3,896 matches
-
și meșteri populari, artizani și meșteșugari, precum și pentru specialiști în domeniul dezvoltării durabile, moderatori de evenimente, lectori și conferențiari, alți specialiști și experți din mediul public sau aparținând societății civile sau mediului de afaceri, invitați să susțină conferințe și prelegeri publice în domeniile în care sunt recunoscuți ca specialiști, în limita maximă a sumei de 19.000 lei brut/persoană; ... h) achiziția de servicii de realizare a unor sondaje de opinie, studii, cercetări, consultanță, analize și evaluări de strategii, programe și politici
HOTĂRÂRE nr. 124 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265143]
-
în colaborare cu alte instituții . Panteonul Literaturii Naționale, Bibliotecă Națională, Institutul pentru Literatură Cehă al Academiei de Stiinte, edituri și multe alte instituții ., a pregătit o serie întreagă de acțiuni, expoziții, conferințe, lecturi, discuții de specialitate, cărți și culegeri de prelegeri care au fost incluse în proiectul denumit generic .2010 . Anul lui Karel Hynek Macha. Dintre acestea amintim: Expoziția .Poemul Mai al lui Macha și edițiile sale, deschisă la Klementinum (Bibliotecă Națională) în lunile mai și iunie; lecturi din poeziile lui
Cehia: Bicentenar Karel Hynek Mácha by Heliana Ianculescu () [Corola-journal/Journalistic/5937_a_7262]
-
și 21 noiembrie o întâlnire internațională deschisă unor scriitori și traducători din întreaga lume, intitulată " Soarta poetului este de a colinda prin lume". Programul întâlnirii include, printre altele, o conferință dedicată operei poetice a lui Macha, cu editarea ulterioară a prelegerilor într-un volum special, reprezentarea dramatizării poemului Mai de către studenții de la Facultatea de Teatru din Praga și dezvelirea statuii lui K.H. Macha în fața Foișorului din oraș. În plus, între 11 și 12 noiembrie 2010 a fost organizată la Muzeul moravian
Cehia: Bicentenar Karel Hynek Mácha by Heliana Ianculescu () [Corola-journal/Journalistic/5937_a_7262]
-
Persoanele care participă la concursul pentru ocuparea unui post de profesor sau conferențiar și care nu au mai funcționat în învățămîntul superior în posturi didactice cu sarcini de predare vor ține, în prezența comisiei, ca proba de concurs, si o prelegere publică, a cărei tema, stabilită de comisie va fi comunicată candidatului cu 48 de ore înainte. Articolul 115 După expirarea timpului de înscriere la concurs, rectorul instituției de învățămînt superior pune la dispoziția referenților numiți de comisia de concurs lucrările
LEGE nr. 6 din 14 martie 1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106269_a_107598]
-
consideră cel mai corespunzător pentru ocuparea postului. Rapoartele vor fi predate președintelui comisiei care coordonează activitatea referenților și sintetizează concluziile rapoartelor, în termen de 30 zile. Articolul 116 Rectorul instituției de învățămînt superior stabilește, atunci cînd este cazul, data tinerii prelegerii publice prevăzute la art. 114 alin. 3. Pe baza analizei conținutului științific, a informării în domeniul de specialitate și a nivelului de prezentare a prelegerii, comisia de concurs va aprecia rezultatul acestei probe cu calificativul admis sau respins. Candidații respinși
LEGE nr. 6 din 14 martie 1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106269_a_107598]
-
zile. Articolul 116 Rectorul instituției de învățămînt superior stabilește, atunci cînd este cazul, data tinerii prelegerii publice prevăzute la art. 114 alin. 3. Pe baza analizei conținutului științific, a informării în domeniul de specialitate și a nivelului de prezentare a prelegerii, comisia de concurs va aprecia rezultatul acestei probe cu calificativul admis sau respins. Candidații respinși la proba de concurs nu pot fi recomandați pentru ocuparea postului scos la concurs. Articolul 117 Rapoartele referenților și concluziile președintelui comisiei de concurs la
LEGE nr. 6 din 14 martie 1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106269_a_107598]
-
calificativul admis sau respins. Candidații respinși la proba de concurs nu pot fi recomandați pentru ocuparea postului scos la concurs. Articolul 117 Rapoartele referenților și concluziile președintelui comisiei de concurs la care se alătură, cînd este cazul, aprecierea comisiei asupra prelegerii publice, se supun spre avizare, de către decan, consiliului profesoral al facultății. Lucrările comisiei de concurs, avizate de consiliul profesoral al facultății, se supun hotărîrii senatului (consiliului profesoral al instituției de învățămînt superior), în termen de 30 de zile de la avizarea
LEGE nr. 6 din 14 martie 1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106269_a_107598]
-
concurs constînd din conducerea unui seminar sau a unei lucrări practice. Pentru posturile care au sarcini de predare, candidații care nu au mai funcționat în învățămîntul superior în posturi didactice cu asemenea sarcini vor ține, ca proba de concurs, o prelegere publică. Proba de concurs și tema acestei prelegeri vor fi stabilite de comisie și comunicate candidatului cu 48 de ore înainte. Articolul 125 În cazul prevăzut la art. 124 alin. 2 decanul facultății stabilește data susținerii probei de concurs. Comisia
