1,763 matches
-
Bernea, 2004: 164) Nu există comunitate etnică sau culturală care să nu-și revendice identitatea pornind de la aspectul religios. Cele două sate nu fac excepție. Locuitorii lor afirmă printre valorile lor cele mai importante credința, se comportă ținând cont de preceptele religioase, își socializează copiii în spiritul credinței. Totuși, există o serie de diferențe între Tălmăcel și Ludoș. Astfel, în ce privește comportamentul religios, tabelele de corelație și calculul valorii reziduale ajustate arată diferențe semnificative între Tălmăcel și Ludoș: astfel, obiceiuri religioase, cum
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
răului, din care rezultă virtutea. Virtutea se învață, dar nu o poate învăța oricine. Virtutea se identifică cu înțelepciunea, virtutea nu este binele propriuzis; ea este doar mijlocul prin care binele se înfăptuiește. Platon socotea înțelepciunea = binele, ignoranța = răul. Trei precepte delfice erau cu totul necesare celor ce au pășit în prea sfântul și mărețul templu al adevărului (Apollon), care luminează orice suflet ce vine pe lumea aceasta: * nimic prea mult = norma și măsura tuturor virtuților din perspectiva moderației; * cunoaște-te
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
cerea să se liberalizeze, le-a furnizat cel mai convingător argument contestatarilor globalizării: noul proces promovează interesele celor puternici state sau firme. Cum se putea apăra o țară în curs de dezvoltare în fața coloșilor, în fața multinaționalelor, mai ales că, potrivit preceptului fundamental al globalizării, respectiva țară nici nu putea să recurgă la instrumentul tradițional în această privință bariera vamală? Părea că lumea va cunoaște o evoluție implacabilă: cei bogați vor deveni și mai bogați, iar cei săraci, și mai săraci. Nu
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de ani, SUA reprezentau "uzina lumii". Și nu aveau a se teme. Aveau la dispoziție piața internă și cereau liberalizarea comerțului mondial, pentru a putea beneficia, fără restricții, și de piața lumii. Acum "uzina lumii" a devenit China și, potrivit preceptelor globalizării, piața americană îi stă la dispoziție. Față în față se află teribila forță de producție chineză și imensa piață americană. Putea cineva imagina un cuplu mai potrivit? Rezultatul nu putea fi decât un imens dezechilibru comercial. Relațiile comerciale chino-americane
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
zilnic lectura, se ocupau de studierea cu voce tare a lucrărilor scrise etc. De aici Înainte, studiul individual Începe să se impună tot mai mult. În școli, În epoca Renașterii, instruirea umanistă revine la metodele de memorare și reproducere (a preceptelor, exemplelor etc.), la studiul autorilor clasici prin expunerea de către magister, iar mai apoi la folosirea prelecturii (lectura prealabilă Înțeleasă ca o variantă a metodei de Învățare prin lectură, după care profesorul citește fără Întrerupere un fragment, apoi revine, repetă, dezvăluie
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cunoștințe sau structuri cognitive specifice sau particulare, existente deja Înmemorie, la construcția (descoperirea) unor structuri cognitive cu un grad mai Înalt de abstractizare, de tipul unor concepte, idei, principii etc. Tot astfel, demersul inductiv poate apărea sub forma trecerii de la preceptele unor discipline particulare la generalizări mai cuprinzătoare și mai profunde. Toate acestea sunt regăsite În conversația euristică, În metoda problematizării, În metoda expozitivă etc. Iar În cazul metodelor deductive, demersul este invers celui inductiv, În sensul că subiectul implicat În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se transpună sau să se identifice cu problema (faptul) de rezolvat; c) analogia simbolică, făcându-se apel la soluții artistice (imagini, simboluri, cuvinte, sintagme); d) analogia fantezistă (șocantă, care sfidează simțul comun și experiența cunoscute, ignorarea provizorie a legilor și preceptelor). 2) Transformarea problemei neobișnuite În ceva obișnuit, familiar. Ceea ce presupune obișnuirea treptată a participanților cu problema lansată În discuție, cu varietatea aspectelor sau componentelor acesteia, cu Înlăturarea incertitudinilor și punerea problemei În termeni univoci. Sunt Încurajați toți participanții să facă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
teoretice sofisticate recunoscute prin premiul Nobel, cum este cea a lui Coase (1937). Explozia tehnologiei a impulsionat în anii ’60 dezvoltarea structurilor organizaționale matriceale, menite să gestioneze proiecte complexe în intervale relativ scurte de timp. Succesul acestor structuri, care încălcau preceptele clasice ale unității de comandă, s-a concretizat într-o serie de produse de referință în înalta tehnologie asociată industriilor aerospațiale sau dezvoltării tehnicilor informatice. O amplă și interesantă trecere în revistă a utilizării și caracteristicilor acestei forme structurale este
