1,376 matches
-
de Psihiatrie „Socola” din Iași le comentează În felul următor. 1. Harta nu este totuna cu teritoriul. Aceasta afirmație a fost emisă de matematicianul Alfred Korzybski, fondatorul semanticii generale și stă la baza Întregii munci de cercetare a NLP. Prima presupoziție consideră că În fața aceleiași situații, fiecare reacționează În modalități diferite În funcție de propriile reprezentări sau hărți mentale. Ideea este că reprezentările noastre interioare nu sunt o redare exactă a unui eveniment, nu se află la același nivel neurologic. Cu toate că realitatea este
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
nu se pot realiza prin ce s-a Încercat pană atunci. Ceea ce numim eșec este pur și simplu un rezultat care diferă de expectațiile noastre. 4. Dacă cineva poate face un lucru, oricine poate sa-l facă. Considerăm că această presupoziție se bazează pe principiul modelării conform căreia dacă Însușim harta mentală a unei persoane de succes putem atinge cu certitudine același obiectiv. Partea nevăzută a aisbergului este compusă din sistemele de convingeri și valori, respectul de sine, factorii motivaționali intrinseci
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și simplu, un alt nume al vechii și singurei povestiri posibile despre trecut (historia). Accepțiile s-au succedat, pendulând între variate forme de memorie: individuală, colectivă, socială, istorică, generațională, culturală. În majoritatea acestor studii, memoria este însoțită cel puțin ca presupoziție tacită și de alte noțiuni consonante, cum ar fi cele de identitate, patrimoniu, conștiință istorică, tradiție, document, monument. Specialiștii concep memoria (colectivă) ca pe o formă de vizualizare și de materializare a tradițiilor unei comunități sau ca pe o structură
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
metodelor de investigare psihanalitică și psihologică din planul memoriei individuale spre acela al memoriei colective reprezintă deja o etapă consumată 51. Soluțiile ar putea veni acum din studiile dedicate mass-mediei, respectiv din cele de sociologie și psihologie socială. Plecând de la presupoziția că memoria colectivă este rezultanta unor acțiuni de comunicare nu doar verbalizată rezumarea sa la o simplă suprapunere de memorii individuale nu este suficientă. Folosirea unor termeni din psihanaliză precum traumă, reprimarea/reîntoarcerea amintirii ș.a.m.d. rămâne interesantă, dar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
definiția genului nuvelei (mai exact, genului nuvelă bocca-ciană). Verbele "b" și "c" sînt strîns legate: sensul lui "b" este a păcătui, a transgresa o normă, iar al lui " c" a pedepsi (deși în mod normal aflate într-o relație de presupoziție, în universul boccacian fapta rea e rareori urmată de pedeapsă). Remarcăm în această tipologie o diferență de nivel de generalitate, verbul "a" fiind categoria înglobantă, iar "b" și "c" situîndu-se la un grad mai scăzut de abstractizare. Dintre categoriile secundare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
structurile și mecanismele glumei sînt destul de greu de categorizat, se pot decela totuși regularități conform cărora convențiile lingvistice și comportamentale sînt deconstruite în context. Investigarea glumei trebuie să evite atît tentația unei definiții generale valabile în toate contextele, cît și presupoziția de unicitate conform căreia nu pot fi detectate regularități sistematice. Studiul glumei din perspectiva raportului convențional/ conversațional are incidențe deloc neglijabile asupra teoriei cunoașterii (prin capacitatea de a genera, testa, revizui ipoteze, prin abilități de tip problem solving), asupra sociologiei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
competența "context-dependentă" a producerii de sens, altfel spus pe lectura critică a discursului public (instituțional și mediatic). 10.3. Mass-media și tranziția în România. O lectură diacronică Într-o manieră sintetică, putem defini trecerea de la totalitarism la democrație prin înlocuirea presupozițiilor ontologice (materia ca sursă a performanței umane), gnoseologice (cunoașterea ca reflex al realității obiective), antropologice (specificitatea umană limitată la muncă, mai ales cea manuală) și politice (relațiile politice ca instrument de dominare cf. A. Marga, 1994:10) cu noile concepte
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
epoca respectivă și nu pentru o disciplină anume. Obiectul epistemologiei va fi în opinia lui Foucault identificarea și descrierea episte-melor succesive. EXPRESIE (opus lui conținut) Teoria lui Hjelmslev numește expresie ceea ce Saussure denumește semnificant. Planul expresiei este în relație de presupoziție reciprocă cu planul conținutului; distincția între aceste două planuri ale limbajului este logic anterioară divizării fiecaruia în formă și substanță. EXTENSIUNE (opus lui intensiune) În logica tradițională se înțelege prin extensiune ansamblul obiectelor reale sau ideale cărora li se aplică
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
