581 matches
-
un capot matlasat turcoaz, În papuci și cu o cască de bigudiuri. În lumina slabă, mi s-a părut un scafandru. În spatele ei, glasul catifelat al părintelui Martín Calzado dedica o seamă de cuvinte sponsorului emisiunii, produsele de Înfrumusețare Aurorín, preferatele pelerinilor de la sanctuarul din Lourdes și adevărat leac dumnezeiesc pentru coșuri și negi obraznici. — Bună seara. O caut pe doamna Monfort. — Nurieta? Ați greșit ușa, tinere domn. E aia din față. — Iertați-mă. Am bătut și nu era nimeni. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
profesorul avea păreri ferme împotriva politicii oficiale, părea să le suspende oarecum în spațiu, lăsând senzația că aceste păreri nu-i aparțin. Oricum era cel mai spectaculos profesor din Agronomie, în jurul lui s-a construit un mit, iar Aide era preferata profesorului legendă. Muncitoare, spontană în gândire, specula pe cunoștințe teoretice cu intuiția animalelor cu instincte perfecte. Ultimul an fusese un fel de concert de gală între Profesor și Aide. Se purtau ca doi îndrăgostiți fără să le poți aduce niciun
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Îmi imaginam cam ce gen de amante Îi plăceau: genul de femeie din cabaretele din Shinjuku, cu părul vopsit roșcat, care purta blană de leopard. Totuși, se pare că mă Înșelasem. Pe vremea aceea, el avea trei amante, dintre care preferata lui era o fată simplă, o stilistă cu care se Întâlnea de peste zece ani, adică de pe vremea când devenise deja celebru. Fata putea foarte bine să nu mai lucreze, pentru că primea de la el În fiecare lună o sumă frumușică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
atâtea ori pe mouse până îi amorțiseră degetele și o durea mâna, hotărâtă să facă totul perfect. Unele pagini erau în stil colaj, iar altele conțineau un singur instantaneu. Cea pe care o alesese pentru fereastra decupată de pe copertă era preferata ei: o fotografie alb-negru pe care o făcuse cineva la petrecerea pentru aniversarea a optzeci și cinci de ani a bunicul lui Duncan la Le Cirque; Emmy își amintea de excelentul cod cu susan mai bine decât orice altceva în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
an de an. Erau ca niște povestioare drăguțe: amuzante când le asculți, dar aparent inutile în viața de zi cu zi. Adriana comandă câte o vodcă pentru fiecare prinzându-l pe chelner de mâna și spunându-i: — Luăm trei din preferatele mele, Nicholas. După care s-a lăsat pe speteaza scaunului să cerceteze mulțimea. După părerea Adrianei, era cam devreme — adevărata petrecere începea abia după miezul nopții, după ce plecau cei care erau acolo pentru prima dată și cei care veniseră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
companie. Sunt dispusă să mă destrăbălez dacă tu — și Emmy arătă spre Adriana — ești de acord să ai o relație stabilă, monogamă. Cu un bărbat pe care îl alegi tu, firește. Adriana inspiră adânc, apoi făcu unul din gesturile ei preferate: își atinse absentă buzele cu vârful degetului, stând așa o clipă, apoi îl plimbă până sub urechea stângă. Asta îi făcu pe cei patru tipi de la masa vecină să se uite insistent și pe Nicholas să vină fuguța. Simți cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
grăbită pe buze, dar se retrase înainte ca el să deschidă gura. — Să-ți faci griji? De ce? Am ajuns exact la timp. — Păi, n-am apucat să vorbim deloc toată ziua. Ai primit orhideea, da? Știu că cele violet sunt preferatele tale. Da, era superbă. Îți mulțumesc. Până și ei i se păru că vocea îi suna ciudat — avea un ton ridicat și politicos pe care îl folosea când vorbea cu portarul sau la curățătorie. Russell o cuprinse ușor de talie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
dilema veche, nouă și viitoare. Da’ Îți făceai datoria de cetățean. Veniși la cârciumă, da’ nu te duseși la vot. Gore ia o mutră spășită și ridică un deget. Tocmai se aude melodia În noaptea de Moș Ajun, una dintre preferatele sale... Murmură versurile odată cu Ploieșteanu, apoi mai ia o gură din halbă. Iar face aaaaaaa, În vreme ce Gicu Încearcă să-l potolească. Și el se simte cu musca pe căciulă fiindcă n-a vrut să voteze. Ăsta-i modul meu de-
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
