858 matches
-
Barbu au apărut în 1975 în două antologii (la Cluj-Napoca și la Tübingen), intrând apoi în cuprinsul volumului Das dogmatische Ei (1981), ediție îngrijită împreună cu Hedi Hauser. Peter Motzan consideră tălmăcirile lui H. „de o exactitate cuceritoare și de o pregnanță adecvată originalului”. A transpus în limba germană și numeroase texte de proză românească, apărute în diferite antologii, la Cluj-Napoca și la Berlin. Traduceri: Aurel Rău, Auf diese Weise schlaf ich eigentlich weniger [În felul acesta dorm mai puțin], București, 1980
HODJAK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287437_a_288766]
-
caracterizate prin lipsa de interes a soților unul față de altul pe plan comunicațional, afectiv și sexual. Noi știm însă că psihologia socială a dovedit experimental și corelațional că în formarea de prietenii și iubiri, multe finalizate în căsătorii, funcționează cu pregnanță efectul familiarității, înscris în cel de proximitate spațială. Probabil că cele două efecte (al suprasaturației de stimuli și al familiarității) aparent opuse sunt complementare în condițiile existenței nici a unei foarte mari apropieri și interacțiuni, dar nici a unei apropieri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
foștilor soți; cel al noului cuplu format prin recăsătorire; subsistemul părinți-copii; subsistemul fraților și surorilor (biologici, vitregi); subsistemul mamă/mamă vitregă-tată/tată vitreg. Se pot imagina și alte constelații, dar autorii mai sus menționați consideră că cele cinci au o pregnanță psihosocială mai ridicată. În fiecare dintre aceste subsisteme pot apărea dificultăți și conflicte, precum și între ele. Unele au fost deja dezvoltate, multe pot fi, fără mare greutate, deduse. Mai important este însă ca în final să punctăm două constatări esențiale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
e să fie căutat scriitorul R., mai mult decât în eseuri poate fi descoperit în însemnările de călătorie. Memorial (Note de drum din Spania) (1930) și Nord-Sud (Egiptul, Olanda, Anglia, Spania) (1945) conțin adesea pagini de o mare plasticitate și pregnanță, descrieri de țări, orașe, oameni, de drumuri în spații vaste. Se întâlnesc aici un colorist, un comentator fin de artă, un reflexiv și mai ales un observator acut al „psihologiei popoarelor”, aplicată acum pe scară largă. Revine reflecția raționalistului și
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
originile exploziei sociale, multiplele ei motivări individuale, cum ia naștere și crește ura oamenilor împotriva moșierilor, arendașilor și autorităților complice cu ei. Dat fiind și caracterul subiectului, talentul autorului de a surprinde și urmări sufletul mulțimii apare aici cu o pregnanță fără precedent. Niciodată în literatura română nu a fost înfățișat un spectacol mai cutremurător al psihologiei colective. În fiecare fază a răscoalei - acumularea mâniei țărănești, revărsarea ei neînfrânată, cumplita plată finală pentru violarea ordinii restabilite cu tunul -, R. știe să
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
1988) și prezentat într-o altă lucrare (Iluț, 2000), să mai menționăm doar că psihosociologii și sociologii, admițând datul esențial al moralei în comportamentul uman general, și cu atât mai mult în cel prosocial, îl operaționalizează în valori, norme, atitudini. Pregnanța motivațională a acestora a fost dezvoltată și în capitolul anterior. S. Chelcea (în Chelcea și Iluț, 2003) acordă importanță prioritară valorilor, incluzându-le ca element central în însăși definiția comportamentului prosocial și a altruismului, considerându-l pe acesta din urmă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Roco, 1985; Radu, coord., 1994; Neculau, 2003). 2.3. Teorii despre facilitatea și lenevirea socială (social loafing)tc " 2.3. Teorii despre facilitatea și lenevirea socială (social loafing)" Dintre fenomenele ce marchează performanța în condiții grupale, două au o deosebită pregnanță teoretică și practică: 1) facilitatea socială, adică efectul pozitiv asupra prestațiilor individuale ale prezenței celorlalți, și 2) oarecum ca reversul medaliei, eschivarea de la efort atunci când se lucrează în colectiv, mecanism numit și „lenevire socială” (social loafing), în mare măsură superpozabil
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
corpului), dar mai ales de cel paralingvistic (tonul vocii, pauzele, fluența), care nu se referă la conținutul celor spuse, ci la felul în care sunt spuse, dar care, astfel, oferă prețioase informații despre vorbitor și despre caracteristicile conținutului informațional (credibilitate, pregnanță etc.). 3.1.2. Principalele tipuri de comunicaretc 3.1.2. Principalele tipuri de comunicare" Unele dintre aceste tipuri au fost deja sugerate până acum, dar în esență este vorba despre: 1) Comunicarea verbală și nonverbală. În actul comunicațional, aceste
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
