15,973 matches
-
alin. (1), avocații, notarii, asistenții judiciari, consilierii juridici, personalul de probațiune cu studii superioare juridice, ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învățământul juridic superior acreditat, precum și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210394_a_211723]
-
juridice, autorizat potrivit legii, personal de probațiune cu studii superioare juridice sau care a îndeplinit funcții de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi, Consiliului Legislativ. -------------- Art. 86 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210394_a_211723]
-
Articolul 1 (1) Exercitarea dreptului de vot la alegerile parlamentare și prezidențiale din luna noiembrie 1996 se face, potrivit prevederilor art. 54 din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, pe baza cărții de alegător și a actului de identitate, prevăzut la art. 89 din Legea nr. 68
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113915_a_115244]
-
Articolul 31 (1) Pot fi numiți în magistratura, pe bază de concurs, personalul de specialitate juridică asimilat magistraților potrivit prezentei legi, precum și avocații, notarii, asistenții judiciari, consilierii juridici, persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cu o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani. ... (2) În termen de cel mult 3 luni de la data validării concursului prevăzut la alin. (1), Consiliul Superior
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163893_a_165222]
-
2) Eliberarea din funcție a magistraților se dispune prin decret al Președintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. În situația prevăzută la alin. (1) lit. e), Consiliul Superior al Magistraturii comunică hotărârea de aplicare a sancțiunii rămasă irevocabilă Administrației Prezidențiale, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcție de către Președintele României. ... (3) Eliberarea din funcție a magistraților stagiari se face de Consiliul Superior al Magistraturii. ... (4) În cazul în care magistratul cere eliberarea din funcție prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163893_a_165222]
-
fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiție sau personal de specialitate juridică asimilat magistraților, precum și perioada în care o persoană a fost avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic sau a îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, potrivit prezentei legi. Articolul 86 (1) Personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției, din Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, din Institutul Național de Criminologie și din Institutul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163893_a_165222]
-
arbitraje de stat, magistrat consultant, asistent judiciar, avocat, notar, jurisconsult, consilier juridic, cadru didactic din învățământul superior acreditat ori de cercetare în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române sau funcții de specialitate juridică în administrația publică, în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Curții de Conturi, Avocatului Poporului sau Consiliului Legislativ. ... Articolul 105 (1) Dispozițiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și magistraților militari. ... (2) Perioada în care judecătorii financiari, judecătorii financiari inspectori, procurorii financiari și consilierii secției jurisdicționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163893_a_165222]
-
Articolul 13 (1) În cazul în care la ceremoniile oficiale sunt invitați demnitari străini, cu rang de ministru sau mai înalt, instituția organizatoare are obligația de a transmite lista invitaților către Ministerul Afacerilor Externe, care informează Guvernul României și Administrația Prezidențială. ... (2) Un demnitar străin invitat la o ceremonie oficială în România ocupă locul echivalent omologului român. ... Articolul 14 În cadrul ceremoniilor oficiale serviciul religios este facultativ. Momentul și durata acestuia vor fi stabilite și prevăzute în desfășurătorul ceremoniei, cu respectarea normelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276964_a_278293]
-
