27,702 matches
-
însă că eu sînt istoric/sociolog al comunismului și m-a interesat să intru în dialog cu un personaj semnificativ al "poveștii" pe care o studiez. Dialogul nu este însă interviu, iar stilul meu nu este cel al imprecației verbale. Prefer nuanțele, specifice analizei istorico-politice, mai ales într-un asemenea dialog. Așa-numitele omisiuni din seria (virtual infinită) a posibilelor întrebări, din punctul meu de vedere, aparțin registrului jurnalismului investigativ. Senzaționalul și interviul agresiv nu sînt instrumentele de lucru ale politologului
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
NATO și UE va avea efecte rapide, însă aceasta implică asumarea curajoasă a ceea ce ni se cere să îndeplinim. O Românie respinsă de UE va putea fi teatrul de manevră al unor curente xenofobe și dictatoriale pe care, pentru moment, prefer să nu mi le imaginez. Populismul este întotdeauna prezent și uneori chiar victorios acolo unde există mari frustrări, umiliri, așteptări trădate. Ajungem deci din nou la responsabilitatea elitelor intelectuale și politice, o temă care merită să devină un subiect crucial
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
tranzițională, gata să-și apere încă "nevoile și neamul" de dușmani care nu mai vin, nu prea iubitoare de naționalități conlocuitoare și mîndră de propria cultură. Cultură care suferă însă de maladii vechi și nevindecabile: crede în ierarhiile de vîrstă, preferă atacul la persoană în disputele polemice, își linge rănile umilințelor comuniste înălțînd stindardul rezistenței prin cultură, are rectitudinea vertebrală a unei amibe și-și plînge gloria de altădată. Tînăr, scriitorul proclamă dreptul la exprimare al generației sale și despărțirea de
Vocația esteticii de atitudine by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12790_a_14115]
-
al meu să-i văd pe ambii ca pe niște men in black (firește, cu o poziție subordonată pentru domnul Lobonț) ai corectitudinii politice. Pasiunea domnului Ion Bogdan Lefter de a rîcîi în idei pînă ce totul devine urât mirositor, prefer să o las necomentată.
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
cum că primul capitol al romanului funcționează ca un test pentru cititorul cu prejudecăți. La cât sex brucknerian e aici (capitolul este o adevărată "lună de miere"), e foarte ușor și comod să vorbești despre teribilism, exhibiționism, pornografie ș.cl. De preferat, însă, aceste scene erotice, în fond, cât se poate de verosimile, unui Rogulski perorând cu Nietzsche pe noptieră. "Complexul Gheorghidiu" este încă foarte puternic la noi. Dar, de fapt, nu subiectul erotic e adevărata problemă. Ioana Baetica scrie oricum mai
Prima tentativa de roman fracturist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12806_a_14131]
-
Ceea ce spune d. Istrati în materie de doctrină politică e hilariant, pretențios, mediocru și " ca să vorbim limpede " prost. ș"ț Noi nu avem prejudecata analfabetismului. Nu stimăm prea tare diplomele, și nu credem că un analfabet e scos din umanitate. Preferăm chiar un om care se orientează prin intuiții, unui deștept care bîjbîie prin dialectică. Dar, fără să ne însușim superstiția intelectualului, refuzăm cu multă tărie cultul falsului intelectual. E ceea ce d. Istrati încearcă să fie astăzi. Dialectica lui e săracă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
implică eforturi și costuri nu tocmai plăcute. Dar e singurul drum spre însănătoșire. în care se complace România pesedeilor n-are nimic de-a face nici cu Europa și nici cu dorința de integrare. La urma urmelor, ce e de preferat? Să fi intrat deja în Europa și să simțim inevitabilele, dar trecătoarele, rigori ale unei vieți, cu siguranță mai dure, dar și mai plină de certitudini, ori să ne târâm de-a bușilea, cotropiți de minciunile neo-comunsimului iliescian fără să
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
poeziei noastre pe altarul politicii, deși cu o remarcabilă diferență față de proletcultiști, pe cînd M. Beniuc, E. Jebeleanu, Maria Banuș, Nina Cassian etc. au trădat lira, tîrînd-o în mistificarea propagandistică, transformînd-o în goarnă stridentă și tobă vulgară, cîntărețul Oltului a preferat rarefierea și autosuprimarea discursului liric. După ce a slujit un ideal național legitim, a avut decența de-a nu-și implica poezia în aranjamentele de partid, în strategiile năzuind la privilegii politicești. Prețuitor al bardului transilvan, E. Lovinescu consemna cu generalizatoare
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
Monumentul de pe esplanadă, deși există îndoieli, cele ale specialiștilor, asupra celebrului proiect cu Catedrala. Gardul cel verde este montat cu atîta exactitate, la linie, încît îmi dă fiori pe șira spinării. Atîta efort, merita și o cauză. Eu una, aș prefera altă specialitate, dar fiecare cu gustul lui, nu? Cei cu platforma întîrzie și mă duc, din nou, la telefonul public să-i rechem. Formez și...ce-mi văd ochișorii mei frumoși? Altă vitrină. "Cele mai mici prețuri din zonă!". Dedesubt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