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în care activitățile necesare produsului organizației sunt realizate de terți, aranjamentul este așa-zisul out-sourcing, mai cunoscut sub eticheta românească subcontractare. Unii teoreticieni actuali ai organizării - de exemplu, Stacey (1992) sau Peters (1988) - propun o modernizare a organizațiilor prin adoptarea preceptelor teoriei haosului. Copiind ideea oferită de natură sub forma modelelor entităților vii, ei sugerează că îmbunătățirea performanțelor este posibilă, dacă se acceptă ca organizațiile să adopte comportamente dinamice extreme, ceea ce s-ar traduce într-o modificare continuă a structurilor și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
românească este neadaptată acestor realități organizaționale și fiecare grup inovează un aranjament care să fie și în conformitate cu interesele asociate unei operări eficiente. Alternativa integrare divizională vs grup trebuie văzută și prin prisma instabilității legislative, în special în materie fiscală. Vechiul precept conform căruia „nu este bine să pui toate ouăle într-un singur coș” e justificat de brambureala fiscală și se constituie într-un argument pentru formula grup. Aceasta pare mai favorabilă și unei piețe care pentru anumite produse este suficient
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
corelată într-o manieră directă cu cea a îmbuteliatorului local. Dată fiind dimensiunea organizației, subiectele paragrafului sunt analizate mai în detaliu la nivelul Coca-Cola HBC, cu particularizările de interes pentru România. Tratarea lor practică în cadrul firmei se face prin prisma preceptelor moderne de management de sorginte occidentală și americană, ca și a experienței proprii a firmei-mamă TCCC. Acest lucru înseamnă că structura are aceleași caracteristici cu cele ale oricărei mari firme occidentale, dar și particularități impuse de operarea pe o piață
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cel de responsabilitate socială sau a organizației) Coca-Cola este axată pe patru mari arii de interes: locul de muncă, piața, mediul (natural) și comunitatea. Fiecare dintre aceste arii este divizată într-un număr de elemente de interes, tratate prin prisma preceptelor asociate conceptului de referință. Acestea sunt explicate, personalizate, cuantificate, raportate la reglementări externe sau interne de firmă, auditate, transformate în obiective specifice sau în jaloane pentru benchmarking. Divizarea ariilor de interes în raportul firmei pe 2004 este următoarea: • locul de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
lor în termene și cantități pentru mediul intern apare ca normală pentru o cultură organizațională dedicată performanței. Strategiile urmate de sistem în România reprezintă concretizarea locală, într-o variantă adaptată zonei, a strategiilor urmate la nivel mondial conform vechiului (deja!) precept think global, act local! La nivel global, a existat o expansiune geografică fără precedent în anii ’90, cu un vârf în 1994, iar România a făcut parte din acest val. Expansiunea teritorială a fost urmată de o creștere concentrată într-
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Amândoi au - spuse el - la această vârstă, cea mai mare putere a trupului, ca și a minții. Așadar dacă, fie unul mai tânăr, fie unul mai în vârstă s-au pune să zămislească pentru obște, vom spune că greșește împotriva preceptelor sfinte și a dreptății, că el odrăslește un copil pentru cetate, care, dacă ar aparea pe ascuns, nu se va naște prin puterea jertfelor și a rugăciunilor pe care preotesele, preoții și întreaga cetate le vor rosti la fiece căsătorie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nu reprezintă un simplu model comportamental (psihopatologie), nu derivă dintr-un singur nivel psihodinamic (inconștientul), nu exprimă o unică trăsătură (sau dominantă) individuală (comportament antisocial) și nu posedă un singur scop adaptativ. O astfel de viziune asupra creativității a corespuns preceptului psihanalitic conform căruia creativitatea, asemenea celorlalte aspecte ale comportamentului, este multiplu determinată (adică multivariată), ceea ce a dus recent la definirea creativității ca fenomen complex (Albert și Runco, 1989) sau sindrom (MacKinnon, 1970; Mumford și Gustafson, 1988). Rezultatele lui Cox au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
p. 50. 26. Hitchins, Rumania, p. 157. 27. Hitchins, Rumania, p. 298-300, 295-296. 28. Printre susținătorii autorității religioase se număra Nichifor Crainic, care avea să devină un adept convins al extremei drepte și fondator al mișcării „Gândirea”, bazată pe unele precepte fundamentale ale teologiei ortodoxe, asumate Într-o accepțiune largă. Vezi Keith Hitchins, „Gândirea: Nationalism in Spiritual Guise”, În Jowitt, Social Change, pp. 140-173, pentru o analiză critică a acestei mișcări. Un nume de notorietate printre susținătorii secularizării era cel al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vede la celălalt numai atît cît este el Însuși: căci el Îl poate cuprinde și Înțelege numai În măsura propriei sale inteligențe” (A. Schopenhauer). La Rochefoucauld merge chiar mai departe: „Spiritele mediocre condamnă, de obicei, tot ce depășește inteligența lor”. * „Preceptele dreptului sînt: să trăiești cinstit, să nu vătămi altuia, să dai fiecăruia ce i se cuvine.” (Justinian) Dreptatea ține așadar, În mare măsură, de caracterul omului, de capacitatea acestuia de a Înțelege și respecta valorile justiției comunitare: „Om drept nu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
