3,525 matches
-
mele). Nu e de mirare că posteritatea pe care o întrevede e la rîndu-i milenaristă: „Prin fereastra odăii cu ieșire la perete văd ziua în care/ se vor împlini o mie de ani de la nașterea mea, (...) și în semn de prețuire luminile orașului/ vor fi lăsate aprinse întreaga zi fără a mira pe cineva” (L.S. față cu craniul de pe etajera lui). Astfel Lucian Scurtu își elaborează un scenariu menit a-l menține în formă, adică în ipostază de jucător pe arena
Confruntarea cu provincia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3144_a_4469]
-
părăsise deja această lume. Prin 1966, când, proaspăt dascăl la o modestă școală bucureșteană, primeam "sarcina" de a organiza "o manifestare culturală", animat fiind de pasiunea ce o nutream încă din copilărie pentru scrisul autorului Șoimilor și al Povestirilor, la prețuirea față de opera marelui povestitor contribuind și faptul că la Colegiul Sfântul Sava, unde îmi făcusem studiile liceale, m-am bucurat de binefacerile unei pleiade de profesori de elită care, în ciuda faptului că erau contemporani cu "gloria" lui Mitrea Cocor, au
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
fost "universul plastic" în care s-a format Dimitrie Sadoveanu. Apoi despre experiența pariziană ne vorbește o reproducere de calitate după o natură statică de Braque (aflată în arhiva Nataliei Sadoveanu, soția pictorului). Se pare că Miti a avut o prețuire deosebită pentru pictorul francez. Alături de această reproducere ce împodobea atelierul artistului se afla și o reproducere în culori după o madonă prerafaelită. În fine, pe etajera din fotografia făcută la Paris în 1929, se disting mai multe reproduceri după autoportretele
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
potențialul, seriozitatea și fidelitatea lui Teodor Al. Munteanu (1911-1988). Amintind de momentul 19381939, istoricul și criticul literar D. Murărașu, În sa Istorie a literaturii române, face câteva notații pertinente, apreciind că În timpul directoratului lui Al. Tzigara-Samurcaș, revista „Convorbiri literare” pierduse „prețuirea” cititorilor săi și se zbătea În interminabile probleme financiare. Ca urmare, această revistă „nu poate trăi decât dacă-și regăsește echilibrul În respectul pentru formula critică și estetică maioresciană”. Așadar, era nevoie a se reaminti că Titu Maiorescu (1840-1917) a
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
Nicolae Manolescu Ion Agîrbiceanu (1882-1963) este un scriitor pe trei sferturi uitat, în pofida prețuirii de care s-a bucurat din partea criticilor ardeleni ca Mircea Zaciu, Cornel Regman sau Ion Negoițescu și a faptului că Fefeleaga, cea mai bună povestire a lui, n-a lipsit din manualul de liceu până de curând. Dificultatea receptării moderne
Ion Agârbiceanu, 50 de ani de la moarte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2958_a_4283]
-
Simona Vasilache Revoluția e una ceva mai celebră decât zaverele închipuite ale conului Leonida, anume aceea de la 1848, iar pe vajnicul reacționar l-a făcut celebră prețuirea postumă a lui Camil Petrescu: Grigore Lăcusteanu, anticalofilul. Amintiri-le, scrise prin 1874, așadar destul de la cald, apar abia în 1935, la Fundațiile Regale, îngrijite de Radu Crutzescu și cu un „comentar istoric” de Ioan C. Filitti. Înainte de a fi
Limba reacțiunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2878_a_4203]
-
va fi opera pe care, poate, mi-o veți trimite - sau atunci colaborarea directă la editarea facsimilată a lui Eminescu. În nădejdea că astfel ne vom întâlni și altminteri decât prin scris, sunt al d[umnea]v[oastră], cu rară prețuire și afectuoasă încredere, C. Noica [Domnului profesor George Munteanu, Aleea Poiana Cernei, nr. 6, etaj 2, apartament 14, București, sectorul 7; Constantin Noica]. Note Originalele acestor scrisori, inedite, se află în biblioteca doamnei profesoare Doina Munteanu, căreia îi exprim întreaga
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
a spectacolelor din program. El a dovedit că buna creștere românească nu se oprește la frontierele țării. Iar pentru că Daniel este fiul unei foste eleve a mele În liceele din Sibiu și reîntâlnirea noastră a fost Încărcată de emoția amintirilor, prețuirea mea a fost cu atât mai puternică și entuziastă. Cenaclul Nicăpetre de pe lângă revista „Observatorul”, condus de editorul și publicistul Dumitru Puiu Popescu, a susținut un foarte frumos program, În care a alternat poezia cu muzica și cu lansarea unor cărți
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
activitate. Lecturile sale au fost vaste, pasionante, profunde și l-au motivat în investigațiile sale de istorie a artei, de istorie culturală și, evident, de estetică. Grație însușirilor și calităților sale biografice și intelectuale, Remus Niculescu s-a bucurat de prețuirea lui N. Iorga, Camil Petrescu, Lucian Blaga, George Oprescu, Tudor Vianu, Constantin Noica și mulți, foarte mulți alții, care au consemnat în memoriile, jurnalele și literatura lor epistolară faptele de cultură ale acestui erudit cărturar. Revelatoare și demne de reținut
Remus Niculescu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4308_a_5633]
-
