88,715 matches
-
început, deoarece depășirea acestui termen se consideră pasivitate în soluționarea conflictului pe calea medierii. Desigur că părțile pot continua medierea și după expirarea termenului de 3 luni, însă nu mai pot beneficia de suspendarea perimării. De asemenea, rațiunea suspendării cursului prescripției constă și în aceea că oferă posibilitatea părților de a continua rezolvarea conflictului prin instanța de judecată, în situația când medierea a eșuat. După ce conflictul a fost soluționat prin mediere și părțile au încheiat o înțelegere concretizată într-un acord
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
înțelegeri; − grație abilităților mediatorului, poate fi sesizat, mai ușor, momentul propice împăcării părților, în timpul dialogului. Modificările aduse prin Legea nr. 202/2010 pun de acord prevederile Codului de procedură civilă cu cele ale legii medierii și cu privire la suspendarea termenului de prescripție a dreptului la acțiune pentru conflictul supus medierii. Acest termen se suspendă pe durata procedurii, dar nu mai mult de 3 luni de la începerea ei, venind astfel în sprijinul părților pentru ca acestea să poată acționa, în ultimă instanță, pe calea
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
și datorită aplicabilității la scara extinsă. Etimologic, noțiunea de principiu vine de la latinescul „principium” care are sensul de Început, obârșie sau element fundamental. Orice principiu este un Început pe plan ideatic, o sursă de acțiune. Principiile generale ale dreptului sunt prescripțiile generatoare care stabilesc arhitectura dreptului și aplicarea sa. Formele sub care se poate prezenta un principiu sunt: axiome, deducții sau o generalizare a unor fapte concrete. Dicționarul Explicativ al Limbii Române definește principiul ca fiind „elementul fundamental, idea, legea de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de muncă În exercitarea atribuțiilor conferite Inspecției muncii, sunt acte administrative ale unei autorități publice. Așadar, căile judiciare sau administrative prevăzute de lege se concretizează prin exercitarea unei acțiuni În contencios administrativ, În temeiul Legii privind contenciosul administrativ. În baza prescripțiilor Legii nr. 554/2004, prealabil introducerii acțiunii În anularea actului administrativ, angajatorul este obligat să solicite autorității publice emitente, În termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, În tot sau În parte, a acestuia. De menționat este
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
o procedură voluntră În sensul că parțile sunt ele Însele responsabile de procedură și o pot organiza după cum doresc si Încheia În orice moment" Alin. 16 "Pentru a asigura increderea reciprocă necesară cu privire la confidențialitate, la efectul asupra decăderii și a prescripției și la recunoașterea si executarea acordurilor rezultate În urma medierii, statele membre ar trebui să Încurajeze, prin orice mijloace pe care le consideră potrivite, formarea mediatorilor și introducerea unor mecanisme eficiente de control al calității in ceea ce privește furnizarea serviciilor de
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
inferioară procedurii judiciare din cauza faptului că respectarea acordurilor rezultate În urma medierii ar depinde de bună vointa părților. Alin. 25 "Pentru a Încuraja părțile să recurgă la mediere, statele membre ar trebui să se asigure că normele lor privind decăderea și prescripția extinctivă nu impiedică părțile să facă apel la procedurile judiciare sau la arbitraj in caz de eșec al medierii" Alin. 26 "Statele membre ar trebui să incurajeze distribuirea către publicul larg al informațiilor privind modalitațile de contactare a mediatorilor și
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
aplicabile dispozițiile Legii nr. 18/1991, prin care se fac derogări de la dreptul comun. Deși termenul general al prescripței a rămas la 3 ani așa cum s-a arătat, noul cod civil a adus unele modificări ce privesc termenele speciale de prescripție achizitivă. Este de reținut că În anumite situații, uzucapinea operează și În cazul bunurilor mobile (art. 939 Cod civi. Legea prevede că acela care posedă bunul altuia timp de 10 ani, În alte condiții decât cele prevăzute În secțiunea a
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
proprietar și prin uzucapiune, respectiv prin folosirea continuă a drumului existent pe fondul aservit timp de 10 ani, caz În care de asemenea poate fi folosită medierea În caz de conflict. Nu În ultimul rând trebuie cunoscute prevederile legii cu privire la prescripția acțiunii. Aceasta Începe să curgă din momentul stabilirii dreptului de trecere, iar În legătură cu restituirea despăgubirii, se prevede că dacă Încetează dreptul de trecere, proprietarul dreptului aservit este dator să restituie despăgubirea pe care a Încasat-o cu anumite deduceri din
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
