, vremea-i a ploaie, a ninsoare, este vrednic a mare întristare și lacrimi (Pravila lui Matei Basarab,... ) {EminescuOpXV 106} [TERMINOLOGIE CASNICĂ ȘI DE MESERII] [1] 2276A pârtie dârdâie dordora fleură zmeură 106 {EminescuOpXV 107} a le melița cânepa dracului fuiorul popei șperlă - cenușă amestecată cu scântei * {EminescuOpXV 108} Cuț, cuț, cuț - la căței Cu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de la Judecătoria de pace din Broșteni preluate și prezentate de Alexandru Ofrim demonstrează prezența acelorași credințe și practici divinatorii la începutul secolului trecut. "Sunt încă oameni care duc oamenii pătimași de cutare boală ori necaz spre a le da în pravilă și preotul le deschidea o carte bisericească, de obicei Evanghelia, așa, la întâmplare, și unde se deschidea cetește și se leagă de cutare cuvânt care i se pare nimerit și-l potrivește spuind omului pricina boalei, sfârșitul ce-l așteaptă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
deschidea cetește și se leagă de cutare cuvânt care i se pare nimerit și-l potrivește spuind omului pricina boalei, sfârșitul ce-l așteaptă și câte sărindare să deie și la câți preoți: un fel de oracol! Obișnuit, căutatul în pravilă se face după slujba Sfântului Maslu"309. Indiciile importante în cazul divinației prin deschiderea cărții sunt: culoarea cu care apar literele scrise (roșu sau negru), dar și conținutul capitolelor la care se deschide cartea. Ion H. Ciubotaru, în Marea Trecere
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
literatură. După cum, prin comentariu și argumente poate irefutabile, ar fi fost mult mai multe de spus în marginile acelei ipoteze (cu adevărat provocatoare) formulate de Nicolae Balotă: în opere precum Icoane de lemn, Poarta neagră, Tablete din Țara de Kuty, Pravila de morală practică, "intenția polemică, spune criticul, este cu totul subsidiară sau poate nici nu există în texte dintre cele mai "teribile" ale satiriconului". Forța binomului polemică-pamflet, pe care atât de temeinic îl edifică autoarea, ar fi produs aici un
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
obiectului estetic în sens bahtinian), cât și prin rostire, ca formă semnificată estetic și ca expresie a mereu râvnitei singularizari artistice. Dimensiunea morală, ca obiect autonom al textului publicistic așa cum apare în cea mai mare parte a textelor cuprinse în Pravilă..., dar mai ales ca discurs adesea interferent, cuprins în structura eterogenă și polifonică a textului pamflet, așadar ca ocurență a locutorului în postura asumată de ideolog încărcătura morala este, credem, cheia care permite accesul în spațiul multistratificat al polemicității argheziene
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Bibliografie 1.1. Ediții cronologice Tablete din țara de Kuty, Editura Naționala-Ciornei, București, 1933. Pagini din trecut, E.S.P.L.A., București, 1955. Scrieri (Proze), 12, Icoane de lemn, E.P.L., București, 1966. Scrieri (Proze), 13, Poarta neagră, E.P.L., București, 1966. Scrieri (Proze), 21, Pravilă de morală practică, II, București, E.P.L., 1968. Scrieri (Proze), 22, Pravilă de morală practică, III, București, E.P.L., 1969. Scrieri (Proze), 23, Editura Minerva, București, 1972; Scrieri (Proze), 24, Editura Minerva, București, 1973. Scrieri (Proze), 25, Editura Minerva, București, 1974. Scrieri