LEGE nr. 6 din 14 martie 1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106269_a_107598]
-
unei lucrări practice. Pentru posturile care au sarcini de predare, candidații care nu au mai funcționat în învățămîntul superior în posturi didactice cu asemenea sarcini vor ține, ca proba de concurs, o prelegere publică. Proba de concurs și tema acestei prelegeri vor fi stabilite de comisie și comunicate candidatului cu 48 de ore înainte. Articolul 125 În cazul prevăzut la art. 124 alin. 2 decanul facultății stabilește data susținerii probei de concurs. Comisia de concurs va aprecia rezultatul probei cu calificativele
LEGE nr. 6 din 14 martie 1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106269_a_107598]
-
educative destinată studenților; de a acorda studenților îndrumare și sprijin pentru a realiza pregătirea lor că specialiști de înaltă calificare și cetățeni devotați patriei socialiste; de a-si ridică necontenit nivelul științific, ideologic și politic și de a perfecționă conținutul prelegerilor și al celorlalte activități didactice; de a contribui prin activitatea de creație științifică la progresul economiei, științei și culturii naționale; de a fi un exemplu de conduită morală în facultate, societate și familie. Articolul 159 În îndeplinirea obligațiilor sale de
LEGE nr. 6 din 14 martie 1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106269_a_107598]
-
de învățămînt, numărul de ore săptămînal de activitate didactica prevăzut în prezentul articol i se repartizează în completare sarcini de cercetare științifică. Articolul 160 Profesorilor și conferențiarilor le revin următoarele sarcini didactice și metodico-educative: a) elaborarea și expunerea cursului în cadrul prelegerilor sau al lecțiilor de sinteză la învățămîntul fără frecvență; ... b) conducerea unor seminarii și a unor lucrări practice, îndrumarea și examinarea lucrărilor și proiectelor de an; ... c) pregătirea în vederea desfășurării activităților didactice prevăzute la lit. a și b; ... d) examinarea
LEGE nr. 6 din 14 martie 1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106269_a_107598]
-
științifice, în comisiile de concurs sau de avansare, conform procedurii de ocupare a posturilor didactice, precum și în alte comisii de specialiști. Articolul 161 Șefilor de lucrări (lectorilor) le revin următoarele sarcini didactice și metodico-educative: a) elaborarea și expunerea cursurilor în cadrul prelegerilor sau al lecțiilor de sinteză la învățămîntul fără frecvență, în cazul în care postul este prevăzut cu asemenea sarcini; ... b) conducerea seminariilor și lucrărilor practice, îndrumarea, analiza și aprecierea lucrărilor și proiectelor de an; ... c) pregătirea în vederea desfășurării activităților didactice
LEGE nr. 6 din 14 martie 1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106269_a_107598]
-
de strîmtorare pe care i-o dădeau disciplinele fizicii. La sfîrșit, contemplînd rezultatele căpătate, și-a spus că, dacă tot le avea la îndemînă, era păcat să nu le împărtășească și altora. Așa s-au născut la Harvard, în 2005, prelegerile de istoria științei și de fizica astrelor, în cuprinsul cărora profesorul american a căutat să tragă auditoriul spre zona spinoasă a confruntării dintre religie și știință. Dar cum neîmpăcarea celor două domenii vine de acolo că fiecare caută să-l
Omisiunea lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5708_a_7033]
-
și 1943) la microfonul postului Radio România, conferin- țele istoricului Constantin C. Giurescu au fost publicate întîia oară în 1942, varianta de față reproducînd fidel textul și ilustrația grafică din ediția princeps. Plăcute la lectură și dese sub unghiul informației, prelegerile alcătuiesc un inedit manual pe teme românești: de la istoria Dobrogei pînă la statul Asaneștilor de pe teritoriul bulgar, sau de la viața lui Matei Aga din Brîncoveni pînă la felul cum gustau luxul românii de acum cinci secole; de la viața lui Costache
Istoria valurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5723_a_7048]
-
Sorin Lavric Sub imboldul de a ține un curs opțional la Facultatea de Filosofie din București, Cristian Iftode (doctor în Filosofie din 2007) a pus pe hîrtie versiunea lui scrisă, hotărîndu-se apoi să-l publice în volum. Tema prelegerilor (ținute în 2009) are aparența unui iremediabil poncif: filosofia ca mod de viață, așadar cum faci ca dintr-un șir de meditații terne să naști o atitudine; cum faci ca viața să fie ceva mai mult decît masticație, fornicație și
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
Ștergătoarele mătură ritmic urzeala lucitoare a ploii. E trecut de două și e timpul să meargă acasă. Joc de cuvinte intraductibil între numele propriu Roger și semnificația specială a acestuia în comunicațiile militare: „am recepționat mesajul". 2 Volumul II al Prelegerilor despre reflexele condiționate ale lui Pavlov (cf. Weisenburger). (fragment din romanul în curs de apariție la Editura POLIROM)