act guvernat de reguli precise, act ce modifică universul epistemic al interlocutorului și/sau atitudinea sa comportamentală. Corelativ, a înțelege un enunț înseamnă a identifica în afara conținutului său informațional finalitatea pragmatică (adică forța sa ilocuționară de ordin, cerere, aserțiune etc.). PRESUPOZIȚIE Componentă a unui element lingvistic ce rezistă la proba negației și interogației. Presupoziția aparține nivelului lingvistic (dicționarului), fiind independentă de situația de comu-nicare ("Mai fumezi?" adverbul mai semnalează existența acțiunii a fuma într-o perioadă anterioară dialogului actual în orice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau atitudinea sa comportamentală. Corelativ, a înțelege un enunț înseamnă a identifica în afara conținutului său informațional finalitatea pragmatică (adică forța sa ilocuționară de ordin, cerere, aserțiune etc.). PRESUPOZIȚIE Componentă a unui element lingvistic ce rezistă la proba negației și interogației. Presupoziția aparține nivelului lingvistic (dicționarului), fiind independentă de situația de comu-nicare ("Mai fumezi?" adverbul mai semnalează existența acțiunii a fuma într-o perioadă anterioară dialogului actual în orice situație de comunicare). Absența presupozițiilor comune este una din cauzele eșecului comunicării ("Mai
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lingvistic ce rezistă la proba negației și interogației. Presupoziția aparține nivelului lingvistic (dicționarului), fiind independentă de situația de comu-nicare ("Mai fumezi?" adverbul mai semnalează existența acțiunii a fuma într-o perioadă anterioară dialogului actual în orice situație de comunicare). Absența presupozițiilor comune este una din cauzele eșecului comunicării ("Mai vrei ceai?" întreabă iepurele pe Alice în țara minunilor, iar aceasta se revoltă: "Cum să mai vreau cînd nu mi-ai dat deloc pînă acum?"). PROXEMICA Studiu științific al distanțelor interpersonale, întreprins
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
bune cazuri (ancorându-ne interesul strict în periplul literar care ne interesează aici, și anume parodia în roman), doar anumite părți sau capitole. Romanele (nu numai cele) parodice latine au, în prezent, un aspect lacunar. Așa se și face că presupozițiile hermeneutice valorizează, de obicei, contextul istoric inevitabil "provocând" opera, dar și subtextul semantic, implicațiile, trimiterile "deghizate" sau excesele fățișe când usturător satirice, când îmbibate de servilism pe care autori de talia unui Petronius le-au gândit la adresa regimurilor politice în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ultimă pentru un anume semn, sens unitar al unui text sau interpretare ce poate fi privită ca fiind superioară alteia" (Latour, 1988: 182-3). Postmodernismul caută așadar să subinieze sau să evidențieze faptul că interpretările sunt multiple și să releve totodată presupozițiile și arbitrariul organizării interne a textelor, discursurilor. De aici decurge probabil și cel mai important beneficiu pe care îl aduce și anume interogarea motivelor care stau în spatele epistemologiilor și ideea conform căreia cunoașterea științifică sau chiar știința sunt ideologizate. Totodată
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
spune despre dragoste: "este însăși a mea viață care curge pe pământ, căci iubirea și viața-mi nu sunt lucruri osebite"89. Or, confesiunea poetului constituie, cred, un argument suficient de convingător, ce creditează o dată în plus, mai mult decât presupozițiile psihanalizei, concepția lovinesciană despre personalitatea eminesciană, a cărei configurație e determinată de erotism. Revenind la problema impactului social al poeziei lui Eminescu, ce justifică în bună măsură fenomenul constituirii mitului eminescian, Lovinescu considera că receptivitatea publicului se explică atât prin
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lui teoretice, Lovinescu lasă impresia că ar fi însă tributar, în practica literară, tot concepției clasiciste, câtă vreme psihologia "eroului" său (cu suflet unitar și contradictoriu) admite o explicație de tip raționalist, ce pretinde a spulbera prejudecata "inefabilului" sufletesc, pernicioasele presupoziții metafizice. Măcar în această privință, criticul învinge "poetul" (romantic) din Lovinescu. Rezumând cele prezentate mai sus, putem spune că poezia lirică (formă de creativitate în care temperamentul "moldovenesc" își găsește expresia sa cea mai potrivită) transfigurează realitatea și surprinde, cu ajutorul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
operele lui Cioran, numai cea din 28 noiembrie 1964 nu conține referiri la situația din România și esteticul nu e condiționat de etic. În rest, legătura cu România este constantă. În cazul volumului de eseuri Ecartèlement, nu poate face decât presupoziții: "Când toate steagurile fâlfâie voios, iar voievozii sunt convocați să scandeze la defilările de partid, un astfel de text ar fi îngropat într-un azil psihiatric, nici n-ar mai ajunge pe pragul cenzurii"299. Într-o scrisoare datată 27
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
