805 matches
-
-o. ― Parcă eu spun altfel? Și ți-ai dat seama că n-am decât dispreț pentru tine. Și cu asta am isprăvit. ― Dar n-am isprăvit eu. Admit că am comis o greșeală când ți-am scris scrisoarea aceea prefăcută... ― Prefăcută? Nu. Era singura scrisoare sinceră din câte mi-ai scris. ― Mihaela, îți dai seama ce spui? Tot ce s-a petrecut între noi a fost o minciună? ― Nici atît: uneori minciunile sânt așa de frumoase! Ceea ce s-a petrecut între
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
totuși, un "franciscan". Are un apetit apreciabil și resursei nebănuite de umor. "Biju" îi vorbește pe un ton ceremonios, ironic: "Monseniore, pot să vă pun sacoșa lângă a mea?" Intrând perfect în joc, "Monseniorul" îi răspunde cu o onctuoasă smerenie, prefăcută, bineînțeles: "De acord, fiul meu". Am înțeles demult, și din ce în ce mai bine, că problemele mele vin din faptul că "racii" n-au destulă imaginație pentru a trăi, total, într-o lume visată, cu mai puține exigențe, dar au suficientă imaginație ca să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
păstrat la vedere un măr frumos, care s-a menținut un an și care încă nu s-a descompus în totul și-l văd și pe el aproape zilnic. După cum văd, am cam rămas fără prieteni adevărați, căci de ceilalți prefăcuți m-am descotorosit eu singur... După cenușiul zilei de ieri, astăzi caut să mă gândesc la alte probleme. Deși vremea e însorită, e rece și așa cum se prognozează, vor urma brume groase ce vor ucide podoaba vegetală, așa cum se întâmplă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
împuțită. Găoază căcat pișat curvă. Sugi o pizdă încinsă în cur. Zâmbi, mândru de el. Ea icni și se retrase, iar lui îi căzu fața. Ea încercă să oprească năvala lacrimilor, îl apucă din nou de braț cu un calm prefăcut și-l îndrumă înapoi spre spital. —E o gâscă, Mark. Le ții minte. Și tu ești un gâscan prost, după cum știi. —Căcat pișat fut, incantă el, cercetându-și picioarele târșâite. Asta fusese leziunea, nu fratele ei. Niște sunete, nimic mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
prima vedere. În jurul lui, în biblioteca luminoasă, plăcută, stăteau patru sau cinci pensionari și mulți copii de școală. Nici unul nu se uita la el. Privirile aveau să înceapă de mâine, când va trece prin campus: alura nonșalantă a colegilor, aerul prefăcut că nu se întâmplase nimic deosebit, în spatele unui freamăt mascat. Se gândi să se intereseze de cronicar, să obțină un profil al personalității distrugătorului de personalități. Inutil. Cum spusese Jess, să-l ia dracu’. Orice explicație ar fi construit Weber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
lui îi spulberă toate pregătirile. — Ne-ai spionat. Tu și prietenii tăi? Ai făcut schimb de secrete. Un fel de cârtiță... —El nu e... Bine. Sunt o curvă. Spune ce vrei. Ai dreptate în privința mea. Sunt o cutră mincinoasă și prefăcută. Dar trebuie să crezi un lucru: Robert Karsh nu e ceea ce-mi doresc eu în viață, Daniel. Robert Karsh n-are decât să se ducă... El o privește de parcă s-ar fi așezat în patru labe și ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
să crezi că sunt cele mai bune paste când le și mai adaugi invidie și ură. și totusi, în adâncuri, erai întrebătoare, cruciații, ei tăcuții, treceau făr’ să te-asculte căci toți credeau în dragostea în strai de sărbătoare în timp ce prefăcuții vindeau vorbe oculte și s-a produs minunea...ce orizont deschis! Iubire, numai tu esti vis, dor si Paradis! 9. Sit tibi Terra levis Iubita mea, imaginea solară s-a ros de vânturi și furtuni, o recompun, aștept minuni acum
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
dînd aprobator din cap. — Vino la mine în cameră. Se ridicară împreună, iar ea îl conduse afară. Lanark mergea stîngaci, simțindu-și penisul strivit în pantaloni. Cînd trecură pe lîngă masa lui Ozenfant, profesorul strigă pe un ton de neliniște prefăcută: — O, doctore Lanark, nu trebuie să ne lipsești de micul nostru catalizator! — Apartamentele specialiștilor, spuse ea în lift. Liftul vibră. Se îmbrățișară, și la atingerea trupul ei puternic și feminin, Lanark murmură: — Haide să oprim liftul între etaje. — Ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