eveniment istoric s-au prins Într-o „Horă a Unirii” sinceră și emoționantă, În timpul căreia tineri entuziaști au fluturat drapele tricolore, amintind de principalele momente ale unității noastre naționale, desfășurate la Blaj, Iași, București, Focșani, Alba-Iulia. În semn de aleasă prețuire pentru participarea la cea dintâi manifestare internațională prilejuită de „Ziua Limbii Române”, 31 August 2013, fiecare participant a primit câte un steguleț tricolor și un poster, reprezentând Însemnele sărbătorii. În partea de sus a posterului, În centru se află imaginea
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
timp, mai vechea propunere de la Camera deputaților ajunge a fi votată, În sfârșit, În plen și este promulgată de președintele României, devenind Legea Nr. 53/2013 privind instituirea „Zilei Limbii Române;” A fost Întocmit un „Registru al Însemnelor de aleasă prețuire”, fiecare participant având un număr de ordine pe posterul primit din partea organizatorilor. Activitatea a continuat În sala de festivități a Cazinoului. Toată sala a cântat „Hora Unirii”, s-a intonat „Imnul Național al României”, a avut loc o slujbă religioasă
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
6, București]. * [București, 2 ianuarie 1970] Mult stimate domnule profesor, Îmi face o deosebită plăcere să vă exprim, cu prilejul Anului Nou 1970, și pentru ziua de 24, când ați sărbătorit împlinirea altei tinereți, sentimentele mele de profundă și sinceră prețuire pentru poetul care sunteți, urându-vă din inimă ani mulți de viață, sănătate deplină și bucurii nemăsurate, același Laurențiu Fulga [P.S.] Și vă mulțumesc pentru amabila d[umnea][voa]s[tră] urare! [Domnului profesor Nichifor Crainic, Bulevardul Dinicu Golescu, nr.
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
Nicolae Cartojan, Artur Gorovei, G.T. Kirileanu, Constantin Fortunescu și alții. Revelatoare mi se par a fi și cele trei epistole trimise istoricului Constantin Moisil (1876-1958), specialist în numismatică și arhivistică, pentru care Constantin I. Karadja nutrea sentimente de admirație și prețuire intelectuală. Epistolele sunt trimise din satul Grumăzești, situat din ținutul Neamțului, un topos unic în România dar și în Europa, unde înțeleptul și eruditul cărturar își păstra o bună parte din arhiva și biblioteca sa ce cuprindea incunabule privitoare la
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
continuat cercetările în lingvistică, filologie, textologie și istorie literară. Grație preocupărilor sale, atitudinilor culturale și, mai ales, operei eminesciene, pe care a cercetat- o, sub multiple aspecte, profesorul Gheorghe Bulgăr a stabilit, în timp, relații de o autentică dăruire și prețuire intelectuală. A inițiat dialoguri epistolare cu Perpessicius, Nichifor Crainic, Dumitru Murărașu, Virgil Cândea, Dimitrie Macrea, Mihai Steriade, Mihai Drăgan, Emil Manu, Augustin Z.N. Pop, Gheorghe Pop, Virgil Carianopol, Gheorghe Mihăilă, Gheorghe Eminescu, Dimitrie Păcurariu, Gabriel Țepelea, Mircea Zaciu, Florin
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
un alt spațiu de mare valoare simbolică, la Alba Iulia, în Sala Unirii. Ceea ce se va întâmpla prin bunăvoința forurilor locale din Alba: președintele Consiliului Județean este Ion Dumitrel, merită să-i fie menționat numele și de această dată, cu prețuire. Evenimentul va avea loc marți, 10 decembrie, la orele 18. Selecția protagoniștilor îi aparține lui Nicolae Manolescu și a pornit de la propunerile făcute de filialele Uniunii Scriitorilor din București și din țară. Au existat și retrageri ale unor poeți invitați
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3026_a_4351]
-
Nicolae Scurtu Istoricul literar și excelentul bibliolog Dan Simonescu (1902-1993) s-a format la școala de cercetare literară și bibliologie a lui Nicolae Cartojan și Ion Bianu, pentru opera cărora a manifestat o admirație și o prețuire cum rar, foarte rar se întâmplă în spațiul cultural românesc. De la cei doi dascăli și erudiți istorici literari a învățat cum se citește o operă aparținând literaturii române vechi, cum se analizează și, în timp, cum se restituie astfel de
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
Ai să vezi că noi, la București, am pățit mult mai grele lucruri decât d[umnea]v[oa]s[tră]. Mă gândesc la Piatra nemțeană și la prietenii de-acolo cu mare înduioșare. Crede, te rog, în simțirile mele de prețuire și mai mult decât atât, de iubire. Dumnezeu ne va ajuta să ne mai vedem și în împrejurări, pentru noi și ceilalți, mai bune decât cele de astăzi. Îți urez un Crăciun românesc, Emanoil Bucuța Note Originalele acestor epistole, necunoscute
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
de arta vocalității. Marius Constantinescu inserează în carte, cu inteligență, interviuri cu mari cântăreți, regizori ori muzicieni care au cunoscut-o sau au colaborat cu mezzosoprana de origine română. Toate acestea conferă lucrării autenticitate și un anumit gir artistic de prețuire de care s-a bucurat în lumea operei. Autorul este un spirit nonconformist, nu se poate adapta la stilul obișnuit de a face interviu, pentru că, de multe ori, el iese din tipare și pune întrebări incomode, iscoditoare, din dorința de
Două cărți despre Operă by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2988_a_4313]
-
Aromâni", pentru români, pentru aromâni. A fost scriata Matildei noastre, prietenei noastre, să unească romanitatea greco-balcanică cu cea din Țara Românească nord-dunăreană într-un singur nume emblematic: CARAGIU. Și să adune în el dragoste, suferință, onoruri culturale, academice. Și, întreagă, prețuirea noastră, plină de afecțiune și de nostalgii. La mulți ani, !
