15,139 matches
-
de urmărire abuzivă și chiar de persecutare postuma a lui G. Călinescu. Bineînțeles, ce a fost reprobabil în acțiunea lui Călinescu nu poate fi ocolit, când este să-i definim rolul jucat în epoca postbelică, dar dacă numai reprobabilul ne preocupă, acest rol nu poate să ne apară decât cu preponderenta negativ. A fost astfel? N. Manolescu, de pildă, este de altă părere și a vorbit de curand despre ărolul excepțional" jucat de marele critic în ărelansarea literaturii române după colapsul
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
într-o lume mai degrabă dedata confesiunilor adresate fie la întîmplare, vecinului sau vreunui necunoscut oarecare, fie reprimate pe veci în sine, daca nu cumva ne-ar prinde și nouă bine un shrink. Însă nu răspunsul la această dilemă mă preocupă acum, cît o posibilă legătură pe care o sugerează prezenta psihiatriei, a psihanalizei (cărțile din acest domeniu au invadat după 1990 piața culturală românească, cu toate că e greu uneori de diferențiat textele serioase și autentice de simple apocrife sau mai știu
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
lui Malamud trăiesc în astfel de relații contorsionate, care persecuta individul, este justificat de acest halou al singurătății care le învăluie. Singure fiind, chiar dacă nu o recunosc sau nu o înțeleg ca atare de la bun început, ele sînt inevitabil și preocupate de propria lor persoană. Așadar, pînă la urmă acea căutare de sine despre care vorbeam mai sus nu poate fi evitată. Căutarea lui Fidelman nu poate fi înțeleasă decît dacă o punem sub auspiciile unui act artistic. Portretele sînt înfățișări
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
scriitorii savanți, ca Al. Odobescu, cel care elaborează un studiu de folclor comparat înaintea lui Hașdeu și care, în această direcție, introduce criteriul sud-est european. Astfel, pentru Miorița, el propune ca loc de geneză Munții Pindului. Creația populară i-a preocupat și i-a influențat, cum se știe, pe Anton Pann, Eminescu, Creangă și Slavici, pe Delavrancea, Coșbuc, Agârbiceanu și Sadoveanu, iar mai tarziu pe Lucian Blaga, Mircea Eliade și Vasile Voiculescu. Cititorul va găsi în Dicționar caracterizări dintre cele mai
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
un "gen vast, depășind cu mult românul, fiind mitologie, etică, știința, observație morală etc." Venind în actualitate, autorul Dicționarului acorda spații largi, cum și meritau, lui Mihai Pop, Ovidiu Bârlea, Al. Amzulescu, Adrian Fochi, Ion Muslea, Ion Taloș. Unii sunt preocupați de metodologie și de istoria folcloristicii (Ovidiu Bârlea), alții de tipologie și clasificare (Sabina Stroescu), alții de orientarea modernă a cercetării, ca Ion Muslea și Mihai Pop. Acesta din urmă, adept al antropologiei culturale, preconizează alcătuirea unei "gramatici" a literaturii
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
de eclipsă, poate că ar fi bine să-i folosim la urmărirea eclipselor totale care pîndesc literatura română și s-ar putea să fie vizibile mult înainte de anul 2236. Un interviu pe care ar trebui să-l citească toți cei preocupați de problemele literare se află publicat în revista VATRA nr. 4 /1999, sub titlul Literatura română riscă să rămînă complet pe dinafară. Intervievatorul, criticul Al. Cistelecan, aduce în discuție unele din cele mai fierbinți subiecte pe tema, iar intervievatul, Profesorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
singurătății, nestatornica se căiește. Franz este perechea Terezei: chiar și părăsit de Sabina, el își va duce viața cu ea. Tot ce face e judecat din perspectiva ei, fiecare decizie e luată cu ea în gînd. Rămîne, de pildă, extrem de preocupat de soarta imigranților din Europa de Est, doar pentru că speră ca în felul acesta să o reîntîlnească, cîndva, pe Sabina. Franz își va găsi moartea în felul acesta, adică trăind în numele unor idealuri pe care el le atribuie (eronat) femeii care l-
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
Ștefan Ba A mai trecut un bacalaureat... Ecourile lui se vor auzi pînă în preajma celui de anul viitor. Și pe bună dreptate, pentru că un astfel de eveniment (mă rog, eveniment ar trebui să fie...) îi preocupă, chiar dacă nu în aceeași măsură, pe potențialii candidați, pe părinții acestora, pe profesori și pe jurnaliștii de tot felul. Apropo de cei din urmă: toate ziarele (sau aproape toate) s-au străduit să-și țină la curent cititorii cu tot
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