Naționale și/sau cu Ministerul Afacerilor Interne. ... (2) Depunerea coroanelor de flori se desfășoară cu respectarea ordinii de precădere. ... (3) În cadrul unei ceremonii oficiale va putea fi depusă câte o singură coroană din partea următoarelor entități prezente: ... a) Președintele României/Administrația Prezidențială; ... b) Parlamentul României; ... c) Guvernul României/prefectul; ... d) primarul localității unde are loc ceremonia; ... e) președintele consiliului județean; ... f) corp diplomatic; ... g) entitatea organizatoare. ... (4) După încheierea ceremoniei oficiale pot fi depuse coroane și din partea altor entități sau persoane. ... Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276964_a_278293]
-
activităților de protocol desfășurate de autoritățile și instituțiile publice, în cadrul ceremoniilor oficiale. Articolul 21 (1) Consiliul Protocolului Național este format din coordonatorii structurilor cu atribuții în organizarea și desfășurarea acțiunilor de protocol din următoarele autorități și instituții publice: ... a) Administrația Prezidențială; ... b) Senatul României; ... c) Camera Deputaților; ... d) Guvernul României; ... e) Ministerul Afacerilor Externe; ... f) Ministerul Apărării Naționale; ... g) Ministerul Afacerilor Interne; ... h) Secretariatul de Stat pentru Culte. ... (2) În funcție de problemele dezbătute, la ședințele Consiliului Protocolului Național pot fi invitați și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276964_a_278293]
-
Stat pentru Culte. ... (2) În funcție de problemele dezbătute, la ședințele Consiliului Protocolului Național pot fi invitați și responsabili cu activitatea de protocol ai altor autorități și instituții publice. ... (3) Consiliul Protocolului Național este coordonat de șeful structurii de specialitate din cadrul Administrației Prezidențiale. ... (4) În sprijinul activității Consiliului Protocolului Național se organizează un secretariat, care va funcționa în cadrul Administrației Prezidențiale. ... Articolul 22 Pentru realizarea scopului său Consiliul Protocolului Național are următoarele atribuții: a) elaborează Ghidul Protocolului Național și, după caz, alte reguli și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276964_a_278293]
-
cu activitatea de protocol ai altor autorități și instituții publice. ... (3) Consiliul Protocolului Național este coordonat de șeful structurii de specialitate din cadrul Administrației Prezidențiale. ... (4) În sprijinul activității Consiliului Protocolului Național se organizează un secretariat, care va funcționa în cadrul Administrației Prezidențiale. ... Articolul 22 Pentru realizarea scopului său Consiliul Protocolului Național are următoarele atribuții: a) elaborează Ghidul Protocolului Național și, după caz, alte reguli și norme specifice de protocol, ceremonial, precădere, etichetă și curtoazie pentru ceremoniile oficiale; ... b) actualizează lista șefilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276964_a_278293]
-
Național emite hotărâri, adoptate cu votul majorității membrilor săi. Hotărârile se publică pe pagina proprie de internet. Articolul 24 Consiliul Protocolului Național se reunește trimestrial sau ori de câte ori este necesar. Membrii consiliului sunt convocați de șeful structurii de specialitate din cadrul Administrației Prezidențiale. Articolul 25 Consiliul Protocolului Național își desfășoară activitatea pe baza unui regulament propriu de organizare și funcționare, aprobat în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Articolul 26 În aplicarea prezentei legi autoritățile și instituțiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276964_a_278293]
-
Camerei Deputaților, conform ordinii stabilite de către Biroul permanent; 10. senator, conform ordinii stabilite de Biroul permanent al Senatului României; 11. deputat, conform ordinii stabilite de Biroul permanent al Camerei Deputaților; 12. ministru, conform ordinii stabilite de prim-ministru; 13. consilier prezidențial, conform ordinii stabilite de Președintele României; 14. președintele Academiei Române; 15. șeful Statului Major General; 16. funcții asimilate rangului de ministru, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea celor două Camere ale Parlamentului României; 17. funcții asimilate rangului de ministru, aflate în controlul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276964_a_278293]