Tili by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14934_a_16259]
-
nisip" care este însăși viața, în metafora lui Pavel Chihaia. I se spune într-o astfel de misivă destinatarului cine este el în ochii și inima unui prieten, ale unei societăți, unei epoci, ce reprezintă el pentru o cultură, motivele prețuirii, ca ecou al izbânzilor sale în sfera acelor preocupări în care excelează. Când nu m-aș simți în stare a duce la capăt o asemenea cuprindere în care răceala cronicarului se topește la focul emoției, atunci i-aș expedia unul
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
Rege de Sofocle. Antigona a avut o premieră care s-a bucurat de participarea înaltei societăți berlineze. Ei bine, profesorul Flasshar ne-a atras atenția că în articolele de presă domnii profesori au fost menționați imediat după familia imperială! Această prețuire a învățătorilor nației a coincis cu apogeul Germaniei din toate punctele de vedere. Oare simplă coincidență? Comunismul a distrus și pervertit învățământul. Dascălii de toate gradele au fost transformați în special în unelte ale activiștilor de partid. N-aș vrea
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
G.R.B.), apărută la editura Meridiane, la foarte scurt timp de la trecerea în neființă a autorului, survenită la 11 septembrie 1985. Intervalul 1982-1985 trebuie reținut, pentru că în limitele lui se desfășoară întreaga noastră relație, aparent armonioasă și cu reciproce mărturii de prețuire, din ultimii ani de viață ai celui dispărut. Or, tocmai în acești ani se produce raptul intelectual pe care l-am descris și care, manifestându-se postum, a scăpat de sub incidența unor prompte reacții critice. Au trecut de atunci două
Însemnări pe marginea volumului lui Mihai Pelin "Deceniul prăbușirilor (1940-1950)" (II) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11100_a_12425]
-
mărturisit satisfacția sa prin repetate comunicări la telefon și mi-a încredințat și dovezi scrise. Ultima sa plachetă de versuri, Țărmurile clipei, poartă următoarea dedicație: Confratelui Radu Bogdan, celui care s-a aplecat cu interes asupra ,criticului-poet", Ion Frunzetti, cu prețuirea întreagă pe care și-a câștigat-o din parte-mi, 25 ianuarie 1984. Sunt cuvinte scrise cu cca numai un an și jumătate înainte ca Frunzetti să ne fi părăsit pentru totdeauna. Exact în perioada în care proceda la redactarea
Însemnări pe marginea volumului lui Mihai Pelin "Deceniul prăbușirilor (1940-1950)" (II) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11100_a_12425]
-
care e nevoie de proiecte de perspectivă. Colocviul de la sfîrșitul lui octombrie pare a fi un semn foarte bun în această direcție. La cîteva zile după colocviu, Universitatea din București a decernat profesorului Marco Cugno din Torino, în semn de prețuire pentru întreaga sa activitate didactică, științifică și de traducător, dedicată răspîndirii limbii și literaturii române în Italia, titlul de Profesor Honoris Causa. A fost ocazia pentru o minunată prelegere despre Arghezi, dar și pentru o impresionantă manifestare de admirație și
Limba română în lume by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11140_a_12465]
-
în ficțiunea eliberatoare și totodată înrobitoare aidoma unui destin..." Și după acest ocol să ne întoarcem la întrebarea: în ce chip l-am putea socoti matein pe Barbu Cioculescu? Lăsînd la o parte conveniențele, dar, evident, fără a face rabat prețuirii ce i-o purtăm, avem impresia că și d-sa e, în bună măsură, un ,fin diletant". Fiu al unei celebrități literare, a început să publice mai susținut într-un tîrziu, după o mult prelungită tinerețe și chiar maturitate de
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]