527 matches
-
N. Iorga - Biblioteca critică, Editura Eminescu, București, 1979. Lovinescu, Eugen, Istoria civilizației române moderne, Editura Minerva, București, 1997. Malița, Liviu, Eu, scriitorul, Editura Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1997. Mannheim, Karl, Ideology and Utopia, Lund Humphries, Londra, 1954. Manoilescu, Mihail, Tragica predestinare a geniului moldovenesc, Editura Moldova, Iași, 1993. Manolache, Gheorghe, Resurecția localismului creator. O experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2006. Median, Gheorghe, Nicolae Iorga și Botoșanii. Legături epistolare, Editura Agata, Botoșani, 2006. Murgescu, Bogdan, România
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
New York, 1908, pp. 57-58. 41 Carol Drimer, "Weimarul culturii românești", în Știrea, VII, nr. 266, 1935. 42 În Analele Bucovinei, VII, nr. 2, 2000, p. 541. 43 În Revista Moldovei, IV, nr. 3-4-5, 1924, p. 49. 44 Mihail Manoilescu, Tragica predestinare a geniului moldovenesc, Editura Moldova, Iași, 1993, p. 136. 45 Verax, "Intelectualul regățean și intelectualul noilor provincii", în Glasul Bucovinei, XI, nr. 2693, 1928. 46 "Politică culturală. Bucureștii - Ierusalimul culturii. Nichifor Crainic - Hristos", în Glasul Bucovinei, XV, nr. 3908, 1932
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
modern te naști, nu devii. Iar noi n-am devenit niciodată moderni. Ceea ce sare în ochi la Paris este secolul al XIX-lea. Vii din Los Angeles și aterizezi în secolul al XXI-lea. Fiecare țară are un fel de predestinare istorică, ce-i marchează definitiv trăsăturile. În ceea ce ne privește, profilul peisajului nostru e zugrăvit de modelul burghez al anilor 1789 și decadența nesfârșită a acestui model"500. În viziunea filosofului francez, America este locul modernității împlinite, fundată pe o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mult depășite, se observă că unele umbre ale ei mai persistă încă. Cu toate că în opera sa pare a realiza un necrolog al seducției, Baudrillard afirmă optimist că seducția este destinul sau "ceea ce rămâne din destin, din miză, din farmec, din predestinare și vertij și, de asemenea, din eficacitatea tăcută într-o lume a eficacității vizibile"529. Dacă seducția este peste tot în mod ascuns sau vizibil, atunci ea este asemeni unei prezențe holiste care se clădește pe ruinele vechii filosofii, expunându
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
exprimă o contradicție greu de Împăcat: aceea dintre conceptul moral și conceptul ideologic (să le spunem astfel). Nimeni n-a observat că acest reformator moral, meliorist (cum Îi zice E. Lovinescu) are, cînd este vorba de sine, sentimentul unei negre predestinări. Versul: „și trăiesc În durere ca-n elementul meu” exprimă filozofia lui de viață. Gr. Alexandrescu se crede predestinat durerii („Închinat durerii”), aruncat Într-o lume străină („străin În lume, lipsit de orice bine”), făcut să cunoască mereu gustul lacrimilor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la ideea că există o conjurație a „rălelor” din univers și că omul Îndrăgostit a devenii, prin chiar intensitatea pasiunii lui, o jucărie În mîinile sorții nu este o cale prea lungă. Conachi ridică jalea pe fundamentul unei filozofii a predestinării, proprie lumii medievale. Un sentiment stăruitor de zădărnicie și de nimicnicie a omului Întovărășește această idee. O zădărnicie ce ascunde, totuși, un imens orgoliu: orgoliul de a crede că suferința (pasiunea) omului poate pune În mișcare universul; că iubirea poate
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în latină Institutio religionis christianae, lucrare pe care o traduce el însuși în limba franceză în 1541 și în care reia ideile lutherane ale *sacerdoțiului universal, autorității exclusiv a Bibliei și a *justificării prin credință care postulează, după părerea lui, predestinarea. Începînd din 1534 și mai ales după 1540 și după răspîndirea protestantismului aproape numai sub forma calvinismului, măsurile represive se înmulțesc și sînt accentuate și mai mult prin urcarea pe tron al lui Henric al II-lea, în 1547. Către
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
