727 matches
-
pe bot, osul rămîne la mine, hămăiesc vesel. Dar unde s-o apuc? În zare am văzut un vapor cît o nucă. Înot voinicește spre el. Mă apropii și văd scris mare: România. Sub pavilionul românesc era el, căpitanul, adică prezidentul. Țărișoara mea, spun, dîndu-mi lacrimile de atîta patriotism, mai mari ca la crocodili. Am ajuns în scumpa mea patrie, cu osul salvat în botul meu și scăpat de urmăritori. Gîndesc profund și mă sforțez să fiu foarte inteligent, chiar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aceste atacuri imunde ale lui Vadim Tudor - cele de azi ale Antenei 3 trebuie să spun că sunt nimic față de atacurile injurioase ale lui Vadim ; erau absolut îngro‑ zitoare. V.A. : Și așa a ajuns în 2000 în finala pentru prezidenți‑ ale. A.M.P. : Exact. Era extrem de periculos ca la o elită alter‑ nativă slabă și nenorocită să îl mai ai și pe Vadim Tudor pe cap, adus în mod deliberat ; există aprobarea aceea a lui Petre Roman pentru înființarea revistei
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
părțile, completul s-a uitat la listele negre și a amânat decizia după turul doi al alegerilor prezidențiale. Imparțiali, ca tot românul ! După turul doi al alegerilor prezidențiale, am venit din nou și atunci completul a respins solicitarea de ordonanță prezidenți‑ ală. Adică ei trebuiau să hotărască pe undeva pe la mij‑ locul lui ianuarie dacă eu pot să tipăresc și să difuzez, ceea ce deja făcusem prin 20 noiembrie. Dar au scris o motivație superbă, pe care o păstrez și azi. Motivația
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
atenție și te-a încondeiat în ciclul „Copii de pe natură” și anume în bucata „Electorale”... Omul era Iacob Negruzzi, cu care ai avut oarece discuții pe teme electorale, dar până la urmă ați devenit buni prieteni. Iată cam ce spune el: „ ... prezidentul sună Clopoțelul și-i îndeamnă toți tăcere să păzească, Căci Părintele Smântână acum vrea să le vorbească. <<Fraților!>> începe-acesta, mânecile suflecând Și potcapul ce-l apasă mai pe ceafă așezând; <<Fraților iubiți, eu știu desigur că voi gândiți ca mine
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
învârte în jurul acestor axe sau este învârtită prin intermediul lor. Cum se prezintă cele două minime ? Pe de o parte, avem un secret al lui Polichinelle ăstrăvechiul Pulcinellaă, legă- tura de amor dintre prefect și tânăra soție a lui Zaharia Trahanache, prezidentul Comitetului pemanent etc., om în vârstă, lovit de o cecitate convenabilă pentru toți în acest ménage à trois. Bucățica de hârtie nu înseamnă nimic fără dispozitivul mediatic în măsură să amplifice litera ei, și anume ziarul de opoziție, Răcnetul Carpaților
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
proces care își are momentul apogetic, însă parcursul revoluționar este deturnat către cel al fiestei, iar glisarea se face aproape firesc. La ora 6 populația se adună în Piața Unirii, iar naratorul ține să precizeze, pe locul actualului monument, iar „Prezidentul, urcat pe un scaun de tocat cârnați, citește actul solemn de întemeire a Republicii”. Următorul pas este radical schim- bat, el marchează spiritul sărbătorii, „La 7, se desfundă în toate răspântiile boloboace, în sunetele marșului eroic de la ’48”, urmează, „La
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
proporții se scriu cu concursul unor personalități care marchează evoluția lor. Există doar două figuri semnificative în această proză, Polițistul, sin- gurul care poartă un nume, Stan Popescu, căruia Boborul îi încredințează rolul istoric de a proteja tânăra republică și Prezidentul, cele două figuri ale autorității. Prezidentul este o figură ștearsă, anecdota finală ni-l redă în postura complet inofensivă a unui peripatetician lipsit de motivație politică. De la Stan Popescu se așteaptă să mențină ordi- nea, de la Prezident să țină un
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
personalități care marchează evoluția lor. Există doar două figuri semnificative în această proză, Polițistul, sin- gurul care poartă un nume, Stan Popescu, căruia Boborul îi încredințează rolul istoric de a proteja tânăra republică și Prezidentul, cele două figuri ale autorității. Prezidentul este o figură ștearsă, anecdota finală ni-l redă în postura complet inofensivă a unui peripatetician lipsit de motivație politică. De la Stan Popescu se așteaptă să mențină ordi- nea, de la Prezident să țină un discurs, ceea ce acesta și face. Bravul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
tânăra republică și Prezidentul, cele două figuri ale autorității. Prezidentul este o figură ștearsă, anecdota finală ni-l redă în postura complet inofensivă a unui peripatetician lipsit de motivație politică. De la Stan Popescu se așteaptă să mențină ordi- nea, de la Prezident să țină un discurs, ceea ce acesta și face. Bravul Stan Popescu este unul dintre cei 1000 ai lui Garibaldi, „vrăjmaș jurat al tiranilor și frate pasionat al poporului”. Figura grandioasă a polițistului este sculptată la scara monumentală a unei retorici
