582 matches
-
critica lui se îndreaptă deopotrivă împotriva Partidului Liberal și a Partidului Conservator, dovedind independența de gândire și refuzul înrolării într-o grupare politică sau alta. Ambele ideologii sunt alcătuite din vorbe goale, iar atunci când interesele personale o cer, politicienii nu pregetă a trece dintr-un partid în altul: "Conservatorism și liberalism reprezentau pentru Eminescu abstracțiuni sortite dispariției într-o viitoare organizare a societății românești"297. g. Politica externă. Paginile de cronică a politicii externe completează tabloul tematic al publicisticii eminesciene, oferind
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
să aducem câteva elemente în plus. Din elucidarea poziției ortodoxe față de antichitate, se va lămuri și atitudinea actuală față de cultura modernă care. În unele privințe, e tot așa de streină de creștinism ca și cea veche. Nu e nevoie să pregetăm în constatarea că există unele influențe antice asupra artei și literaturii creștine, că există împrumuturi din gândirea păgână în cea creștină, că știința păgână a fost folosită în bună măsură de Biserică. Și dacă religia noastră e de caracter revelat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
entuziasm, o beție, o năvală de idei și de imagini, ce se impun conștiinței. Delacroix o mai caracterizează ca o „acțiune streină”, ce parcă vine din afară. Dar la întrebarea pe care și-o pune. este inspirația natură ori supranatură? pregetă să răspundă clar, fiindcă într-adevăr răspunsul nu e ușor. În orice caz, chiar din definiția lui se lămurește un caracter de dualitate a inspirației, din moment ce subiectul ei o trăiește ca pe o „acțiune streină”, ca pe ceva ce nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
februarie 1937, p. 3, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 19: Am mai spus-o și altădată, și nu preget a o repeta acum aici, în pragul acestei publicații a cărei cea dintâi menire este să pună o ordine vie în câmpul gândirii și vieții noastre teologice. Evident, dacă vreau să nu par nedrept, ar trebui să recunosc că situația
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
înșela pe votanți. Se poate minți nu numai vorbind ci la fel de bine și prin gesturi, mimică, comportament. complimente abil plasate și chiar elogii, speră Politicianul este „un lup moralist” care condamnă pe alții pentru fapte pe care el însuși nu pregetă să le săvârșească. Fățarnicul vorbește despre egalitate de șanse, „dar nu și pentru căței!”. Vorbește, în galop, deși gândește la pas. Vorbește că există și drumuri perfect drepte. Dar pentru proiecte utopice. să câștige un mare număr de voturi și
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
mari jertfe dureroase ne regăsim În fine satisfăcuți de a fi văzut idealul național de Întregirea neamului, realizat. Dar o luptă grea abia isprăvită, o nouă luptă Începe. Am realizat unitatea geografică și politică a neamului, trebuie să muncim fără preget să realizăm unitatea sufletească, spunea studenților săi influentul dascăl C. Dimitrescu-Iași. Acum, când elementele Împrăștiate sub diferite stăpâniri se găsesc la un loc, se deschide Înaintea noastră problema vieții acestui popor și a rolului ce e menit să joace În mijlocul
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
a întreprins, deja, în acest sens. Președintele își declară, franc, eșecul în toate încercările sale de a negocia cu dușmanul, însă nu prezice, cum foarte bine observă Hill, că situația nu se poate schimba; dimpotrivă, Nixon declară că nu va pregeta să continue să negocieze. Însă eforturile în vederea negocierii păcii, reflectate în inițiativele publice (conferința de la Paris, inițiativa de a propune țărilor comuniste posibilitatea alegerilor libere sub supraveghere internațională), dar și în inițiativele private (cele sprijinite de Uniunea Sovietică, cele intermediate
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
în orice clipă de nevoie, de necaz și de durere sau de bucurie și de mulțumire? Toate aceste daruri sunt bunăvoința lui Dumnezeu arătată față de noi ca să îndrăznim să ne rugăm în tot ceasul și cu tot prilejul. Să nu pregetăm și să nu întârziem a ne ruga în orice clipă la Dumnezeu. Dumnezeu nu se lasă mult căutat și așteptat. „Așteptând am așteptat pe Domnul..., dar Domnul nu s-a lăsat așteptat”, spune psalmistul. El răspunde îndată chemării noastre. Dumnezeu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