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Naționala-Ciornei, București, 1933. Pagini din trecut, E.S.P.L.A., București, 1955. Scrieri (Proze), 12, Icoane de lemn, E.P.L., București, 1966. Scrieri (Proze), 13, Poarta neagră, E.P.L., București, 1966. Scrieri (Proze), 21, Pravilă de morală practică, II, București, E.P.L., 1968. Scrieri (Proze), 22, Pravilă de morală practică, III, București, E.P.L., 1969. Scrieri (Proze), 23, Editura Minerva, București, 1972; Scrieri (Proze), 24, Editura Minerva, București, 1973. Scrieri (Proze), 25, Editura Minerva, București, 1974. Scrieri (Proze), 26, Editura Minerva, București, 1974. Scrieri (Proze), 41, Editura Minerva
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Tudor Arghezi 1.1 Ediții cronologice Tablete din țara de Kuty, București, Naționala-Ciornei, 1933; Pagini din trecut, București, E.S.P.L.A., 1955; Scrieri, 12, Proze (Icoane de lemn), București, E.P.L., 1966; Scrieri, 13, Proze (Poarta neagră), București, E.P.L., 1966; Scrieri, 21, (Proze), Pravilă de morală practică, II, București, E.P.L., 1968; Scrieri, 22, (Proze), Pravilă de morală practică, III, București, E.P.L., 1969; Scrieri (Proze), 23, București,Editura Minerva, 1972; Scrieri (Proze), 24, București, Editura Minerva, 1973; Scrieri (Proze), 25, București, Editura Minerva, 1974; Scrieri
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
București, Naționala-Ciornei, 1933; Pagini din trecut, București, E.S.P.L.A., 1955; Scrieri, 12, Proze (Icoane de lemn), București, E.P.L., 1966; Scrieri, 13, Proze (Poarta neagră), București, E.P.L., 1966; Scrieri, 21, (Proze), Pravilă de morală practică, II, București, E.P.L., 1968; Scrieri, 22, (Proze), Pravilă de morală practică, III, București, E.P.L., 1969; Scrieri (Proze), 23, București,Editura Minerva, 1972; Scrieri (Proze), 24, București, Editura Minerva, 1973; Scrieri (Proze), 25, București, Editura Minerva, 1974; Scrieri (Proze), 26, București, Editura Minerva, 1974; Scrieri (Proze), 41, București, Editura
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Arghezi", în România literară, nr. 22/ 8 iunie 2005. 3 Marc Angenot, La parole pamphletaire. Les typologies des discours modernes; vezi capitolul introductiv "Objectifs et méthodes", Payot, Paris, 1982, p. 11 ș. urm. 4 Ibidem. 5 Tudor Arghezi, Scrieri, 21, Pravilă de morală practică, II, Editura Minerva, București, 1968, p. 48. 6 Tudor Arghezi, Scrieri, 39, prefațat de Zigu Ornea, Editura Minerva, București, 1994. 7 J. Bourdier, Antologie du pamphlet de la liberation à nos jours, La Crapouillot, Paris, 1973, apud C.
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
p. 187. 131 M. Bahtin, Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București, 1982, trad. Nicolae Iliescu, p. 101. 132 Tudor Arghezi, Scrieri 21, p. 34. 133 Ibid., p. 111. 134 Ibid., p. 110. 135 Tudor Arghezi, Scrieri 22, Proze, Pravilă de morală practică, III, E.P.L., București, 1969, p. 23. 136 Ibid. 137 Tudor Arghezi, Scrieri 21, p. 125. 138 Ibid., p. 65. 139 Ibid., p. 67. 140 Ibid., pp. 10-11. 141 Ibid., p. 56. 142 Ibid., pp. 68-69 (până la nota
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
la „persoană“ o găsim și în româna veche, în terminologia judecătorească și în graiul popular, unde se spune față pentru „persoană“, mai ales cu nuanța semantică de „personaj înalt“: Când moștenirea va fi lăsată la o față netrebnică (citat din Pravila de la 1814). Prosop a fost împrumutat direct din greacă, din derivatul prosópsi(on) „ștergar“ a lui prósopon „față“. Termenii românești care au sensul de „prosop“ sunt numeroși și de origini variate. Cel mai vechi este ștergar, cuvânt creat în română