a făcut Împărțirea fructelor din masa partajabilă, respectiv a fructelor naturale sau industriale, cât și legate de nerespectarea dreptului la despăgubire a coproprietarului interesat, când fructele au dispărut prin Înstrăinare. Dreptul la despăgubire subzistă timp de trei ani, cât prevede prescripția generală. conflicte generate de proasta administrare și dispoziție a bunurilor ce fac obiectul coproprietății. conflicte legate de folosirea unor spații cu altă destinație decât de locuit dintr-un condominiu de blocuri, cum ar fi ghenele de gunoi, spălătoriile, terasele și
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
publică și cu plata dublului despăgubirii. Art.619 Întinderea și modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin Înțelegerea părților, prin hotărâre judecătorească sau printr-o folosință continuă pe timp de 10 ani. Art.620 (1 Termenul de prescripție pentru dreptul la acțiunea În despăgubire pe care o are proprietarul fondului aservit Împotriva proprietarului fondului dominant Începe să curgă din momentul stabilirii dreptului de trecere. (2 În cazul În care Încetează dreptul de trecere, proprietarul fondului aservit este dator
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
În Împărțeală poate fi notată În cartea funciară. (2 Până la soluționarea partajului, prin hotărâre rămasă definitivă, urmărirea imobilului este de drept suspendată. Dacă nu s-a făcut decât cerere de partaj, până la soluționarea acesteia, prin hotărâre rămasă definitivă, se suspendă prescripția dreptului la acțiune contra debitorului coproprietar sau devălmaș. (3 Creditorii personali pot urmări Însă cota-parte determinată a debitorului lor din dreptul de proprietate asupra imobilului, fără a mai fi necesar să ceară partajul, dacă ea este neîndoielnic stabilită și lămurită
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
închiderii conflictului în cadrul procedurii de mediere nu înseamnă că părțile nu pot merge mai departe; ele pot apela la instanța de judecată. Dat fiind faptul că dreptul la acțiune în instanță subzistă în continuare ca urmare a suspendării termenului de prescripție din momentul încheierii contractului de mediere până la soluționare printr-un acord de mediere, părțile se pot adresa în dragă voie instanței, imediat după încheierea procesului-verbal de eșuare a medierii. Numai printr-o încredere deplină în mediator părțile în conflict se
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
acest caz, respectiv când părțile cer sau li se recomandă medierea de către judecător, nu trebuie să fie îngrijorate, așa cum practic se întâmplă, că dacă recurg la mediere nu mai au dreptul să revină în instanță în caz că aceasta a eșuat, din cauza prescripției dreptului sau la acțiune. Nu, pentru că în Codul civil la art.2532 alin.7 se prevede că prescripția nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă, ea se suspendă când cel îndreptățit la acțiune trebuie sau poate, potrivit
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
așa cum practic se întâmplă, că dacă recurg la mediere nu mai au dreptul să revină în instanță în caz că aceasta a eșuat, din cauza prescripției dreptului sau la acțiune. Nu, pentru că în Codul civil la art.2532 alin.7 se prevede că prescripția nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă, ea se suspendă când cel îndreptățit la acțiune trebuie sau poate, potrivit legii, să folosească o anumită procedură prealabilă, cum ar fi încercarea de împăcare, pe perioada desfășurării procedurii de
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
nevoie, instanța ar putea solicita, ulterior, unele precizări cu privire la acordul încheiat, în vederea edificării cât mai complete asupra cauzei. Calea pe care părțile au făcut primii pași pentru soluționarea conflictelor civile în discuție prezintă importanță majoră pentru cunoașterea modului cum operează prescripția dreptului la acțiune, de care, din motive de necunoaștere, se tem unele dintre părțile implicate în conflict. Astfel : aăcând părțile aleg calea prevăzută în art.49 din legea medierii, respectiv când se adresează prima dată unui birou de mediator pentru
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
început, deoarece depășirea acestui termen se consideră pasivitate nejustificată manifestată în soluționarea conflictului pe calea medierii. Desigur că părțile pot continua medierea și după expirarea teremnului de 3 luni, însă nu mai pot beneficia de suspendarea perimării. Rațiunea suspendării cursului prescripției constă și în ceea că oferă posibilitatea părților de a continua rezolvarea conflictului prin instanța de judecată, în situația când medierea a eșuat. După ce conflictul a fost soluționat prin mediere și părțile au încheiat o înțelegere concretizată într-un acord
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
