19,087 matches
-
în afară de instabilitate, se pune problema unei cascade de adaptări urgente la alt tip de a face presă (căci sîntem departe de o concepție unitară), la alt tip de disciplină, la alte condiții de lucru, la alte structuri redacționale, la alte pretenții, la alte tipuri de publicații, la alte categorii de subiecte, la alte genuri publicistice. Privit din afară, ar putea fi și un avantaj: multi-specializarea. Vă asigur că nu e nici o fericire. În plus, e o utopie: un ziarist foarte bun
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
te poți plînge? Nimănui. Personalul din televiziunea și radioul de stat a reușit să-și construiască sindicate puternice, care le apără interesele. În restul presei nu există sindicate, din același motiv ca și în cazul sistemului de salarizare: cine are pretenții la sindicat este liber să-l facă în altă parte. Nu te poți plînge statului, care ridică din umeri, și nici măcar opiniei publice, pentru că-ți pierzi locul de muncă. Puținele gesturi disperate care au existat în presă s-au terminat
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
ADEVĂRUL că parlamentul român a devenit membru al unei clase deasupra poporului. Potrivit opiniei editorialisitei, ,,parlamentarii aplică un standard occidental pentru ei și un altul autohton pentru restul populației. Cu alte cuvinte, parlamentul român a ajuns din urmă Occidentul în ceea ce privește pretențiile sale personale, dar nu prea mai are legătură cu alegătorul său, căruia îi ignoră și speranțele și ,,pretențiile" în numele faptului că România mai are încă mulți pași înainte de a ajunge Occidentul din urmă. Rodica Ciobanu e de părere că ,,Parlamentarii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
standard occidental pentru ei și un altul autohton pentru restul populației. Cu alte cuvinte, parlamentul român a ajuns din urmă Occidentul în ceea ce privește pretențiile sale personale, dar nu prea mai are legătură cu alegătorul său, căruia îi ignoră și speranțele și ,,pretențiile" în numele faptului că România mai are încă mulți pași înainte de a ajunge Occidentul din urmă. Rodica Ciobanu e de părere că ,,Parlamentarii români par a-și fi greșit țara. Aceasta nu este pregătită să suporte costisitoarele lor aspirații, ca să primească
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
lor de a fi noi, proaspeți, disponibili, feriți de rutină și manierism, cu antene întoarse către fața mereu în schimbare a lumii și nu amplasate suficient către sinele prea mult măgulit. "Cum vrem să avem un teatru bun, dacă avem pretenții de mîna a doua, mulțumindu-ne cu puțin?" se întreba, cîndva, Liviu Ciulei. Domnia sa o face și astăzi. Dar noi? Programat sau nu, sînt destui artiști preocupați de ce li se întîmplă, care refuză să lîncezească în lamentații sterile, în așteptări
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
favorabilă. Mulțumirea d-sale s-ar cuveni să fie cu atît mai mare, cu cît, așa cum remarcă malițios în altă parte, unele "culegeri de cronici", care "nu interesează decît pe autorii analizați", trec "neobservate". Ceea ce, în treacăt fie spus, invalidează pretenția hermeneutului de detașare, de neparticipare la jocul ierarhiilor: "Și aceste cărți nu au avut nici un ecou în presă, pe cînd cărțile noastre au avut. Deși nu intru în nici o competiție critică și nu sînt deloc interesat de ierarhiile critice curente
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
2000, 333 pag., f.,p. "Calea regală a literaturii proletare" A douăsprezecea apariție din colecția ABC a Editurii Dacia se ocupă de realismul socialist, fiind traducerea unei cărți din cunoscuta serie Que sais-je?. E, așadar, o introducere în domeniu, fără pretenția de a analiza fenomenul în profunzime, supunîndu-se în schimb nevoii de claritate a formulărilor și de accesibilitate. în ciuda titlului generos (și general), Aucouturier tratează doar un aspect al realismului socialist, ocupîndu-se în exclusivitate de spațiul fostei Uniuni Sovietice; în general
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
dacă nu ține "realmente" la opera lui. Aici trebuie căutat eșecul cărții de față. Autoarea ține prea mult la poeții despre care scrie pentru a putea susține un discurs clar, limpede, coerent. Poeta scrie despre poezie cu poezie și are pretenția de a fi relevantă: "...Un vechi regret imposibil de "stârpit", același regret ca un vultur ciocănind în geamul invizibil de după coaste, ca o vrabie albă, încarcerată într-o colivie de fier, încercând să învețe a zbura... Regretul de a nu
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