faci aici? - În curând n-o să mai simți nimic deosebit, îi răspunse Grosvenor, foarte calm. Asta face parte din programul meu de educare a personalului vostru. - Cine te-a rugat să ne educi? - Păi, domnule Maiden, îi răspunse Grosvenor, cu prefăcută mirare, altfel nici nu mi-aș putea explica prezența voastră în secția mea! Și izbucni în râs, apoi adăugă: - Glumeam. E vorba doar de un dezodorizant. Nu vreau ca aerul de-aici să miroasă urât. Grosvenor se depărtă și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
scutură din umeri și spuse, vârându-și instrumentele în trusă: - În cazul dumitale, se poate. Îți voi trimite de îndată un infirmier. Cu microbii străini nu-i de joacă! Kent scoase un fel de mârâit. Grosvenor îl privi întrebător, cu prefăcută mirare. - Ce se întâmplă, doctore? întrebă Kent, pe un ton plictisit. - Încă nu pot spune nimic. Vom vedea ce indică analizele de laborator. I-am luat toate probele posibile. Deocamdată, singurele simptome sunt febră și probabil puțin lichid în plămâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
duminică - tot cu țolul în cap și cu ochii în pământ? — De acord, și atunci ce-mi spui tu despre cumințenie? Hm?! Cumințenia lor e Sharia, sunt fricile c-or să le plesnească cu biciul peste mutrele alea boite și prefăcute!... — Ramin, aziz, nu degeaba ai divorțat, omule! De ce lași mânia să-ți scape? Și de ce pui tu petrolul și oamenii laolaltă? Se întrerupseseră doar puțin, cât Omar se urcase în patul de sus, dar pe urmă vorbiseră cu însuflețire, ca și cum
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
înconjuraseră, erau trei, „atâta risipă pentru o femeie!“, gândise, cu gura năclăită de sânge, și bolborosi: — Ai să-mi plătești asta, nenorocitule! — Și eu care crezusem că nimeni nu ți-a mai umblat sub mantou de vreo zece ani! Cățea prefăcută! Să nu-i uitați geanta! Are sigur documente în ea! Așadar, turnătorul era cu ei. Vorbea în întuneric, fără să se ferească ori să-i mai pese că îl recunoștea: era șeful biroului de cenzură, care se afla lângă Children
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
-n creer (280) Și privește - nduioșată Zarea depărtată, Lumea - ntreagă o colindă, Mergi la noi în grindă, Spune-i mamei: Ce-am făcut (285) De m-a mai născut, Căci ar fi făcut mai bine Să mă ia de mâne, Prefăcută că mă scapă Să m-arunce-n apă, (290) Căci de cer ar fi iertată Și de lumea toată. Naintează și o vede lângă apa arămie, Culegând flori amorțite de pe maluri cenușie Și punîndu-le în poala grea de florile de piatră. (295
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
domnule, mi-a replicat el sec. N-am fost altceva. ― Ba ai fost, m-am încăpățînat. M-a fixat cu ochii lui șireți. ― Dar de ce credeți dumneavoastră că am fost mai mult decât spun? ― Așa. ― Poate aveți dreptate, admise el prefăcut. Și eram gata să jubilez când mi-a scuipat în obraz această ironie: Într-o altă viață am fost proprietarul carierei unde ați învățat să ciopliți piatra... Și mi-a întors spatele. După un timp am aflat de la Domnul Andrei
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
calea undelor sau prin presă, comentarii înduioșătoare sau admirative se abăteau asupra orașului de aici înainte singuratic. Și de fiecare dată tonul de epopee sau de discurs festiv îl irita pe medic. Desigur, el știa că această solicitudine nu era prefăcută. Dar ea nu putea fi exprimată decât în limbajul convențional prin care oamenii încearcă să exprime ceea ce îi leagă de umanitate. Și acest limbaj nu se potrivea cu micile eforturi zilnice ale lui Grand, de pildă, și era străin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
Crăescu, monologul interior este un pretext pentru scriitor de a filozofa pe tema timpului care curge din ce în ce mai grăbit și a prieteniei adevărate: „Bună dimineața, Gil! Poftim la o cafeluță! [...] După cum văd, am cam rămas fără prieteni adevărați, căci de ceilalți, prefăcuți, mam descotorosit singur”. Deși trăiește singur „în colțul său de rai” din strada Aurel Vlaicu nr.14, de când soția a plecat pe drumul fără întoarcere și Mariana la Paris, din paginile jurnalului constatăm că este însoțit permanent de prietenii cei