și orgolioase, cît și cele militante și demagogic-altruiste (" Scriu pentru cei mulți" sau "Scriu fiindcă văd, fiindcă aud, fiindcă nu sînt las"). În fapt, nici unele, nici altele nu mai sînt atractive. Ideea ar fi că cititorul actual nu mai e preocupat să știe de ce scrie scriitorul. E treaba scriitorului, eventual, dar una măruntă, derizorie, care nu mai "trece ecranul", cum se spune în jargonul mass-media. Curiozitatea cititorului și-a schimbat obiectul: de la operă scriitorului la viața lui. Scriitorul a devenit (cînd
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
de cumsecade -, marea majoritate a supraviețuitorilor iepocii de aur au o notă comună: lipsa totală de voință, absența oricărui ideal, incapacitatea de a gândi cu propriile capete. În afara umplerii burții și a contemplării tâmpe a televizoarelor, nu stiu să-i preocupe altceva. Chiar când se deplasează agale spre masă de sub pom, la nelipsitele partide de table, o fac cu atâta lentoare, prelingându-se, nu umblând, încât par umbrele lor, si nu ei înșiși. Ajunși la destinație, devin una cu piesele de
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
Moisescu, au prezentat Weekend de adio și Șantaj, acesta la Teatrul dramatic Sica Alexandrescu din Brașov. Dacă în timpul studenției am auzit des numele lui Puiu Șerban, finalul pare să-l fi scos învingător pe Claudiu Goga, un tip serios, profund, preocupat de text și de lucrul cu actorul. Debutul lui de acum un an la Teatrul din Brașov cu Conu Leonida față cu reacțiunea a spus mult, iar acest spectacol de absolventa vine să întărească și să confirme că n-a
Lungul drum al artistului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17786_a_19111]
-
cînd țara devenise rotundă în fruntariile ei. Să notez că dl M. Bruchis, basarabean de origine și prin simțăminte, trăiește, din 1974, în Israel, la Țel Aviv. Dar acolo fiind, atît de departe de meleagurile natale, continuă să fie ardent preocupat de nenorocirile Basarabiei, să scrie despre ele, să-și rostească, cu tărie, glasul dreptății în conferințe și simpozioane internaționale și, cum se vede, să scrie cărți. E un devotament aproape miraculos, care merită omagiat cu recunoștință și stima infinită. Această
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
vorbind, este departe de a fi și unul inactual. Existența acestui protagonist al mișcării literare postbelice, existentă atât de fracturata și încheiată tragic, este in consonanta și azi cu probleme care agită, și uneori obsedează conștiința publică românească. Cine este preocupat de motivele aderării multor intelectuali, în acest veac, la comunism, mari scriitori, mari artiști, aderare convinsă ori numai oportunista, de trezirea unora dintre ei, mai tarziu, din "rătăcire", de felul cum unii și-au recunoscut culpele iar alții nu, de
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
ori numai oportunista, de trezirea unora dintre ei, mai tarziu, din "rătăcire", de felul cum unii și-au recunoscut culpele iar alții nu, de valoarea morală a recunoașterii culpelor, de motivația disidentelor de la noi, atâtea câte am avut, cine este preocupat de astfel de chestiuni și de altele din aceeași categorie, va găsi în cazul poetului Dan Desliu un element de raportare dintre cele mai semnificative. Invocarea acestui caz mi-o prilejuiește apariția relativ recentă a unui volum de Convorbiri cu
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
de singurătate. E o meditație pe tema morții, cum explicit anunță titlul, dar tocmai o aparentă precaritate filozofica a tratării, o anumita șocantă ne-reflexivitate a stilului individualizează românul. Marquez mărturisește, în conversațiile cu Plinio Apuleyo Mendoza, că l-a preocupat îndelung tema abordată în acest român, si ca elementul esențial, după el, în realizarea structurii narative, ar fi faptul că înșiși ucigașii vor să fie împiedicați să comită crimă, dar nu reușesc. Afirmația această m-a descumpănit oarecum, pentru ca, citînd
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
curînd o știință a cultivării privirii, a domesticirii și ascuțirii văzului. Estetică se transformă într-o retorica, ea caută să exploreze potențialul de seducție al imaginii. Neil Leach este un arhitect britanic (care de curînd a și vizitat România), foarte preocupat de poziția arhitecturii în panoramă interdisciplinara contemporană, motiv pentru care conduce un program de masterat în arhitectură și teorie critică la Universitatea din Nottingham. Volumul sau Anestetica (tradus cam stîngace pe ici-pe colo de Cornelia Mirela Cătuneanu) apare într-o
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
puțin un pictor: el îndreaptă o șuvița a iubitei, îi cumpăra vesminte și bijuterii, reflectînd la felul în care acestea o vor împodobi și îi vor descoperi frumusețea. Trupul iubitei e un tablou pe care nu îl termină niciodată, veșnic preocupat de retușuri. Cumva, remarcă autorul, această atitudine tipică pentru îndrăgostit poate părea jignitoare, nu numai pentru că, așa cum au remarcat de mult, ultragiate, feministele, obiectualizează persoană femeii, ci mai ales pentru că pare să implice existența unei imagini de referință ideale. În virtutea