exponențială, determinantă în răstimpul de istorie pe care-l trăim. Nu ne-ar interesa nici cît negru sub unghie persoana unui I. Iliescu mișcîndu-se anonim în masa indistinctă, dar ne interesează, dramatic, în momentul în care individul își arogă o predestinare. Că predestinarea aceasta e una decisă nu de pronie, ci de conjuncturi nefaste ale istoriei noastre... e altă chestiune. De (psih)analizat, și ea, eventual. Mergînd cu speculațiile mai departe, putem imagina și situația în care, de n-ar fi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în răstimpul de istorie pe care-l trăim. Nu ne-ar interesa nici cît negru sub unghie persoana unui I. Iliescu mișcîndu-se anonim în masa indistinctă, dar ne interesează, dramatic, în momentul în care individul își arogă o predestinare. Că predestinarea aceasta e una decisă nu de pronie, ci de conjuncturi nefaste ale istoriei noastre... e altă chestiune. De (psih)analizat, și ea, eventual. Mergînd cu speculațiile mai departe, putem imagina și situația în care, de n-ar fi existat un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
proiect. Calviția unora e atît de consubstanțială întregii lor făpturi, de-acum bătrîne, încît te face să crezi că așa s-au născut. Iar cînd calviția mai și ghraseiază (cultural) într-o limbă de lemn unică, atunci tot nașterea, ca predestinare, poate fi invocată. Ghici ciupercă, cine-i? Cînd nucile de cocos alb-vineții se-adună-n pîlcuri negre, de killer-i chilugi, gîndul se bifurcă: lumea în care noi, îngerașii, zburătăcim liberi, colcăie de bestii (cărora trebuie să li se aplice oricum o nucă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reaprins naționalismul celorlalte etnii, conflictele armate fiind duse cu binecuvîntarea responsabililor religioși. în Irlanda de Nord, pînă în 2007, cînd au acceptat un compromis politic cu catolicii, unioniștii conduși de Ian Paisley și de Biserica Prezbiteriană liberă au exploatat discursul calvinist despre predestinare pentru a susține că protestanții formează un popor ales, confirmat de religia lui dreaptă, teză care a servit, ca și în celelalte cazuri, ca bază pentru un discurs naționalist exclusivist. Oricare i-ar fi religia-gazdă, ideologia fundamentalistă pretinde că prezența
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
îndoiau de posibilitatea unei cunoașteri efective într-un domeniu sau altul, iar existența lor e pesemne indicatorul cel mai sigur al temperaturii și subtilității climatului intelectual. Existau gânditori care respingeau cu desăvârșire acel cosmos spiritual al transmigrației. Existau adepți ai predestinării, care credeau în transmigrație, dar care socoteau că toate ființele înzestrate cu simțire trebuie să cunoască orice soartă cu putință până să se elibereze. Pentru Gautama sunt relevante îndeosebi trei mișcări: upanișadică, yoghină și jainistă. Relația lui cu aceste mișcări
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
tocmai au ajuns la un compromis lingvistic și politic ce urmează să asigure o autonomie națională și individuală totodată pentru fiecare grup, ast-fel încît membrii lor să-și poată manifesta apartenența în libertate deplină și nu neapărat în virtutea unei predestinări etnice. Copiii lor se pot orienta, în orice caz, spre una sau spre alta din cele două rețele școlare, în vreme ce ei înșiși se pot înscrie într-o circumscripție electorală determinată de un "cadastru al naționalităților", cu scopul de a desemna
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Emanuel Popescu Predestinarea și liberul arbitru sunt două concepte filosofice care interesează mințile gănditorilor de mii de ani. Foarte mulți filosofi, dar nu numai, au încercat să găsească o soluție pentru această temă a destinului și a liberei alegeri. Răspunsurile sunt și au
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Emanuel Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2302]
-
natura lui Dumnezeu, respectiv: controversata libertate umană și atotputernicia divină. Rezultatul inevitabil este afirmarea responsabilității omului: dacă există rău, omul este autorul acestuia. Prin intermediul unei istorisiri, ne este relatat că la un moment dat, un grup de teologi dezbătea problema predestinării și a liberului arbitru. Nu după mult timp, grupul s-a împărțit în două tabere opuse, nereușind să se înțeleagă. Unul dintre teologi, era însă nehotărăt în privința deciziei pe care să o ia. Într-un final, s-a decis să
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Emanuel Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2302]
-
timp, grupul s-a împărțit în două tabere opuse, nereușind să se înțeleagă. Unul dintre teologi, era însă nehotărăt în privința deciziei pe care să o ia. Într-un final, s-a decis să meargă în tabăra celor care credeau în predestinare. “Cine te-a trimis aici?”, a fost el întrebat de teologii care susțineau predestinarea. “Nimeni”, a răspuns el. “Am venit pentru că așa am hotărăt eu.” “Din voință liberă?!”, au întrebat ei. “Atunci nu poți să fii cu noi! Tu ții
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Emanuel Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2302]
-