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și mai frumoasă ca mine. — Delphine, Îți jur că nu! — Nu uita de toate acele Maureen, Jennifer, Laura și cîte or mai fi fost. Între noi a fost o poveste de sex. O puternică atracție sexuală, dacă preferi cuvintele astea, prefăcut cum ești. Da, prefăcut! Îți amintești cînd te-am rugat prima oară să te duci să-mi cumperi niște Tampax? Mi-ai răspuns că bărbații nu trebuie să facă genul ăsta de cumpărături, iar În cele din urmă te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Artur. ă Mai locuiește cineva în reședința dumneavoastră? ă Da, Marfa Denisova. Doica Sofiei, de când a fost mică, locuiște încă cu noi. și Lizaveta, bucătăreasa noastră. ă Aveți o bucătăreasă și totuși măcinați scorțișoara singură? o necăji Porfiri cu mirare prefăcută. ă Sunt anumite lucruri pe care îmi place să le fac la bucătărie, atât fiindcă îmi face plăcere, cât și fiindcă nu îmi place să le las în seama altora. Porfiri își manifestă înțelegerea și încercă să se revanșeze pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
O duse sus, În dormitor, și făcură dragoste Încă o dată, și Încă o dată, și Încă o dată. Când apuse soarele, erau Încă În patul lui supradimensionat, răvășit. — În seara asta mergem la un restaurant italienesc, o anunță el cu o solemnitate prefăcută. Nu crezi că a venit momentul să avem și noi o Întâlnire adevărată? Chicotiră amândoi. — Nu! Urăsc Întâlnirile, zise ea râzând. Nu ți-am zis? — Nu, nu mi-ai spus prea multe despre tine. — Nici tu. De exemplu, care e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
eroii lor, rambo, astronauți, mutanți, monștri, superpolițiști și superbandiți, cu armele lor, mai ales armele, Mă gândesc, din când în când și eu reușesc să storc niște idei, dar nu așa de bune ca ale tale, Lasă-te de modestii prefăcute, nu ți se potrivesc, Mă gândeam să ne uităm prin cărțile ilustrate pe care le avem, de exemplu, enciclopedia aceea veche, cumpărată de bunicul tău, dacă găsim modele pentru păpuși, vom rezolva în același timp și problema desenelor pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
domnule, mi-a replicat el sec. N-am fost altceva. — Ba ai fost, m-am încăpățânat. M-a fixat cu ochii lui șireți. Dar de ce credeți dumneavoastră că am fost mai mult decât spun? — Așa. — Poate aveți dreptate, admise el prefăcut. Și eram gata să jubilez când mi-a scuipat în obraz această ironie: într-o altă viață am fost proprietarul carierei unde ați învățat să ciopliți piatra... Și mi-a întors spatele. După un timp am aflat de la Domnul Andrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
se deschide o piață, marginea cea mai depărtată a Beaubourg-ului, luminată ca ziua. Pe platou sunt expuse „mașinile inutile“ ale lui Tinguely și alte invenții multicolore care plutesc pe apa unei piscine sau a unui mic lac artificial, Într-o prefăcută dezgărdinare de roți dințate, iar În fundal se regăsesc eșafodajele de tuburi Dalmine și marile guri căscate ale Beaubourg-ului - ca un Titanic abandonat lângă un perete mâncat de iederă, naufragiat Într-un crater al lunii. Unde n-au reușit catedralele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
și de toate birocrațiile spirituale, inclusiv a lui, dar nu va renunța, chiar dacă asta va Însemna să-l trezească pe Însuși Dumeezeu din adormirea Sa imemorială. Paradoxal, s-ar putea să aibă nevoie de Dumnezeu ca să se lupte cu toți prefăcuții ăștia care operează În numele Lui. Asta dacă Lui Îi mai pasă de maimuța pe care a trimis-o cîndva, Învîrtindu-se, către lumină. Malignitatea Sa Își roade gînditor o copită: tare bine i-ar prinde acum o nimfă. Susan Încearcă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
uscate ale lui Wakefield cînd vede uimirea sinceră a Diavolului și sprîncenele lui stufoase Înălțate a Întrebare. Apoi Începe să chicotească, precum o fetișcană emoționată la prima Întîlnire. CÎnd ochii galbeni ai Diavolului se cască Într-o expresie de sinceritate prefăcută, Wakefield izbucnește În rîs. RÎde și rîde și nu se poate opri. Nu pot... să cred, reușește să Îndruge În cele din urmă, printre hohote, Diavolul Însuși nu știe ce se Întîmplă... Wakefield Își dă seama că dacă mai rîde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
în Kōbe și se pare că, la întoarcerea în Franța, l-a contaminat și pe nepot cu febra Japoniei. — Vine ca turist sau pentru afaceri? — Nu scrie. Nu știu de de vine. Takamori se uită la Tomoe și, cu seriozitate prefăcută, spuse: — Poate vine să-și caute nevastă. Nu s-a mai întâmplat așa ceva? Parcă acum câțiva ani a venit un milionar mai în vârstă din America de Sud cu intenții de-astea. Tomoe, s-ar putea să fie șansa ta. — Nu fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]