J.W. Goethe) Nimic nu te exprimă mai mult, ca rolul pe care ți l-ai asumat la un moment dat. * „Fiecare din noi este vinovat pentru toți.” (F.M. Dostoievski) Este vorba, fără Îndoială, de partea de responsabilitate din cunoscutul precept moral: „Toți pentru unul și unul pentru toți”. Avertismentul lui Dostoievski trebuie să ne responsabilizeze, o dată În plus, asupra consecințelor posibile ale feed-back-ului comportamental: „De-ți vrei binele, fă și tu altora bine”; „Rău de vei semăna, rău vei secera
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
vieții. Niciun filosof nu are prostul gust de a opta pentru un sfârșit care să-i contrazică trecutul: în cazul lui Diogene, doxograful lasă alegerea între ingestia unei caracatițe crude și mușcătura unui câine; în ambele cazuri, el moare în conformitate cu preceptele profesate: natura crudă este de preferat culturii gătitului, iar animalele indică întotdeauna calea cea bună - inclusiv câinii turbați... Prima versiune: Simon Magicianul - trebuie să fii într-adevăr vrăjitor pentru a reuși această performanță unică - zboară vreme îndelungată deasupra Romei. Planează
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu trebuie să mai arate calea de urmat, să indice direcția. Existența e de-ajuns. A fi pe lume înseamnă a fi întru Dumnezeu. Astfel încât, pentru a fi întru Dumnezeu, e suficient să fii pe lume - și nicidecum să urmezi preceptele papale. într-o logică panteistă, nu există nicio speranță între lume, Dumnezeu și oameni. Numele unuia corespunde cu al altora: natură înseamnă Dumnezeu; oameni înseamnă natură; Dumnezeu înseamnă oameni. Există o singură substanță, realitatea se reduce la modificări, la variațiile
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
aceasta s-a văzut. Eloi de Pruystinck insistă asupra faptului că, în cărțile reținute de Biserică pentru a fabrica niște canoane aproape coerente, subzistă totuși niște contradicții. Exegeză, evident Bisericii nu-i plac asemenea speculații... Geneza precizează că supunerea față de preceptele credinței valorează de o mie de ori mai mult decât dorința de a gusta din fructul pomului cunoașterii. Ceea ce libertinii refuză, ei fiind hotărâți să afle și nu să se supună orbește prescripțiilor Bisericii. Spiritul Liber își trăiește ultimii ani
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
curtea lui Alfons al V-lea la Neapole î1435), latinist nepereche autor al Eleganțelor limbii latine î1435-1444) - îi știe pe Cicero și pe Quintilian aproape pe de rost... -, profesor de retorică la Roma î1450), Lorenzo Valla ar putea jongla cu preceptele sofistice și ar putea convinge ca un bun scolastic. Refuză însă să facă așa ceva și preferă îndemnul, dincoace de rațiune sau dincolo de ea, la o credință necesară și suficientă. Acest angajament creștin se manifestă din plin în Dialog asupra liberului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
eradicarea negativității și definirea pozitivității ca realizare a păcii sufletului și a trupului. Nimic altceva. Epicurismul declară război miturilor, credințelor, ficțiunilor, religiilor, dogmelor, locurilor comune, iluziilor și altor bovarisme prezente în orice epocă. Excelent în medicina preventivă, Epicur îngrijește conform preceptelor chineze, făcând ceea ce trebuie făcut pentru a evita apariția răului. A-ți păstra sănătatea, a nu o pierde, pare mai ușor decât a o redobândi. Un bun terapeut îndepărtează cauzele răului știind că așa generează binele, care nu e niciodată
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și ocazia unui exercițiu filosofic. Comunitatea se exercită în mod dinamic. Unele texte ale lui Philodemos precizează că o ierarhie recunoscută în sânul grupului le permite unora să-i ghideze pe alții: cei mai avizați, mai avansați, mai deprinși cu preceptele filosofice epicuriene îi îndrumă pe cei nou promovați în comunitate. Fie individual, fie colectiv. în exercițiile legate de preocuparea de sine, interactivitatea domină. Prietenia inspiră acest mod comunitar de a proceda: ea nu se declară cât se incarnează și se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
1992, p. 124). Ideile liberalismului clasic sunt puternic zdruncinate la mai mult de un secol de la momentul în care Smith își formulează teoria, odată cu criza economică care a debutat în anul 1929. Acesta este contextul în care economiștii chestionează valabilitatea preceptelor capitalismului de tip laissez-faire și, în special, a ideii potrivit căreia piața elimină sărăcia și asigură în mod obligatoriu bunăstare. Britanicul John Maynard Keynes este cel care prezintă aceste idei, iar prin lucrările sale oferă bazele teoretice ale apariției și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]