dintre teologi, era însă nehotărăt în privința deciziei pe care să o ia. Într-un final, s-a decis să meargă în tabăra celor care credeau în predestinare. “Cine te-a trimis aici?”, a fost el întrebat de teologii care susțineau predestinarea. “Nimeni”, a răspuns el. “Am venit pentru că așa am hotărăt eu.” “Din voință liberă?!”, au întrebat ei. “Atunci nu poți să fii cu noi! Tu ții de ceilalți!” Așa că teologul s-a dus în celălalt grup. Teologii susținători ai liberului
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Emanuel Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2302]
-
Însă, mulți cad fie într-o extremă, fie în cealaltă. Personal, consider că nu este corect față de mine să afirm că eu cred și mă bazez 100% numai pe libera mea decizie, sau, că mă încred în totalitate numai în predestinare. În primul caz, în care aș spune: “Fac ce doresc, nimeni și nimic nu mă poate opri!”, există marele risc ca la un moment dat, din cauza deciziilor bazate numai pe inteligența propriului meu “eu”, să eșuez lamentabil, deoarece nu am
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Emanuel Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2302]
-
26 etc.) ori că El „călăuzește spre adevăr” (yahd li-l-≤aqq: v. 10, 35/ 36). În alte locuri se afirma că Dumnezeu „rătăcește pe cine vrea și călăuzește pe cine vrea”. Scoasă din context, această afirmație a condus la ideea predestinării oamenilor în funcție de voință arbitrară a divinității. Contextele însă arată întotdeauna că „rătăcirea” e pedeapsă pentru tăgada (13, 27; 74, 31/34), pentru împotrivire față de adevăr (14, 4), pentru fapte rele (16, 93; 35, 8/7), iar călăuzirea e dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ancestrală, grea de latențe zămislitoare. Aici trăiește prefigurarea fantastică a întregii spețe, fiindcă totul se situează pe tărâmul visului care permite sângelui să se „tragă înapoi, în părinți” (Somn). B. practică în aceste versuri un „traumhafter Vitalismus”, stăpânit de misterioase predestinări atavice, o lirică onirică foarte originală, modernă, expresionistă ca factură, dar comunicând prin viziune și atmosferă cu o arhaitate absolută. Poetul își asumă existențial consecințele ipotezei speculative a filosofului. Dacă viața nu poate ieși niciodată din niște „izvoade” inițiale și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
de pildă, este punctul culminant cu deznodământ dramatic precedat gradual de o suită de grotești prăbușiri de la speranță la deznădejde, din efortul derizoriu al personajului neputincios în lupta cu un Destin capricios. Contratimpul, alternanțele și contrastele augmentează treptat impresia de predestinare dezarmantă, ceea ce umbrește întotdeauna comicul situațiilor și face ca râsul să gliseze în surâs amar. Ilustrativă este scena răzbunării chivuțelor, în care dezlănțuirea grosolană și inversarea rolurilor apare nu doar ca imprevizibilă, ci și în vădită contradicție cu diplomația din
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
limpede și alert, gazetăresc, marcat de ritmul precipitat al dezvoltării conflictului, ca într-o piesă de teatru (Perpessicius l-a numit, prin opoziție cu romanul-fluviu, „roman-cascadă” sau „roman-torent”), Mâl poate interesa prin tematică, fiind - observa tot Perpessicius - „un roman de predestinări tragice, un roman de dragoste nefericită, dragostea unui tânăr autor dramatic și a unei tinere baletiste, prinși în șuvoiul patimei”, cât și prin recursul la sugestiile psihanalizei. Ca document, aduce o imagine sugestivă a lumii tineretului „occidentalizat” al Bucureștilor anilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
-i scuti de munca grea, se hotărăște crearea omului pentru a-i Înlocui (cf. subcapitolul 5.3). Această „Învățătură” mitologică despre viața zeilor la Începuturi are cu siguranță un sens funcțional față de istoria imediat următoare care se referă la om: predestinarea sa pentru muncă Îi va permite să-și exprime devoțiunea față de zei prin intermediul actelor de cult (ofrande, jertfe etc.). Va mai putea el să-și legitimeze refuzul de a sluji din moment ce tocmai pentru aceasta a fost creat? 3. Antropomorfismul, simboluri
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de mari proporții Pasăre Eu aduce în prim-plan sugestia unei amare rupturi sufletești, în care coexistă „pasărea venirii” și „pasărea plecării”, un fel de a spune că viața și moartea își dau mâna, polarizând ființa poetului. Motivul mioritic al predestinării devine un topos al liricii sale. Debutul cu Primii fulgi se află sub semnul temerității: poetul sfidează canoanele încetățenite recurgând la versul liber, care la acea oră stârnea rezerve. Omul își reazemă „fruntea de umărul soarelui” (figură de stil frecventată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]