ce-și disputau resturile prin curți. Însă chiar și deranjul acela era un ingredient magic al verii noastre fericite. Ideea de a angaja o guvernantă nemțoaică nu i se putea năzări decât tatălui meu, scriitor din Caraibi cu mai multe pretenții decât talent. Obsedat de cenușa gloriilor din Europa, părea mereu prea dornic să i se treacă neobservată obârșia, atât în cărți, cât și în viața de toate zilele, și-și impusese fantezia ca în fiii lui să nu mai dăinuie
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
majoritate românească. Numai că tot istoriei îi rămîne să explice cum de a fost posibil ca această majoritate românească din Republica Moldova să nu sară în sus împotriva unui guvern care a susținut așa ceva. * Seria prostiilor scrise în CRONICA ROMÂNĂ, cu pretenții de editorial, continuă, cu seninătatea unui Răzvan Voncu, cel care s-a găsit să vadă cum arată România din Iugoslavia, pentru a decreta inepții cu solemnitate. "România mai apare, văzută de la Belgrad, ca o țară mare. Un aspect de care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
comparată, Iubirea și Occidentul este nelipsită din bibliografiile de specialitate, a fost reeditată periodic, tradusă în numeroase limbi, contestată sau doar criticată pentru ambiguitatea influențelor, și mai ales mereu revizuită de autorul ei, conștient de gravitatea temei și de naivitatea pretențiilor de a o putea epuiza într-o singură viață. Pe de altă parte, pentru publicul mai mult sau mai puțin avizat din România de astăzi, cartea scriitorului elvețian poate constitui, chiar pornind de la titlu, o provocare. Iubiriea și Occidentul e
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
cu Piața Primăriei, cu impozanta Prefectură, cu grădina publică în care cînta fanfara, cu locul numit La brazi, cu străduțele lui cu pavele și cu trotuare din plăci mari de gresie roz, ei bine, era, totuși, capitală de județ, cu pretențiile ei, nu? Stînd însă în conul de umbră al unui Botoșani, oricum mai arătos, de altă anvergură, care apoi, în administrare comunistă, l-a și surclasat. Să nu uităm însă că niște așezări de acest tip, poate chiar și mai
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
pe ultima copertă a cărții de la Polirom, de anul trecut, și citesc: Arlechin în iarbă (1977), Viața în teleferic (1979), Viețile după Vasari (1980), Madona cu gîtul lung (1987), Mă-ntorc în Bermude (1999). Volumul de proze scurte de la Polirom, Pretențiile barcagiului Caron, e un titlu ironic? Oarecum. Nu este gravitatea unui Caron al lui Blaga. De altfel, el reflectă felul meu de a scrie proză. Marian Papahagi observă, în Dicționarul Scriitorilor Români, că scenelor cotidiene, uneori de boemă artistică sau
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
insuportabil simbolice, dacă privim retrospectiv: "Minunea mecanicii deschidea reprezentația. Făcea așa: cobora capul, mișca ochii, își muia pana în călimară și se apuca să deseneze. În diverse variante, desenul reprezenta întotdeauna același personaj: Generalul K.". Ne e greu să acceptăm pretențiile subversive ale Jucăriei, mai ales că, după '90, avem excelente volume de proză scurtă ale aceluiași autor, curățate cu grijă de astfel de efecte. Cu reeditarea Jucăriei s-a readus zadarnic în prim-plan un stadiu depășit în evoluția prozatorului
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
teorie", preparată cam școlărește cu formule de tipul "Explicația cea mai limpede și universală a comicului ne-a dat-o acum 150 de ani Arthur Schopenhauer" sau "Nicolai Hartmann a descris cel mai bine..." etc. Dincolo de stilul bolovănos și de pretențiile cam naive de sistematizare, de aerul în general diletantistic pe care îl inspiră acest studiu în sforțarea lui de a se înfățișa într-o haină filosofică ce nu-i șade bine, întîlnim și multe pasaje demne de reținut. A se
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
cel al realității. Ele înseamnă, la urma urmei, același lucru. Înțeleg prin "simțul cel bun" simțul implicat, simțul activ, simțul voluntar. Simțul practic, chiar când e vorba despre conceptele atât de subtile (cele mai subtile!) ale sufletului. Autorul nu are pretenția că oferă rezolvări miraculoase (al căror unic efect ar fi reînnoirea predispoziției la pasivitate). Știința în mare parte intuitivă și participativă a lui Cristian Andrei nu intră nici sub incidența soteriei la pachet a acelui "cum să" din titlu. Ea
Bunul-simț devine best-seller by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16207_a_17532]
-
din 1825, Tentamen criticum din 1849), toate eronate și falsificatoare. "Direcția falsă o dată croită, prin cele trei opere de la începutul culturii noastre moderne, inteligența română a înaintat cu ușurință pe calea deschisă și, cu același neadevăr înlăuntru și cu aceeași pretenție în afară, s-au imitat și s-au falsificat toate formele civilizațiunii moderne. Înainte de a avea partid politic, care să simtă trebuința unui organ, și public iubitor de știință, care să aibă nevoie de lectură, noi am fundat jurnale politice