nimeni de la Sine și de la rugăciune. El nu se ascunde, nu se odihnește, nu lipsește de la întâlnirea mistică a răspunsului nostru, al omenirii, la iubirea Sa milostivă. Dumnezeu primește oricând, primește întruna, nu obosește, nu se îngreuiază și nu pregetă. Dar noi, credincioșii, nu avem atâta grijă de a ne ruga. Să luăm aminte la răbdarea, bunătatea, dorința și bucuria lui Dumnezeu de a ne asculta întotdeauna. Mai mult decât acestea, Dumnezeu ne cheamă, ne așteaptă și ne învață să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pe om, i-a suflat în față, din Sine, suflare de viață. O suflare care nu este trupească, ci duhovnicească, și care nu încetează să dea viață tuturor oamenilor. Suntem înrudiți cu Dumnezeu prin asemănare. Sf. Ap. Pavel n-a pregetat să apeleze la ea pentru a-i lămuri pe atenieni, reamintindu-le spusele unuia dintre cărturarii lor, că suntem „neamul lui Dumnezeu”. Oricine poate ajunge la această convingere sau, mai bine zis, și-o poate restaura în sine, ca să poată
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în calea expansiunii rusești spre Strâmtori. Din acest punct de vedere, după cum recunoștea însuși Palmerston prin celebra sa deviză - „Anglia nu are prieteni permanenți, nici dușmani permanenți, doar interese permanente” - Marea Britanie nu a fost niciodată conservatoare. Diplomația britanică nu a pregetat să se apropie, în funcție de conjunctura de moment, de Franța, Rusia, Austria sau Imperiul otoman, pentru a realiza apărarea intereselor sale vitale. Privită în această cheie, înțelegem atitudinea Angliei, Putere liberală, fața de mișcările de eliberare socială și națională din imperiile
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
prețioase îndărătul trupului fragil purtat în brațe, mult mai apt să conjure clemență decât al lui. Odată scăpați de pericol, abia mai putuse însă să răsufle de copila cu imaginație bogată, care văzuse în el un erou salvator și nu pregetase să-l copleșească de felurite atenții. O reputație de umanist crescuse ca o aură în jurul figurii sale juvenile, ulterior îmbogățite și de alte prestigii, ceea ce explica prezența lui printre personajele de vază ale obștei la importanta întâlnire cu arhitecții olandezi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
respect cu cari avem onoare de a fi a Alteței-Voastre etc. etc. (Subscriși) I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu memoriul prezentat la Congresul din Berlin de către plenipotențiarii înălțimii-Sale Domnitorului României De la Tractatul din Paris încoace România, sprijinită de către Marile Puteri, n-a pregetat de a lucra la pacinica dezvoltare a instituțiunilor și a sporirii sale materiale, fără de altă ambițiune decât aceea de a corespunde pe deplin cu binevoitoarea așteptare a Europei. în timpul pe când s-au iscat neînțelegerile parțiale, cari aveau să ajungă la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
supui regulilor ei. Având și eu în viață încă de mică niște principii, am căutat în mare măsură să le respect. Când S.A. o colegă de serviciu m-a rugat să-i împrumut o importantă sumă de bani, n-am pregetat mult și i-am dat. Am înțeles că ajutorul meu o va scoate din impas. Împrumutul a fost condiționat de respectarea unui termen, pentru înapoiere și anume trei luni. Văzând că perioada expirase, după luarea salariului, am întrebat-o dacă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
seară, tatăl meu l-a căutat pe domnul Josua, cu care noi aveam Încă de mulți ani bune legături de afaceri și În care avem deplină Încredere, și l-a rugat să meargă Împreună cu mine la Zürich. Dânsul n-a pregetat nici o clipă și s-a grăbit să umple căruțele cu mărfuri, astfel că În câteva ceasuri am fost gata de călătorie. Giancarlo ajunsese cu istorisirea sa la capăt. Cei doi care Îl ascultaseră tăcură Îndelung. Solomon se Întreba dacă Îi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
din Cernăuți, împreună cu Biblioteca municipală din Tg. Mureș, vin să revigoreze după 1990 publicistica noastră patriotică și științifică, politică și culturală. Renasc revistele școlărești: Freamătul literar, Muguri, Miorița etc. Constatăm că, mai mult ca oriunde, presa actuală din Bucovina nu pregetă să ne spună clar care sunt hotarele României, cine ne sunt și ce au făcut pentru România înaintașii noștri. Am încercat o mare satisfacție când, citind Iconar - Rădăuți, 1997, am aflat că redactorul șef Mihai Pânzaru - Bucovina, constatându-l deficitar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