filmat plasată subiectiv, în interiorul sicriului închis, în fundul gropii, peste care se aude cum cade pămîntul, ca valurile unui ocean în furtună; o secvență nerecomandată claustrofobilor, pentru că induce riscul de sufocare. Dar epopeea lui Tarantino abundă în momente în care ai prefera să închizi ochii și să nu vezi ceea ce vezi; dar nu poți să-i închizi, pentru că acest cineast nebun, nebun, nebun are și toată forța de atracție și de fascinație a nebuniei. în ceea ce-l privește pe Almodovar, unii s-
Splendoarea și mizeria Rivierei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12837_a_14162]
-
din cele scrise în intervalul 1975-2000. Practicant și teoretician deopotrivă al literaturii optzeciste, Alexandru Mușina este unul dintre cei care au avut o poziție relativ circumspectă față de noțiunea de postmodernism în anii în care aceasta a prins rădăcini la noi, preferându-i o formulă personală " "noul antropocentrism " . Dacă în Antologia poeziei generației "80, realizată de el însuși, Al. Mușina selectase din tot ce scrisese până atunci două poeme, Budila-Expres " devenit unul dintre cele mai la îndemână instrumente în familiarizarea cu poezia
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
doamnă - îi spuseseră - Ei sînt cei care abuzează cel mai mult de săraci." Docherii aveau un permis care le dădea doar lor dreptul să muncească în calele vapoarelor, încărcînd sau descărcînd marfa, și să ajute la transportul bagajelor pasagerilor. Mulți preferau să-și subînchirieze permisul genovezilor, turcilor sau grecilor îngrămădiți în fața debarcaderului, care strigau și făceau semne implorînd să fie chemați să muncească. Docherii primeau pentru descărcare un salariu bun, un franc și jumătate, iar din el îi dădeau cincizeci de
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
este un personaj care "bea numa' vermuturi, dulcegării", pe cînd poetul trebuie să facă în așa fel încît să spună lucrurile pînă la capăt. Fonoteca de aur a literaturii române demontează, sistematic, ceea ce se cheamă "statut de scriitor". Mihai Gălățanu preferă să fie un insurgent în veșnică, neliniștită mișcare. Totuși, nimerește, cînd și cînd, calmul delicat al "închiderii": "am adormit și am visat. am dormit/ și am visat că/ mormîntul meu se sapă într-o burtă de fată./ într-o burtă
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
lui Scorsese. Și chiar dacă ultimul nu se confruntă cu Ignațiu de Loyola, epifania lui e mult mai strict religioasă, mai puțin artistică, decât a personajului lui Joyce... Ca și scriitorul irlandez, Scorsese nu are vreo apetență pentru cursivele narațiuni lineare; preferă să spună povestea prin intermediul impresiilor, deci prin detalii, prin mobilitatea camerei. Un băiat din mica Italie, Elizabeth Street (Harvey Keitel în rolul său de debut), se îndrăgostește de o fată (Zina Bethune); relația e fundamental alterată de faptul că ea
Scorsese îți bate la ușă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12266_a_13591]
-
vede ca un martir minor al crezului romano-catolic, care, pentru el, susține această aspirație la puritatea trupească, aspirație pe care o îndeplinește prin terminarea relației. Pentru spectator, e un martiraj inutil și fără substanță: nu e religios, ci social, personajul preferând securitatea prejudecăților sale pe care le crede legitimate de religie... Această factură eronată a "martiriului" e subliniată prin contrapunctul ironic al muzicii rock'n'roll ce reprezintă fundalul sonor al secvenței. Lungmetrajului îi e adiacent comentariul regizorului intercalat cu cel
Scorsese îți bate la ușă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12266_a_13591]
-
forțele revoluționare într-o manieră științifică și își achiziționează un fost maior al armatei britanice, Dapes (Sean Connery), specializat în lupta de gherilă. Dar el vine prea târziu ca să mai poată schimba ceva; țara e în plin haos, iar Dapes preferă să reia o relație amoroasă începută cu ani în urmă cu Alejandra Pulido (Brooke Adams), acum soția unui milionar cubanez. Povestea de dragoste de pe fondul războiului e anti-melodramă dusă la extrem, iar protagonistul, deși are toate datele pentru a fi
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
thriller: te identifici cu personajul, deși știi că va pierde, fiind doar un om care se bate cu istoria. Iar asta, la rându-i, afectează suspansul, care supraviețuiește doar la nivelul poveștii de dragoste. Totuși Lester nu neglijează tensiunea lungmetrajului, preferând nu s-o amplifice prin răsturnări de situație, ca de obicei într-un thriller, ci s-o mențină constantă prin detalii de atmosferă sau prin personaje secundare prinse în demența generală. Firește că rezultatul e un hibrid cinematografic; nu pot