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
Mircea Mihăieș O idee perversă care, ca toate cacialmalele, și-a croit drum glorios spre canalele de televiziune, este aceea că, la zece ani după căderea comunismului, ar trebui să ne preocupe mai mult prezentul și viitorul, decât trecutul. Formulată în felul acesta, ea nu e lipsită de pertinență. Un popor predispus la nostalgii, precum al nostru, ar trebui, din principiu, să se ferească de fetișizarea trecutului. Caii albi ai lui Mihai
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
tablou, ca în două dintre fotografiile făcute în Spania, la Cordoba în 1933, sau o intersectare de linii drepte și curbe, în acord cu orientarea câtorva grupuri de oameni, ca în fotografia din Aquila degli Abruzzi, Italia-1952... Da, m-au preocupat raporturile dintre forme. Și apoi, există surpriza. Eu am fost format de suprarealism; nu de pictura suprarealistă, ci de concepția suprarealistă... De aceea am spus că ceea ce faceți e mai aproape de artă. De pildă această fotografie în care figura umană
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
mele - dar și descrierile unor personaje, modul de prezentare și de relatare a relațiilor dintre ele. Într-adevăr, în capitolele apărute este vorba de propriile-mi întîmplări, de o încercare ratată de evadare din lumea supusă sovietelor, de ceea ce mă preocupa, de ceea ce gîndeam în zilele acelea, de solidaritatea cu cei care se opuneau puterilor răului. În capitolele următoare am încercat însă să înfățișez, în mod realist, persoane, în primul rînd prieteni, care trăiau drama persecuțiilor comuniste. Apăreau în aceste capitole
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
Los Angeles. În ziarul d-lui Cristoiu, acest fapt e considerat o dovadă de neseriozitate. Pe de altă parte, în ziarele pe care le-a condus dlCristoiu pînă să ajungă director la Azi, li se reproșa parlamentarilor că nu se preocupă de starea Bucureștiului, la capitolul drumuri. * Tot în ziarul d-lui Cristoiu, ziar pe care Cronicarul mărturisește că nu l-ar citi dacă nu ar trebui s-o facă, în calitatea sa de Cronicar, aflăm că SUNDAY TIMES a scris
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17203_a_18528]
-
a Cenaclului". O filă, luminiscentă, de istorie literară se încheiase definitiv, lăsînd-o în grija posterității. Pagini nostalgice sînt consacrate evocării casei (un fost conac) de la Crușeț și evacuarea, în 1944, din Bucureștiul bombardat, în satul Lucieni. După război nu era preocupată de politică (a descoperit în jurnal chiar interogația " Ce pot avea eu comun cu politica?" și adaugă: "întrebare pe care o voi dezminți cu o întreagă existență"). Făcea parte din seminarul de artă dramatică condus de Camil Petrescu, avea și
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
cu politica?" și adaugă: "întrebare pe care o voi dezminți cu o întreagă existență"). Făcea parte din seminarul de artă dramatică condus de Camil Petrescu, avea și o rubrică de cronică dramatică în ziarul Democrația al lui Anton Dumitriu, era preocupată de teatru și pe După peripeții, care au fost, toate, grele și la liziera aventurosului periculos, a ajuns la Paris, despărțindu-se, nu știa că e pentru totdeauna, de mama ei, pe care o adora efectiv. Spera, naiv, că peste
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
pe care îl căpătase corespondența mea cu Paul Georgescu". Urmează o pauză de vreo doi ani, în urma unei scrisori a dlui Ion Simuț, Paul Georgescu îi răspunde. Acum corespondentul său bihorean trăia, ca profesor, în satul Hotar și era intens preocupat de cariera sa; bătrînul critic îi oferă sfaturi utile și protectoare. Pe vremuri, scria, un tînăr critic începea prin a scrie articole de întîmpinare despre cărți, căpăta o rubrică și, apoi, după un timp, le aduna într-un volum. Azi
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
Mă intrigă, însă, un lucru: de ce anume n-a reacționat oare dl. Cristoiu atunci când a fost terfelit cu adevărat de corifeii "României Mari", care i-au atașat nemuritoarea poreclă "Ardei Umplut"? Sau plastica etichetă "scroafa de Cristoiu"? Atunci nu era preocupat dl. Cristoiu de propria imagine? Atunci nu-l obseda noțiunea de "jignire prin presă"? Mister. Nu am decât o explicație: dl. Cristoiu era, probabil, prea ocupat să exploreze el însuși sferele "expresiilor jignitoare și apte să prejudicieze demnitatea, onoarea și
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]