natura grupului și a activității și de împrejurările concrete. Pentru anumite situații contează calitățile fizice, în altele, cele intelectuale, în multe colectivități chiar în prezent, și îndeosebi în trecut, decisivă era originea socială etc. Cu mai mică sau mai mare pregnanță de-a lungul deceniilor și cu pronunțate dezacorduri, specialiștii în domeniu consideră însă că putem vorbi și despre un mănunchi de trăsături specifice conducătorului de grupuri și colectivități, ce au un caracter general, transgrupal și transsituațional. Studiile sistematice par să
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dezvoltă și funcționează în viața curentă între grupuri, cu accent pe aspectele cognitive, emoționale și comportamentale ale indivizilor care aparțin grupurilor respective. În prima accepțiune, relațiile intergrupale au făcut obiectul direct și indirect al tuturor disciplinelor socioumane, detașându-se ca pregnanță de generalitate sociologia, științele politice, antropologia culturală și istoriografia. Au fost analizate minuțios cauzele și consecințele diferitelor conflicte armate, raporturile economice și de putere politică dintre clase, alianțe și presiuni grupale în mișcările sociale, revolte și revoluții. În studierea societăților
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pot fi clasificate și în funcție de alte criterii: mișcări realiste și mișcări utopice, politice și spirituale, universale și locale. Un grad mare de generalitate au dobândit în ultimele decenii mișcarea ecologistă, cea feministă și de protecție a copilului, ultima având o pregnanță sociopolitică deosebită și în țara noastră (vezi și Roth-Szamosközy, 1999). În ciuda variatelor forme pe care le pot lua mișcările sociale și a faptului că ele se pretează mai mult la o abordare idiografică, cu titlu orientativ se poate accepta modelul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
puțin convingătoare, analizele ce pun uneori în valoare un singur aspect, definitoriu, al textului comentat (sarcasmul la Ion Caraion, independența ca trăsătură a personajului la Marin Preda, tehnica dialogului la D. R. Popescu) atrag prin justețea intuiției, ca și prin pregnanța formulării. Criticul își asumă integral opțiunile și enunță judecăți tranșante: Ioan Alexandru suferă de retorism pleonastic, Marian Popa de enciclopedism mecanic, Adrian Păunescu regizează de multe ori un spectacol lipsit de substanță ș.a.m.d. Ș. recurge la astfel de
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
pus capăt controversei cu Ilarie de Arles, în timp ce a doua culegere conține omiliile referitoare la acceptarea simbolului stabilit la Calcedon. Omiliile papei Leon sînt foarte solemne, concise și se caracterizează printr-o solemnitate deosebită, la care se adaugă concizia și pregnanța expresiei. Și aici frazele sînt bine articulate și sobre, înregistrîndu-se o abundență de mijloace retorice și ritmice care astăzi pot părea prea căutate. Omiliile se numără cu siguranță printre cele mai importante dovezi istorice ale culturii literare specifice Romei pontificale
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de zbucium și schimbări. Este stadiul cu cele mai intense transformări și modificări, perioada caracterizată printr-o „accelerare a creșterii fiziologice și somatice” (J. Piaget, B. Inhelder, 1970). Este, de fapt, ultima „accelerație” a creșterii biologice ce se manifestă cu pregnanță. Acest fapt poate modifica sau chiar răsturna proporțiile corpului. Acum se produce începerea maturizării glandelor sexuale. Toate acestea își vor pune amprenta asupra întregii dezvoltări anatomo fiziologice și psihice ale puberilor. Nu rezistă la efort îndelungat, obosesc repede, sunt predispuși
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
politică și analizează - cu precădere din unghi ideologic - operele. În Unde și interferențe ponderea o dețin studiile despre cei mai de seamă scriitori germani și austrieci ai secolului al XX-lea; cartea excelează prin bogăția informației, claritatea expunerii, profunzimea analizelor, pregnanța unor relații și analogii în contextul literaturii universale, mai toate studiile fiind mici monografii. Ele luminează cu precădere cimentul ideatic al construcțiilor prozastice (căci toți scriitorii înfățișați sunt prozatori), nu fără a remarca și alte elemente, unele cu urmări considerabile
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
trasează, într-o manieră concentrată și totodată oportun detaliată, un tablou de ansamblu al dinamicii ideologiilor și practicilor literare în epoca avută în vedere -, precum și frecventele referiri comparative, observații și concluzii asigură o coerență de ansamblu. Reamintind și formulând cu pregnanță câteva însușiri definitorii ale culturii italiene - cultură prin excelență luminoasă, „solară”, rațională, fenomen artistic caracterizat prin „refuzul spaimelor iraționalului” -, S. afirmă că, la prima vedere, categoria fantasticului ar părea incompatibilă cu liniile directoare ale creației artistice italiene, explică însă cum
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
privilegiate sau corpuri de motive și situații recurente pot fi totuși remarcate: „aventurosul” romanesc (parodiat cu ironie și bună dispoziție), patrimoniul autobiografic (de la spațiul fabulos, transfigurat de nostalgie, al Târgoviștei până la sihăstrirea intermitentă la Pietroșița, în anii deplinei maturități, o pregnanță obsesivă dobândind-o episodul unui foarte grav accident feroviar din care scriitorul scapă nevătămat), aventura intelectuală, fascinația pentru muzica clasică și, în general, pentru rafinamentul artistic, fascinație dublată de una față de universul „italic”, multe fragmente având drept scenă orașele italiene