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
instrument anume, îi știe limitele și registrul de efecte, studiază tratatele pe aceste teme și se adaptează posibilităților instrumentistului. Sigur, o astfel de regulă de compoziție pare banală și de bun simț, dar e respectată din ce în ce mai rar. Probabil că tinerii preferă "inspirația": e mult mai comodă. Poți găsi explicații aiuritoare pentru orice combinație sonoră, poți folosi argumente mai mult sau mai puțin poetico-filosofice pentru partituri superficial și întâmplător alcătuite. Efortul nu mai e la modă, nici documentarea temeinică. Iar cei care
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
pentru ultimul meu roman, ceea ce a fost o bună satisfacție pentru mine, dar în același timp cauza unor mari necazuri, pentru că eram considerat aici ca unul care nu mai există și dintr-o dată am îndrăznit să exist! Dragă Simona, aș prefera să trăiesc ascuns, cu modestie, în micile mele amuzamente, în micile mele aventuri și plăceri, dar, cum vezi, sunt obligat să trăiesc cu neplăcere un destin care nu mi se potrivește deloc!" Din fericire, scriitorul a fost nevoit să se
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
72); "mărgineanul cere direct, întreabă mereu, dar dă sau răspunde pe ocolite" (p. 89); "Vorbitorii tind să răspundă cu anticipație la toate întrebările pe care le presupun la ascultător prin intermediul unor enunțuri dezvoltate, concrete, controlabile și analizabile" (76). Și maramureșenii preferă comportamentul interogativ, precaut, de "predare a inițiativei verbale către interlocutor". Interjecțiile sînt la fel de numeroase în toate graiurile populare, dar îndeplinesc funcții preferențiale diferite: de accelerare în Muntenia (hai !), de temporizare în Transilvania (no urmat de pauză). Cu toată dificultatea de
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
rămîn. Că singura șansă a metodelor e să se afle în mișcare, să se implanteze în analiză. Metodelor criticii le e fatal narcisismul: ele nu au nevoie să-și contemple propriul chip, ci doar pe acela al literaturii! Criticul român preferă, așadar, să-și aplice ideile și teoriile pe materia luxuriantă a cărților decît să rămînă la nivelul rece al raționamentelor abstracte". Ceea ce e just. Dorința normală a criticului, înscrisă în cursul filipicei anticronică, este ca "instituția" să se îndrepte spre
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
profesionist" nu poate fi decît cineva care are ca meserie cititul cărților, care trăiește din cititul cărților, adică, în ultimă instanță, chiar criticul literar (îi recomand autorului să (re)vadă în DEX sensurile cuvîntului "profesionist"). Probabil ar fi fost de preferat o altă sintagmă, "cititor instruit", să zicem. Passons! Calitatea de "splendid diletant" (fără malițiozitate, mi se pare infinit mai funcțională decît cea de "cititor profesionist") îl împinge pe Liviu Antonesei să intre cu dezinvoltura inocentă a unui alt Mr. Jourdain
Întîlniri la Bibliotecă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12323_a_13648]
-
pe alții în România. De ce n-au mai ieșit bucureștenii în stradă după ultimul cutremur? În parte fiindcă mass media s-au grăbit să-i informeze despre ceea ce se întîmplă. Chiar dacă au exagerat. Așa că în loc să fugă din casă, bucureștenii au preferat să asculte știrile.
Teste de sensibilitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12343_a_13668]
-
se înnoadă într-un final mulțumește lectura, dar această încheiere e uneori o renunțare la prezentarea complexității imoralității lumii noastre. LV. Starea ta definitorie, deși ascunsă, e umorul. Faptul că scrii cu umor te împiedică să te refugiezi în ironie. Preferi compasiunea. De la moderniști încoace, de la Joyce și Eliot, ironia e unealta predilectă a scriiturii. Toate miturile au fost demitizate. Am senzația că refaci zidurile sacrului. Mă înșel? TM. Nu mă văd scriind absolut nimic fără umor. Umorul dezumflă cel mai
Timothy Mo – "Umorul dezumflă prefăcătoria" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/12341_a_13666]
-
familie, cu necazurile ei. Cap 4. Cain și Abel. Urmașii lor. 1. ... După aceea a cunoscut Adam pe Eva, femeia sa, și ea, zămislind, a născut pe Cain și a zis: Am dobândit om de la Dumnez u. Care, mai târziu, preferă jertfa lui Abel ce seamănă cu eroul tragic al Mioriței, Cain îl pizmuiește din cauza aceasta pe fratele său binecuvîntat și îl ucide, pedepsit desigur de Cel de sus, însă cu o dispoziție blândă, surprinzătoare pentru noi, justițiarii, de a nu
Facerea (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12355_a_13680]