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
statistica formelor din afară, românii posed astăzi aproape întreaga civilizare occidentală. Avem politică și știință, avem jurnale și academii, avem școli și literatură, avem muzee, conservatorii, avem teatru, avem chiar o constituțiune. Dar în realitate toate acestea sunt producțiuni moarte, pretenții fără fundament, stafii fără trup, iluzii fără adevăr și astfel cultura claselor mai înalte ale românilor este nulă și fără valoare și abisul ce ne desparte de poporul de jos devine din zi în zi mai adînc... Ca să mai trăim
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
țară în care partidele și regimurile politice își cam fac de cap! Pentru a rotunji aceste aberații, iată-i acum pe cei mai populari politicieni ai momentului, Iliescu și Năstase, năvălind cu pumnii pe Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securității. Pentru ca pretențiile stăpânilor să pară serioase, nici slugile nu stau degeaba: brusc îngrijorat, șeful S.R.I., Radu Timofte, mai aruncă o găleată cu zoaie spre CSAS: chipurile, marele spionolog e revoltat de "scurgerea" unor documente ale Securității spre presă! I-auzi! Dacă nu
Poliție politică, poliție politicoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16246_a_17571]
-
erau "reale", erau simpli exponenți sau prototipuri, nu "viață reală românească de secol XIX". Nu în numele unui oarecare autenticism se juca domnul Caragiale cu diversele registre ale limbii. Radu Cosașu observă foarte bine că autorul dorește în zadar să mențină pretenția autenticității în jocurile sale: Autorul se laudă peste tot că "așa e...",. "așa au zis..." și că nimeni nu a contestat vreodată benzile pe care i-a înregistrat, mot-à-mot. El bate capul degeaba: toți poartă marca indeniabilă a stilului său
Vieți fără copyright by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16295_a_17620]
-
reprezenta Marduk, organizatorul lumii, creatorul omului și vieții; zeul victorios în lupta lui cu alți zei, poate mai toleranți decît el mai "democrați", care nu erau însă capabili să țină în frîu natura umană dînd atîta bătaie de cap "cu pretențiile ei" - încheiase destul de misterios tînărul invitat. Brummer îi explicase ceva repede la ureche Autorului de față, care reținuse: "Clericus laicus,... adică activistul stalinist". Pe urmă, retrăgîndu-se amîndoi într-un colț, venise vorba de turnători. "Dragul meu, mai spusese Brummer, să
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
ar trebui să aibă urechi de auzit la Cotroceni. * Se pare că unii dintre consilierii de azi ai dlui Iliescu au studiat cu atenție punctele forte ale fostului președinte al României, Emil Constantinescu. Unul dintre ele, ironizat de mulți din cauza pretențiilor de lider regional al dlui Constantinescu, a fost că predecesorul dlui Iliescu i-a adus în România și pe Bill (Clinton) și pe Tony (Blair) și pe Vaclav (Havel), personalități dintr-o listă mai lungă, absolut remarcabilă. Poate că dl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16324_a_17649]
-
lui G.C.: nu e deloc sigur, dar absolut deloc, că într-un eventual manual unic de literatură proza redactorului-șef și aceea a președintelui vor avea șansa să fie incluse. Cronicarul cere iertare pentru îndoiala sa carteziană și n-are pretenția că deține întregul adevăr cu privire la nostalgia de care suferă, indecent de public, G.C. ...scuipatul în sîn Și, dacă tot ne-am umplut mîinile de cerneala tipografică a seriei noi a Cronicii române (urîtul se ia, ca lepra), să ne aruncăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
lor, în raport cu imensa complexitate a visului seamănă oarecum cu cei ce pretind că stelele lumii universale și întreaga boltă cerească s-ar putea cuprinde într-un număr, crezînd că pot să afle acest număr, cînd operația este absurdă prin însăși pretenția ei redusă la dimensiunile unui bob de nisip considerat din punctul de vedere a mii și mii de ani lumină... Suntem ce visăm. Sau visăm ce suntem. Lumea visului doar arta și poezia, în general, ar putea s-o sugereze
"Somnul paradoxal" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16338_a_17663]
-
spune - sau ar putea să ne spună - despre climatul de confuzie care domnește în Europa de astăzi". * "Dacă nu ai avea acest strabism moral (scrupulele - n.n.), ai ajunge om de stat" ( Thomas More). * Tindem a înnobila caracteristicul, socotindu-l simbolic. * Pretenția vieții: să fie pur și simplu. Pretenția conștiinței: să fie într-un anumit fel. * Cu cît ai mai multă dreptate, cu atît ești mai singur. * Umectările cvasifiziologice ale acestor fraze care gîfîie, care se străduiesc din răsputeri să ajungă undeva
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]