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
influență parnasiană, poeta înclină spre compoziția estetizantă, imaginând o „romanță violetă” sau alt fel de cântec, de o intensitate delirantă, care reclamă „îmbrățișări imense de mistere”. Apoi fantezia plonjează în Antichitate și brodează câteva mici tablouri animate, de o oarecare pregnanță plastică, în jurul unor personaje istorico-mitologice (Salome, Cleopatra, Semiramis, Satirul, Dionysos). Aici transpare și o anume descătușare, o tendință spre manifestarea liberă a simțurilor, care ar putea crea senzația de plenitudine a vieții, atitudine ce se accentuează în al doilea volum
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
romanul ce înfățișează o lume țărănească peste care năvălește brutal istoria. Unii critici cred că nu are strălucirea stilistică din primul volum, dar are ceea ce trebuie unui roman: substanță epică, o tipologie ce se reține și, mai ales, sugerează cu pregnanță estetică destrămarea lumii rurale. Moartea lui Ilie Moromete este simbolică. P. încearcă să scrie o piesă de teatru, Martin Bormann (premieră la 29 decembrie 1967), dar fără succes. Romanul Intrusul (1968) înregistrează, în schimb, un mare ecou. Prozatorul pleacă de la
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
R. Popescu, Al. Mirodan), regizori (Marietta Sadova, Ion Olteanu, Valeriu Moisescu, Mihai Dimiu), actori (Ion Lucian, Fory Etterle, Ion Marinescu, Dorel Urlățeanu) și teatrologi (Valentin Silvestru, Horia Deleanu). Nunta în Bihor este o monografie clădită pe documente autentice, surprinzând cu pregnanță tipul de manifestări din subzonele folclorice Vașcău și Beiuș. SCRIERI: Nunta în Bihor, Oradea, 1970; „Familia”. Indice bibliografic (în colaborare cu Fl. Curteanu și Al. Magereanu), Oradea, 1971; Cred în teatru, Timișoara, 1975; Bălcescu, sol de pace, București, 1978; Publiciști
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
-o cu har la spiritul și chiar la atmosfera românească. Lexicul lui François Villon, spre exemplu, se mută în neaoșisme balcanice. Astfel, în Balada muierilor din Paris termeni ca „bătălii parșive” sau „codoșlâcuri” nu trădează spiritul originalului, dimpotrivă, îi dau pregnanță, cum se întâmplă și în alt text transpus în limbaj cronicăresc: „Ce încă unde-i Patriarcul/ În camilafcă dalb stihar/ Și-n patrahil?” Scrupulozitatea tehnică, ingeniozitatea tălmăcitorului se vădesc și în paginile care continuă traducerea dramei Richard al III-lea
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
Mateiu I. Caragiale, cu trimitere la două personaje: Lai Cantacuzin și Pașadia. Având fibră de prozator, Z. descrie locuri pe unde au trăit scriitori (Gh. Șincai), evocă dascăli care i-au fost apropiați (Ion Breazu), desenează portrete de o mare pregnanță (Vladimir Streinu, Perpessicius și mai ales Ion Agârbiceanu) și, cu pană de colorist (era și colecționar de artă), surprinde peisaje, ca la Vălenii de Munte ai lui N. Iorga sau la mănăstirea Suzana. Și metafora critică, ce trădează o fire
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
punctul de plecare obligatoriu al oricărei noi abordări științifice a activității marelui înaintaș. Imaginea de arhitect inspirat, de constructor temeinic, într-un cuvânt de fondator al României moderne, ca și aceea de îndrumător al culturii și literaturii se configurează cu pregnanță. De o tratare similară se bucură și ceilalți doi oameni de cultură, pe care Z. îi readuce în actualitate deopotrivă prin evocare, analiză și editare. Cartea Vasile Pârvan. Efigia cărturarului (1974; Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române), un portret spiritual relevant
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
artele și multitudinea științelor implicite. Cum frumosul nu are sens decât pentru oameni și mai mult decât atât, numai pentru cei capabili a-l percepe, dacă frumosul natural beneficiază de atuul primordialității suportului real, nemijlocit, frumosul artistic se definește prin pregnanța sintezei dintre datul natural, amplificat și transfigurat de forța creatoare a artistului și puterea de construcție a acestuia. Nu e cazul să vorbim aici despre acest lucru într un chip care să epuizeze chestiunea, ci numai să indic punctul de
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
În jurul protagoniștilor, unii întruchipând virtuțile boierimii de neam și ale țărănimii neinfluențate de schimbarea vremurilor, alții viciile burgheziei, se mișcă o seamă de personaje de fundal: surorile Sașei, administratori și servitori, țărani, funcționari, dar, cu excepția baciului Micu, acestea nu au pregnanță, prezența lor întregind doar imaginea spațiului rural, gândit ca măsura caracteristică a etosului național. În al treilea volum al ciclului, În război (1902), Mihai Comăneșteanu devine figura centrală, fiind și personajul-retină. În aprilie 1877, în ziua intrării armatei ruse în
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]