comuniste și nu mai sînt acum printre noi, ca să știe, acolo, în lumea în care se află, că nu i-am uitat. De asemenea, și celor care au supraviețuit închisorilor și își trăiesc ultimii ani într-o "libertate" suspectă, care pregetă să le facă dreptate. Dar am scris aceste amintiri și pentru ceilalți, pentru acei neoameni care și-au legat semenii în lanțuri, i-au lovit și schingiuit, i-au înfometat și i-au ucis fără milă, ca să știe și ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
le-au purtat înainte, în neîncetate salturi. Așadar stropul de talent cum spui d-ta există, orientarea ideologică nu e deloc nesatisfăcătoare, dar tematica e întîrziată. Și poate chiar acest lucru constituie o lacună în orientare. Ține pasul și nu pregeta cu munca". Tinerii care încercau să pătrundă în literatură erau îndemnați să scrie ode închinate partidului, conducătorului etc., nu doar în anii '50-'60, ci pînă la finele lui '89 a continuat această stratagemă. Exemplară este întîmplarea narată de Crohmălniceanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
comuniste și nu mai sînt acum printre noi, ca să știe, acolo în lumea în care se află, că nu i-am uitat. De asemenea și celor care au supraviețuit închisorilor și își trăiesc ultimii ani într-o "Libertate" suspectă, care pregetă să le facă dreptate. Dar am mai scris aceste amintiri și pentru ceilalți, pentru acei neoameni, care și-au legat semenii în lanțuri, i-au lovit și schingiuit, i-au înfometat și i-au ucis fără milă, ca să știe și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a literaturii În str. Fundației În localul fostului Muzeu româno-rus. Pe Eugen Jebeleanu nici nu l-am văzut și nici nu-l voi vedea. E azi persoană de vază În partid și față de narcisismul său, eu fiind om În vârstă preget să mă plec În fața sa. Totuși l-am rugat pe E. Serghe și pe N. Carandino să-i vorbească În chestiunea ce vă preocupă. Ei Îi sunt prieteni și poate vor obține măcar relații asupra textului francez al Surâsului Hiroșimei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
moșia. [DESPRE RĂSCOALA DIN 1907] Înfricoșatu-s-au cei care se bucurau de toate bunurile vieții, că or să le fugă pernile pe care-și lefăiau huzurul, ca lui Viclean împărat din poveste. Dușmanii politici s-au împăcat fără a pregeta o clipă și s-au înțeles să stângă în sânge focul răscoalei. Satele au fost dărâmate cu tunul; prinșii au fost măcelăriți fără judecată; a fost cel mai nedrept război împotriva cinstitului popor muncitor. S-a întins tăcerea pe largile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Banfi și Nicolae Ciupor erau dăruiți cu castele și moșii, pentru că și-au pus capul ca să-l apere pe rege „pentru onoarea și scăparea noastră”. Matei, care era „fală goală din creștet până în tălpi” cum scrie Șincai, n-ar fi pregetat să trâmbițeze victoria lui în toată Europa, așa cum a făcut-o, când și-a însușit victoria obținută de Ștefan la Podul Înalt. Nici tonul scrisorii lui Forgach nu ne lasă să întrevedem o victorie a lui Matei. El le cere
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acțiunilor agresive și destabilizatoare bolșevice din alte localități - Roman, Pașcani, Miroslăvești, Fălticeni, Dorohoi etc. - au fost caracterizate de autoritatea din Petrograd drept “criminale” în Nota înmânată ministrului Diamandy la 16/ 29 decembrie 1917, precizându-se că “Puterea sovietică nu va pregeta să ia cele mai aspre măsuri împotriva trădătorilor contrarevoluționari români”. În aceeași vreme, reprezentanții Puterilor Centrale făceau presiuni ultimative asupra guvernului de la Iași să accepte ieșirea separată din război printr-o “pace” ale cărei condiții erau dictate și nu negociate
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Negulescu de la Biserica Batiște, care le-a făcut rugăciuni pentru binele țării și i-a încurajat. În curând însă, foarte puține doamne mai veneau și mai târziu numai eu și sora mea Pia ne-am mai putut duce, căci nu pregetam de a face pe jos de două ori pe zi drumul dus și întors la Șos. Filantropia. Auto-ul, deși înscris la spital, fu luat de un ofițer ungur trufaș și obraznic. Pe când îl inventaria, se întoarse către mine și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
câteva zile ale unui sejur în Capitală, de dimineața până noaptea târziu, Zaciu avea întâlniri și făcea vizite - prima întâlnire la micul dejun luat la hotel, iar ultima în cine știe ce cartier de margine unde domicilia vreun prieten și unde nu pregeta să se aventureze. Și avea prieteni nenumărați în București Mircea Zaciu, frecventați după un program întocmit cu minuție și respectat întocmai, dată fiind puținătatea timpului de care dispunea mai întotdeauna. Dar erau și spectacolele, concertele, sălile de expoziție unde putea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]