-
în ordinea crescătoare a numărului de sector; 20. președintele consiliului județean, în ordinea alfabetică a denumirii județelor; 21. prefect, în ordinea alfabetică a denumirii județelor; 22. secretar de stat, în ordinea de precădere a ministerelor; 23. consilier de stat, Administrația Prezidențială, conform ordinii stabilite de Președintele României; 24. funcții asimilate rangului de secretar de stat, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea Parlamentului României; 25. funcții asimilate rangului de secretar de stat, aflate în controlul, coordonarea, subordonarea Senatului României; 26. funcții asimilate rangului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276964_a_278293]
-
care completează art. I din ORDONANȚA nr. 85 din 28 august 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 621 din 30 august 2003, cu un nou punct. (3) Cheltuielile de natura celor care fac obiectul prezentei ordonanțe, cuprinse în bugetele Administrației Prezidențiale, Parlamentului, Cancelariei Primului-Ministru, Secretariatului General al Guvernului și instituțiilor din domeniul apărării țării, ordinii publice și siguranței naționale, se stabilesc prin normative proprii. ... ------------- Alin. (3) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. 18 din ORDONANȚA DE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246655_a_247984]
-
ratat de politicieni pentru înfăptuirea Reunirii. În general se spune că primul președinte al Republicii Modova, Mircea Snegur, s-a opus Reunirii Moldovei cu România. Această caracterizare a atitudinii lui Mircea Snegur este valabilă pentru ultima parte a mandatului său prezidențial. Pentru că președintele Mircea Snegur s-a pronunțat în 1991 în favoarea Reunirii Modovei cu România. Într-un interviu apărut în ziarul „Le Figaro”, la 27 august 1991, el afirmă: „Independența este, desigur, o perioadă temporară. Mai întâi vor exista două state
SENATUL SUA SUSŢINE REUNIREA MOLDOVEI CU ROMÂNIA de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1476515673.html [Corola-blog/BlogPost/377022_a_378351]
-
extrem de nemulțumită de numărul mic de morți cu care s-au ales după ce tot teatrul tragi-comic caramitro-dinescian cu acel celebru „prefă-te că lucrezi !” s-a terminat, iar fiecare dintre inițiatorii „revoluției” s-a liniștit după ce a văzut fostul cuplu prezidențial ciuruit în fața unui zid într-o unitate militară din cetatea târgovișteană. Până și ei au fost nemulțumiți de faptul că cei doi dictatori au fost găuriți o singură dată, ce dracu’! , nu puteau și militarii ăia să-i facă sită
SCRISOARE ADRESATĂ ROMÂNILOR INTELIGENŢI (DIN ŢARĂ ŞI DIASPORA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1441918644.html [Corola-blog/BlogPost/369041_a_370370]
-
și pe listele localităților ultimului loc de domiciliu din România. Cei din țările limitrofe (ex. Rep. Moldova, Ungaria, Șerbia, etc.) să aibe opțiunea de a avea un domiciliu flotant în țară sau la alegere să voteze numai la alegerile parlamentare, prezidențiale sau referendumuri naționale. Această cerere ar oferi românilor din afara granițelor României șansă de a fi reprezentați de un număr mult mai mare de parlamentari, având în vedere că în prezent aceștia sunt reprezentați de un număr mic de senatori și
Romanii din Diaspora cer: Lege Electorala care sa le respecte dreptul Constitutional de vot by http://uzp.org.ro/romanii-din-diaspora-cer-lege-electorala-care-sa-le-respecte-dreptul-constitutional-de-vot/ [Corola-blog/BlogPost/92338_a_93630]
-
românilor din afara granițelor României șansă de a fi reprezentați de un număr mult mai mare de parlamentari, având în vedere că în prezent aceștia sunt reprezentați de un număr mic de senatori și deputați. „În fața unei realități absolute în urma alegerilor prezidențiale din 2014 ținând cont că legea electorală actuala a fost trecută prin parlament înaintea intrări României în Uniunea Europeană și NATO , evenimente cu efect direct în mărirea numărului de cetățeni români cu reședința în afara țării, este clar că avem nevoie de