grav de despărțireo-depresie, adică de boala pe care o contractează toate fetele din NY și LA după o despărțire, când ajungi până peste poate de ana și încapi lejer în măsura 38. Nu puteam să mănânc nimic, nici măcar prăjiturile mele preferate - brioșe cu cremă de vanilie - pe care Julie mi le-a comandat special de la cofetăria Magnolia din centru. Ajunsesem piele și os. Lara a tot încercat să mă încurajeze spunându-mi c-ar vrea să aibă și ea despărțireo-depresie, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
eu să te iau, turui mama, intrând veselă în cameră, urmată de Julie. Tata a trebuit să se ducă în oraș să aducă vinul pentru petrecerea de mâine, altfel ar fi venit el. Mama era îmbrăcată în rochia ei roz preferată. Lucru îngrijorător, avea la gât broșa de opal pe care o poartă doar la ocazii speciale, cum ar fi ziua de naștere a Prințesei Anne. Se îndreptă spre mine și mă sufocă cu o îmbrățișare. Deși eram bucuroasă s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
invitație bine garnisită birocratic, dovezi că ai cu ce te întreține acolo, adeverință că șeful îți permite să pleci, că ai loc de muncă, salariu, apartament. Prietene, știi zicala aia veche englezească: „ajutând pe cineva te ajuți pe tine”? E preferata mea. Asta-i metaforă și din metafore nu poți trăi. Așa ți-ai cumpărat vila și mașina? Până la urmă, am făcut astăzi ceva pentru tine. Nu mare brânză, amice, nu mare brânză. Dar sper să înțelegi cândva... Poate. Să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ceva ce știu că-ți place! Îmi face cu ochiul. A, da, încercați somonul, dacă vă place. În seara asta ne-a ieșit grozav. Două minute mai târziu îmi este servită o farfurie cu anghinare prăjite. Simt că leșin. Sunt preferatele mele și, în vremurile bune, comandam întotdeauna o porție. Nu pot să cred că și-a amintit, exclam în timp ce trec la atac. N-am mai fost aici de vreun an. —E un prieten vechi? se interesează Jake în timp ce stoarce niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
deoarece și eu rămân rece la farmecele lor. Cu toate astea, situația mă enervează mai mult decât ar trebui. Cu cât mă învârt în cercuri mai pretențioase, cu atât întâlnesc mai puțini bărbați interesați de persoana mea. În schimb, sunt preferata muncitorilor necalificați. Aceștia mă adoră: sunt micuță, am sâni mărișori, fața destul de drăguță, părul ondulat... Unul dintre idioții de pe-aici, pe care - n-o să vă vină să credeți - îl cheamă Tooty, mi-a spus acum vreo jumătate de oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
vii, spre exemplu, dar, dacă nu aveai ureche muzicală, ritm, picai la proba de aptitudini, nu treceai mai departe în nici un fel. Te trimiteau să te faci economist sau profesor. Artistul trebuie să aibă ureche muzicală și voce. Basmele erau preferatele lui taică-meu, pe mine mă obseda Sarea-n bucate (fata cea mică a împăratului, ce sta deoparte cu sfială, că ea se rușina văzând că tată-su o băgase și pe ea în seamă, ca cea mai mică ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Copilul o puse pe un fotoliu, se așeză lângă ea și ii dădu apă și mâncare. Peste o lună începură să se vadă îmbunătățiri. Pasărea se simțea tot mai bine. Zbura prin casă, mânca din aceeași farfurie cu băiatul. Era preferata casei. Veni și primăvara. Băiatul o mai ținu încă o lună. Dar, la un moment, observă că pasărea era tot 40 mai tristă. Stătea și se uita numai la geam. Copilul o întrebă: Ce ai ? De ce ești supărată ? Nu-ți
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
ei anterioare. Vocea cu care răspunde Christa sună tăios, aproape răstit. — Bineînțeles că mi-a fost mai greu! Cel puțin, după bombardament Îi aveam pe bunici și ei m-au ajutat să supraviețuiesc! Am fost, dintre toți copiii și nepoții, preferata lor, pentru că le semănam: mi-au spus de multe ori că le-am moștenit spiritul echilibrat și vitalitatea. Presupun că și bunicii tăi au fost afectați... Doar le muriseră fiica și nepoata. El s-a oprit În loc, și-a scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