Thomas Pynchon - Curcubeul gravitației by Rareș Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/6251_a_7576]
-
principal pe profesorul Eugène Van Itterbeek, un belgian pe cît de inimos pe atît de înzestrat cu har organizatoric. Revista anuală „Cahiers Emil Cioran. Approches critiques" (director Eugène Van Itterbeek, secretar de redacție Mihaela-Gențiana Stănișor), care conține exegezele, eseurile și prelegerile ținute de participanți în cadrul colocviului, a ajuns la numărul XI. Cronicarul a reținut textul plin de vervă al lui Massimo Carloni (Universitatea din Urbino, Italia), intitulat Ni pour Dieu, ni contre Dieu: un mystique qui ne croit a rien (Nici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6267_a_7592]
-
o natură eminamente orală căreia redactarea unui text i se părea o pritocire silnică de vocabule moarte. Cu excepția cărților din tinerețe, pe care a trebuit să le scrie din ambiția unui palmares cultural, grosul operei îi stă în litera unor prelegeri universitare de a căror transcriere s-au ocupat alții. Eugen Coșeriu nu a avut niciodată o mașină de scris și, atunci cînd avea de întocmit repede un articol menit publicării, prefera să-l dicteze. Genul acesta de autori care nu
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
din care putem deduce apoi structura particulară a fiecărei limbi. Logosul nu provine din creier, ci creierul s-a format sub influența logosului. Iată, într-o singură nuanță, esența gîndirii lui Coșeriu în marginea limbilor omenești. Volumul de față cuprinde prelegerile pe care profesorul le-a ținut la Tübingen în anii 1968- 1969 și 1970 și 1971. Doi dintre studenții lui Coșeriu, Rudolf Windisch și Günther Narr, le-au consemnat sub forma unor notițe de curs, publicîndu-le apoi în grabă, cu
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
cîteva decenii, Istoria filosofiei limbajului a dat naștere unei respectabile preocupări internaționale: lingvistica privită din unghiul istoriei filosofiei. Peste treizeci de ani de la ediția princeps, doi filologi germani formați la școala lui Coșeriu (Jörn Albrecht și Jürgen Trabant) au revizuit prelegerile, corectîndule, completîndu-le și punîndu-le sub ochii profesorului. Savantul și-a dat acordul în privința variantei finale, dar nu a mai apucat să le vadă în formă tipărită, murind pe 7 septembrie 2002. Ediția de față, apărută în limba germană în 2003
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
drept șantier de lucru trei limbi: greaca veche, latina și germana, adică tocmai acele idioame pe care le consideră „limbi de profunzime”, în contrast cu „limbile de circulație”, engleza și franceza. În al doilea rînd, și aici se simte stofa savantului, oralitatea prelegerilor nu dăunează erudiției, căci Istoria filozofiei limbajului nu e un tom pe care să-l parcurgi cap-coadă, ci o lucrare pe care o consulți pe secțiuni. E o panoramă cronologică în care fiecărui gînditor i se pun în lumină ideile
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
gustiene se dovedește relevantă atît ca principal laborator de formare a elitelor tehnocratice în vederea reformei sociale, cît și ca indicator al evoluției politicilor publice în interiorul noului stat național (e.g. „Gusti și-a propus profesionalizarea clasei politice cu ajutorul specialiștilor participanți la prelegerile publice de la ISR, Institutul Social Român constituindu- se, în anii ’20, ca un «incubator» cu funcții de formare și modelare a oamenilor politici gata să preia în actul administrativ sectoare din diferite domenii și să le reformeze”). Un stat național-liberal
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
Nicolae Manolescu Dacă prelegerile lui Umberto Eco publicate sub titlul Confesiunile unui tânăr romancier (și pe care le-am citit în traducerea românească a Ioanei Gagea de la Editura Polirom din 2011) ar fi fost însoțite de discuții cu auditoriul, i-aș fi pus autorului
O întrebare pentru Umberto Eco by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4834_a_6159]
-
Suedia, Anton Florinos, la care Iannis trage și în casa căruia va locui, ar putea fi nimeni altul decît Aris Fioretos. Dar nu cumva și Kostas Kezdoglou este un alter-ego al autorului, cel puțin în măsura în care, spre sfîrșitul romanului, într-o prelegere susținută în fața unui auditoriu de doar 17 persoane, în Suedia, divaghează asupra marilor teme ale cărții: identitate, exil, literatură, istorie: „Mă întreb dacă literatura nu ar putea cumva reabilita istoria. Gîndiți-vă doar la toți grecii care și-au părăsit țara
Ultimul grec by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4845_a_6170]
-
un spectacol de fascinație intelectuală, și cum acest spectacol are loc fără intermediari, autorul e comparabil cu Vulcănescu în privința a cît de plauzibil îi e testimoniul: Băncilă l-a urmărit pe Nae de-a lungul a două decenii, de la prima prelegere din 1919 și pînă în primăvara lui 1940, cînd i-a stat de priveghi în capela mortuară de la Cimitirul Bellu. Mai mult, spre deosebire de Vulcănescu, care și-a cenzurat mărturia de teama represaliilor comuniștilor (Nae Ionescu așa cum l-am cunoscut e
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]