Romanii din Diaspora cer: Lege Electorala care sa le respecte dreptul Constitutional de vot by http://uzp.org.ro/romanii-din-diaspora-cer-lege-electorala-care-sa-le-respecte-dreptul-constitutional-de-vot/ [Corola-blog/BlogPost/92338_a_93630]
-
alegerile sau referendumurile locale fiind înscriși pe listele din localitățile ultimului domiciliu din România. 3. Cetățenii români din țările limitrofe vor avea opțiunea de a avea un domiciliu flotant în țară sau la alegere să voteze numai la alegerile parlamentare, prezidențiale sau referendumuri naționale. În consecință circumscripțiile pentru români din afara țării care NU reprezintă potențialul de reprezentare necesar a patru milioane de români, dispar.” se menționează în mesajul românilor din Statele Unite. Parlamentul României, prin Comisia Românilor de Pretutindeni a confirmat primirea
Romanii din Diaspora cer: Lege Electorala care sa le respecte dreptul Constitutional de vot by http://uzp.org.ro/romanii-din-diaspora-cer-lege-electorala-care-sa-le-respecte-dreptul-constitutional-de-vot/ [Corola-blog/BlogPost/92338_a_93630]
-
au ales, după ce tot teatrul tragi-comic Caramitru-dinescian - prin acel celebru mod imperativ: „prefă-te că lucrezi, se uită o țară de fraieri la noi !” - s-a terminat, iar fiecare dintre inițiatorii „loviluției” s-a liniștit după ce a văzut fostul cuplu prezidențial ciuruit în fața unui zid dintr-o banală unitate militară din cetatea Târgoviștei. Până și ei au fost nemulțumiți de faptul că cei doi „dictandus-dictatorius” (termeni inventați, nu căutați prin dicționare !) au fost găuriți o singură dată, ce dracu’! , nu puteau
AUTO-SADOMASOCHISMUL UNUI POPOR ÎNECAT ÎN CACAO de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1468013377.html [Corola-blog/BlogPost/350011_a_351340]
-
constrângere nu pot fi adoptate în niciun caz. Nu putem constrânge o țară să facă ceea ce nu dorește și nu putem constrânge migranții să plece în alte localități”, a mai spus Grybauskaite, referindu-se la sancțiuni. Textul declarațiilor, conform Administrației Prezidențiale: Președintele Republicii Lituania, doamna Dalia Grybauskaitė: „Bună ziua tuturor! Adresez un mesaj de salut domnului Președinte al României cu prilejul vizitei pe care o face în țara noastră. Avem un dialog foarte bun cu țara dumneavoastră și relațiile noastre, în ultimul
Președintele Klaus Iohannis despre criza migranților: Sancțiunile nu rezolvă nimic! by http://uzp.org.ro/presedintele-klaus-iohannis-despre-criza-migrantilor-sanctiunile-nu-rezolva-nimic/ [Corola-blog/BlogPost/92711_a_94003]
-
Criticii sistemului politic american, când fac comparația cu democrațiile europene, se înverșunează în special împotriva a trei elemente pe care le consideră inferioare: sistemul cu două partide, numărul limitat de candidați în alegerile prezidențiale și votul indirect. În articolul publicat săptămâna trecută (Candidații din umbră) am arătat că, atunci când se referă la primele două „scăderi”, critica se face de pe poziția lipsei de informație complete: în Statele Unite sunt numeroase partide politice și, în fiecare ciclu
De ce nu poate exista o dictatură în Statele Unite. Votul indirect în SUA şi urmările lui by https://republica.ro/de-ce-nu-poate-exista-o-dictatura-in-statele-unite-votul-indirect-in-sua-si-urmarile-lui [Corola-blog/BlogPost/337798_a_339127]
-
prima republică din epoca modernă, nu existau partide politice și nici un mecanism prin care să poată fi colectate voturile, pentru întreaga uniune. Părinții Fondatori s-au temut de mai multe lucruri. Unul dintre ele a fost considerentul că, la alegerile prezidențiale, se vor prezenta foarte mulți candidați, în condițiile în care criteriile pentru un candidat valid nu erau deloc limitative: cetățean născut în Statele Unite, în vârstă de mai mult de 35 de ani, fără nicio condamnare juridică și care a trăit
De ce nu poate exista o dictatură în Statele Unite. Votul indirect în SUA şi urmările lui by https://republica.ro/de-ce-nu-poate-exista-o-dictatura-in-statele-unite-votul-indirect-in-sua-si-urmarile-lui [Corola-blog/BlogPost/337798_a_339127]