nuanță rugătoare în ea. ― Care din ele? Aia de mătase verde? ― Da... scâncește Lauren plină de speranță. ― Vrei să ți-o dau diseară? ― Da... Alt scâncet, alt zâmbet obraznic. ― Bine, dar s-o păzești prețul vieții, că e una din preferatele mele. Presupun că vrei să ți-o acum, aduc să vezi cum pică? ― N-ai vrea? Îmi deschid valiza și scotocesc prin grămada de lucruri: nu este acolo. Deschid sertarul unde-mi țin lenjeria: nu-i nici acolo. Mă uit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Nu știam pe unde umbla, dar numi puteam imagina decât că stă Într-o librărie și citește. Poate părea naiv, dar cam așa era Maria. Mi-am luat telefonul din geanta răstignită pe fotoliu și am sunat-o. Dar melodia preferata a Mariei răzbătea până la mine de pe o măsuță minusculă din hol. Tipic ei, să-și uite telefonul acasă. L-am luat fără nicio ezitare, ridicol de Încântată de posibilitatea descoperirii identității acelui Adi. Își codase mesajele, spre exasperarea mea. Am
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
mă bag. ― Sunt mândră de tine, zise Maria ironică. ― Mersi, mamă, am chicotit eu. David se Întoarse repede la masa noastră, cu Înghețatele pe care muream să le mâncăm și care urmau să ne aducă numeroase remușcări. ― Asta e și preferata mea, zise David. Poftă bună! Rânji la Maria. Oare ea chiar nu vedea felul În care o privea? L-am lăsat să plece Înainte să Îi arunc o privire Mariei. ― Uită-te la tine, deja ai viitorul iubit asigurat. Nu
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
și cartea Cu ochii larg deschiși Ploaia plângea în geam S-ar fi spus că urcase Cu un ton mai sus, Iar sunetele discordau Dar tu stăteai gânditoare pe salteaua moale Și focul în șemineu ardea Țineai cu degetele lungi Preferata ta - Cartea care te vrăjea, Iar el din oglindă te privea Cuminte ca și umbra sa. Primăvara Primăvara a sosit Și pe noi ne-a înveselit Ghioceii au răsărit Iar copacii au înflorit. Fluturașii cei vioi Au venit iar pe la
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
noastre. Cât despre picior, nu mi s-a întâmplat nimic grav, decât o julitură de care m-am îngrijit. Acestea sunt câteva din întâmplările copilăriei, mult mai numeroase de altfel, dar pe acestea vi le-am istorisit și sunt printre preferatele mele. Corozel Ella-Anelisse, clasa a VI-a Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Vaslui profesor coordonator Octavian Gheț Poveștile copilăriei A fost odată... o fetiță cu părul blond ca razele soarelui, frumoasă ca luna și luminoasă ca vara. Poate cu genunchii puțin
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
pe care, din acest motiv, nu are niciodată mijlocul de a le rezolva cu-adevărat. Astfel, întrebării de ce, la care nu există răspuns (ea este ca atare imposibilitatea răspunsului, care consistă în viața subiectivă doar, în iubire etc.), îi este preferată una mai modestă, și anume cum sus-pomenitul cum nefiind de altfel niciodată acel cum esențial al dăruirii, revelația originară care ar conduce din nou la viața însăși, ci acel cum superficial după care se derulează un proces obiectiv, nici măcar cauza
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ultimul lucru pe care mi-l doream era să alimentez tensiunea din birouri vorbind despre asta. — Să nu-ți faci griji din cauza lui Lulu, da? mi-a spus Phil, așezându-se pe scaunul de lângă birou. O vreme, ea a fost preferata lui Vivian. Iar ăsta a fost biroul ei - una dintre sclipitoarele tehnici manageriale a lui Vivian este aceea de a-și muta angajații de colo-colo, astfel încât să ne dea un fals sentiment de promovare sau de retrogradare. În orice caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
și ridică mâna ca să răspundă la toate întrebările pe care le pune profesorul. Fata supercompetitivă, care, pe dinafară, e fără cusur, iar pe dinăuntru își urmărește interesul. Fata în care nu e bine să te încrezi. Faptul că Lulu redevenise preferata lui Vivian - și faptul că eu fusesem exilată în Castelul La Dracu’-n Praznic - nu mă ajuta să-mi regăsesc sentimentele calde și pline de tandrețe față de ea. De fapt, asta era puțin spus: Lulu se afla pe scurta listă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
cort au izbucnit în aplauze. — Iar acum, aș vrea să v-o prezint pe fiica mea, Claire Truman, care va da tonul, citindu-ne „Kubla Khan“-ul lui Coleridge. De cinci ani la rând citeam aceeași poezie. Era una dintre preferatele tatei, una dintre cele pe care mi le recita atunci când mă pregătea, seara, de culcare. Încă îi auzeam vocea atunci când o citeam; încă îl mai simțeam așezat lângă mine, pe marginea patului dublu. Ce bine e să fii acasă, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]