cere această radiere pe baza chitanței și a altor înscrisuri prin care asociația de proprietari confirmă plata sumei datorate. Acțiunea în justiție se face numai pe baza certificatului obținut de părțile care au refuzat medierea. Atenție să nu fi operat prescripția de 3 ani în cazul pretențiilor bănești. De executarea silită se leagă și problema recuperării debitelor ce reprezintă cotele de cheltuieli neplătite cu titlu de întreținere la asociațiile de proprietari, eșalonate în cadrul unei proceduri de mediere. De exemplu, urmărirea veniturilor
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
persoanei cât și aprecierea obiectivă a acțiunii. După filosoful neokantian tocmai În aceasta constă sarcina eticii: de a defini acțiunea justă! Împotriva eticii formaliste kantiene, Paulsen apără concretețea normelor morale și de drept pe care le consideră a fi aidoma „prescripțiilor medicale dietetice, care admit și favorizează adaptarea la condiții speciale”. Etica teleologică paulsiană nu opune morala dispoziției (a modului de a gândi sau a caracterului) moralei succesului! Luând În seamă cele două coordonate - subiectivă și obiectivă - prezente În orice morală
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
serie Întreaga de cazuri. Dreptul procedează prin determinări care uneori au de-a dreptul ceva mecanic În ele, fără a putea avea În vedere Împrejurările concrete ale fiecărui raport particular de viață (de exemplu, la limita majoratului, la termenele de prescripție și la toate termenele procesuale). Norma se prezintă ca premisa majoră a unui silogism, iar cazul ca premisă minoră, căreia trebuie să i se aplice premisa majoră. Toate acestea, deși cu unele inconveniente, constituie o necesitate. Norma juridică trebuind să
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
poate fi apreciată de rațiune. Tocmai la acest izvor, pe care o tradiție multimilenară l-a numit drept penal, legiuitorul nostru a vrut să se refere, arătând În principiile generale de drept un mijloc de a completa lipsurile inevitabile ale prescripțiilor sale pozitive. S-a Încercat cu multă ingeniozitate să se susțină că fiecare sistem juridic e complet, adică lipsit de lacune, deoarece pentru cazurile neprevăzute se poate Întotdeauna argumenta a contrarie, plecând de la normele existente. Dacă Însă argumentarea a contrario
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ne apar numai ca prescripțiuni ce Înțelegem că trebuie să fie respectate În activitatea noastră reală, indiferent de faptul că ele sunt sau nu efectiv respectate: ele nu sunt expresia unei necesități cauzale naturale. De aceea Întrucât privim o atare prescripție ca fiind numai produsă de o forță naturală sau omenească, căreia trebuie să ne supunem spre a putea evita lezarea unor anumite interese și a realiza anumite scopuri, ea nu constituie o obligație. Orice afirmare juridică se reduce la asemenea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sau nu să impună o obligație. Ne putem Întreba tot asemenea, și aici, dacă legiuitorul a procedat drept, când a prescris o anume normă: ne putem Întreba daca o lege este sau nu dreaptă, În cazul când socotim că o prescripție legală nu e dreaptă, zicem În realitate că ea obligă pe cetățeni, deși ei nu ar trebui să fie obligați. Nu ne Întrebăm În acest caz ce face sau ce a făcut În realitate legiuitorul (aceasta o știm, o constatăm
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
va putea scoate niciodată un „imperativ”. Pascal spunea: oricât am scruta faptele, nu vom găsi În ele nici o parcelă de datorie. Unii juriști de azi spun tot astfel: din sein nu se poate scoate sollen, după cum nici cunoscând sollen, o prescripție etică, nu vom ști niciodată ce va fi, adică un sein, ce anume va face realmente cel „obligat”. Suntem așadar În fața a două ordine de conștiințe esențial deosebite, ceea ce, bineînțeles, nu exclude necesitatea relațiilor dintre ele, căci nu se va
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a naturii, a se confunda cu ea și este la fel de justificată și de obiectivă. Pentru o deplină lămurire, să Încercăm acum, În fine, a relua aceste considerații cu prilejul unei norme oarecare din dreptul pozitiv, cum ar fi de exemplu prescripția legală că furtul este interzis. Această prescripție, așa cum stă scrisă În legile penale sau așa cum e simțită În ambianța socială, are desigur o explicație cauzală, putând fi legată de realitățile sociale și psihice care au produs o. Întrebarea este Însă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și este la fel de justificată și de obiectivă. Pentru o deplină lămurire, să Încercăm acum, În fine, a relua aceste considerații cu prilejul unei norme oarecare din dreptul pozitiv, cum ar fi de exemplu prescripția legală că furtul este interzis. Această prescripție, așa cum stă scrisă În legile penale sau așa cum e simțită În ambianța socială, are desigur o explicație cauzală, putând fi legată de realitățile sociale și psihice care au produs o. Întrebarea este Însă alta: care e Înțelesul ei? Care e
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]