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a putea stabili originea slavonă a unui termen, Gh. Mihăilă a propus diverse criterii, două fiind cele mai importante: unul se referă la conținutul termenilor, și celălalt la forma acestora. Sunt considerate slavonisme cuvintele care fac parte din terminologia administrativă (pravilă, stolnic, vornic, zapis) sau termenii referitori la cultură (bucoavnă, zbornic). Cum am mai spus, există însă unele slavonisme care, din aceste terminologii, au pătruns și în vorbirea populară: iad, duh, rai și chiar cuvântul sfânt (urmașul lat. sanctus s-a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești, apărut în 1841 și scris de Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi. Autorii nu fac deloc exces de modestie în aprecierea lucrării lor: „O carte care, răsturnând toate puterile așezate, călcând în picioare toate pravilele primite de adunare și de obiceiul pământului, are să facă o revoluție strașnică în toată Moldova...“ În urma acestei cărți, „viitorimea recunoscătoare ne va da negreșit frumosul nume de: introducătorii artei culinare în Moldova“. Revoluția în cauză reprezintă, pur și simplu, copierea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Vasilian la Iași (1640) și Colegiul de la Sf. Sava din București, adevărate vetre de cultură, care anunță Secolul Luminilor și aici. Limba română iese la lumină prin biserică, spre școli. Apar, în 1643, Cartea românească de învățături, Cazania lui Varlaam, Pravilele de la Govora în 1640, 125 se traduce din greacă la 1688 Biblia; este tradus D. Cantemir în limbi occidentale; circulă în popor Rojdanicul, carte în care bolile sunt explicate astrologic, Treptnicul cu preziceri de boli după mișcarea pleoapelor, mușchilor etc.
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
talie. Se opri o secundă, pe urmă reluă cu glas nostalgic: Ție îți zic, Albert, neștiutul meu frate: strămoșii mei cei din stele, rătăciți fără de întoarcere, au izvodit cândva o rostire astfel de concis alcătuită, încât împărtășește, cu iscusință de pravilă și cu viers de descântec, nevăzuta legătură dintre miezul lucrului și spiritul său. Un fulger negru scăpără subit din ochi de Fată cu grumazul prelung, ferecat în inele de aramă. Fata privi câteva secunde spre Vânător cu infinită și neascunsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu grumazul prelung, ferecat în inele de aramă. Fata privi câteva secunde spre Vânător cu infinită și neascunsă surprindere. Totuși nu altfel, ci potolit și cuviincios, protestă în tonurile aceluiași tors de felină: Tată, oare bine faci punând strămoșeasca noastră pravilă la îndemâna străinului de la Tărâmul Săratelor Mări? Mie-mi pare această ispravă la fel de primejdioasă cu faptul de a pune tăiș iute de armă în palma nevinovată a unui prunc! Rotindu-și cu solemnitate vârtelnița lui de pene colorate prin văzduhul vernil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
când Albert, prietenul și oaspetele nostru, va urca în lumea lui cu case încălecate una peste alta de pe malurile Săratelor Mări, i se va fi spulberat deja înțelesul a ceea ce aude de la noi; se va ispiti îndelung să-și amintească pravila noastră, dar nu va fi în stare să o facă, întrucât el nu o ascultă cu inimă deschisă prin credință. Deși se vedea cum pieptul îi tresaltă învoalt, sub șiruri de scoici de sidef și sub perle în șirag, opunându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Piatră. Dar, ca și cum graiul de felină al Fetei i-ar fi stimulat precauțiile, O'Piatră se afundă într-o muțenie atât de neclintită și de îndelungată, încât Profesorul crezu că nu-i va fi dat niciodată să mai asculte cuvintele pravilei strămoșilor rătăciți din stele. Într-un târziu, însă, Vânătorul tuși, dregându-și vocea, de câteva ori, urmându-și rostirea: Albert, m-ai ascultat când am spus că o piatră mai mare dispune de mai mult spirit decât o piatră pipernicită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]