există o singură cale corectă de a conduce și că un stil de conducere potrivit depinde de cerințele situației concrete. Dintre reprezentanții acestor orientări, îi enumerăm pe J.Woodward, F.Fiedler, J.Adair, K.Blanchard. Ele se bazează pe următoarele presupoziții: - ,,design-ul” organizațional, tipul, forma și stilul concret de management sunt dependente de o multitudine de factori și parametri organizaționali interni și externi; - cei mai importanți parametri situaționali sunt mediul extern, tehnologia, competențele și motivația personalului; - activitatea managerială trebuie să
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
există o singură cale corectă de a conduce și că un stil de conducere potrivit depinde de cerințele situației concrete. Dintre reprezentanții acestor orientări, îi enumerăm pe J.Woodward, F.Fiedler, J.Adair, K.Blanchard. Ele se bazează pe următoarele presupoziții: - ,,design-ul” organizațional, tipul, forma și stilul concret de management sunt dependente de o multitudine de factori și parametri organizaționali interni și externi; - cei mai importanți parametri situaționali sunt mediul extern, tehnologia, competențele și motivația personalului; - activitatea managerială trebuie să
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
trăiască într-un exil mai greu decât al lui Goma, în caz că n-ar fi din nou dus în cămașa de forță la un sanatoriu de felul celui al doctorului Alexandru Șuțu. Dar, pentru asta, nici măcar nu este nevoie să facem presupoziții. Oglinda o avem în față: este Paul Goma, cel care, după articolele lui Eminescu despre Basarabia, a scris cele mai dramatice pagini despre aceeași Basarabie, în două cărți: Săptămâna Roșie și romanul Basarabia. Iar aceste două cărți, și nu altele
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
limbajului, un efort de a identifica ceea ce distinge propozițiile cu sens, propozițiile care pot aduce o contribuție 60 GÂNDITORUL SINGURATIC la cunoașterea realității, de alte propoziții cum sunt principiile marilor sisteme filozofice ale trecutului. Acum Wittgenstein constată că multe din presupozițiile pe care le asumase în acest examen critic sunt greșite. Nu se poate spune nimic despre limbaj și gândire în genere. Există o varietate de limbaje corelate cu o varietate de activități proprii diferitelor comunități omenești. Și tocmai corelațiile dintre
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și a le prezenta într-un mod cât de cât accesibil pentru studenții obișnuiți. Iar aceștia nu aveau cum să cunoască multe lucruri despre care Wittgenstein nu vorbea: situația discuției filozofice în problema abordată, pozițiile mai vechi ale lui Wittgenstein, presupozițiile de la care pornea în noile sale cercetări. Mulți erau, fără îndoială, impresionați de personalitatea profesorului, de caracterul neobișnuit al interogațiilor, de stilul cu totul aparte al gândirii sale, fără să-l poată totuși urmări bine. O presupunere confirmată și de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
din perspectiva interpretării realiste a „ontologiei Tractatus-ului“, găsim într-un text al lui Richard Rorty. Axa de susținere a Tractatus-ului, afirmă Rorty, este distincția dintre realități accesibile cunoașterii sensibile și acele entități suprasensibile de care se interesează logica. Regăsim aici presupoziția de bază a metafizicii occidentale, postularea a două niveluri ale existenței: cea a esențelor pure și cea a faptelor accesibile experienței. „Obiectele logice ale lui Russell, categoriile lui Kant și ideile lui Platon trebuie să facă cognoscibilă și descriptibilă o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
argumentativ, el nu ar fi acceptat propunerea de a pregăti, în colaborare cu Waismann, o carte cu titlul Logică, limbaj, filozofie. Renunțarea la acest proiect, după 1932, mi se pare un indiciu, între multe altele, al desprinderii sale de acele presupoziții care i-au susținut și orientat până atunci gândirea. Desprinderea s-a realizat treptat. În acest sens, mi se pare îndreptățit să se vorbească de o fază de tranziție în dezvoltarea ideilor lui Wittgenstein. Vorbind de „o tranziție“ nu am
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
asemenea nume. - În această imagine a limbajului, noi găsim rădăcina ideii: Fiecare cuvânt are o ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 273 semnificație. Această semnificație este corelată cu cuvântul. Ea este obiectul pentru care stă cuvântul.“ Să examinăm, mai întâi, presupoziția că semnificația unei structuri mai complexe a limbajului este dată de semnificația părților ei componente. Ea va fi confruntată cu observația elementară că o combinație de cuvinte, care au, fiecare în parte, semnificație, nu constituie întotdeauna o propoziție cu sens
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
omenești drept contribuție în filozofie. Impresionante prin anvergura lor sau mai modeste, rezultatele cercetării filozofice urmează să fie valorizate la capătul confruntării lor cu standarde care impun concluzii independente de interesele, înclinațiile, preferințele și gusturile celor care le-au produs. Presupozițiile care susțin o asemenea ruptură cu tradiția sunt simple. Problemele specific filozofice, în contrast cu cele științifice, sunt de natură conceptuală. Ele vor putea fi identificate, formulate corect și apoi soluționate prin analiză logică. O analiză logică satisfăcătoare nu este însă cu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]