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de utilizarea au pied de la lettre a celeilalte accepții, a poporului în calitate de corp politic, „poporul suveran”. Cea de-a doua deformare pe care o propune autorul ține de faptul că întreaga retorică revoluționară este deturnată în beneficiul sărbătorii. Fapt emblematic, Prezidentul vorbește Poporului urcat pe un scaun de tăiat cârnați. Gestul oricât de secundar ne-ar părea întoarce pe dos o altă imagine revoluționară, sinistră, invocând „mânia poporului”, imaginea ghilotinei. Nu capete cad la această revoluție, ci boloboacele sunt rostogolite, nu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Articolul fusese critic la adresa unui tractorist certat cu „deciuplina”, vorba lui Moș Teacă a nemuritorului Anton Bacalbașa. Titlul anapoda Îi sărise-n ochi tov-ului Zamfirescu și pentru că urma să apară pe aceeași pagină cu „iepocala” vizită În România a valorosului prezident al faimoasei Republici Somalia, bun „pretin” cu piticul bâlbâit de la București. b.p. Investițiile la Fabrica de rulmenți Bârlad - strict secrete! Dând și peste astfel de interdicții de la publicare, ne punem această Întrebare: gazetarii de atunci chiar nu fuseseră instruiți
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În „Nota de sesizări” nr.12/26 septembrie 1068, am găsit o corecție, de altfel pertinentă, semnalată de proaspătul tovarăș cenzor Ion Halibei. În numărul 159/24 august 1968, un redactor neatent a confundat coada cinstitei vaci cu ștampila tovului prezident de sfat popular scriind În articolul „Sărbătorirea zilei de 23 august În capitală” o trăsnaie mai mare chiar decât Palatul administrativ unde-și avea sediul atât ziarul „Vremea nouă” cât și „Colectivul Vaslui al DGPT”. Iată ce se scrisese: „Prada
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
musca-n lapte ba În domeniul „x”, ba În domeniul „y”. Incompetența fostului ucenic cizmar fusese tradusă de lăudătorii personali În uimitoare acte de inteligență creatoare...! În perioada 4-7 decembrie a anului 1973, piticotul ot Scornicești, care avea să devină prezidentul colhozului „România” la 28 martie 1974, efectuase o vizită istorică În Statele Unite ale Americii, la invitația expresă a lui Richard Nixon, cel care pe 8 august 1974 avea să demisioneze din funcția deținută, datorită scandalului pricinuit de „Afacerea Watergate”. Cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
d-lui Trancu-Iași și celor 25 domni deputați, care au adus proiectul de modificare a faimosului art. 197 din Codul Civil și-i rugăm să nu dezarmeze. Cât privește atitudinea comisiunii legislative din Cameră eu personal regret două lucruri: 1. Prezidentul acelei comisiuni care e și profesor universitar ieșan, D-sa a rupt firul tradiției cu care Iașul s-a fălit totdeauna. E știut că toate inițiativele nobile, toate ideile noi de revendicări meritate, de porniri generoase și drepte au pornit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
fiecare an, la școli primare, fabrici, biserici, regie etc., am chemat și periferia la noi. Am ținut ședințe multe, întruniri restrânse și întruniri publice. Am organizat aproape în fiecare an câte un congres în toate colțurile României Mari. Membrele noastre, prezidentele filialelor noastre și prezidenta generală au conferențiat în săli arhipline în: Cernăuți, Câmpulung (Bucovina), Burdujeni, Fundul-Moldovei, Suceava, Cetatea Albă, Chișinău, Dorohoi, Botoșani, P. Neamț, Bicaz, Bacău, Iași, Huși, Vaslui, Focșani, Buzău, R. Sărat, Tulcea, Constanța, Mangalia, Silistra, Galați, Brăila, București
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
în umbră și în penumbră, iar din când în când, în mijlocul lor întineritul Vasile Alecsandri, cu farmecul povestirilor lui”. G.Panu precizează că un nou venit la Junimnea s-ar fi așteptat să vadă „O societate literară gravă, cu statute, prezident și viceprezidenți, fiecare luând cuvântul după numărul înscrierei.Și când acolo ce vedea? Vedea la prima ochire o societate aproape de nebuni, fiindcă veselia, glumele și râsul erau aproape în permanență, iar membrii se tratau între ei cu cea mai mare
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Maiorescu, a apărut și Rosetti, liniștit, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat...În „Amintiri din Junimea”, Negruzzi se întreabă: „Cine ar fi putut crede că același Rosetti va deveni mulți ani mai târziu, în condiții neasemănat mai grele, fiind prezident al Consiliului de Miniștri (23 martie - 28 martie 1889 n. a.), un orator așa de interesant și de sigur pe sine!” Să revenim, însă, la începuturile Junimii. Noua societate literară, care abia își ițea nasul din scutece, trebuia să poarte un
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Excelență, Gane - Drăgănescu, Culianu - Papa Culianu,Paicu - Picus de Mirandola, Caraiani - Binenutritul, Th. Burada - Ghelburda, Philippide - Huru, Naum - Pudicul Naum, Vârgolici - Io Spako, Panu, Tasu și Lambrior - Cei trei români. Exista un grup căruia i se spunea „Cei nouă”, cu prezidentul lor Nicu Gane. Era apoi o categorie care nu discuta decât la ureche și nu prezenta nici o lucrare. Pe aceasta, A. Naum a numit-o „Caracuda”, iar Slavici o caracterizează astfel: „Caracuda-i caracudă Și la Iași și la Sibiu
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
mai bine de ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu Mama sa România“. Și Prezidentul Consiliului Nostru de Miniștri declarând că: „în numele poporului român și al Regelui lui, M. S. Ferdinand I al României, ia act de acest vot quasi unanim și declară la rândul lui Basarabia unită cu România, pe veci una și indivizibilă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
dezbaterilor pe cel mai ales dintre fruntașii poporului nostru, care cu minte luminată și cu suflet neînfricat s-a pus în fruntea reprezentanților voinței naționale a poporului român din Bucovina, pentru a îndruma și pregăti aceste clipe înălțătoare ! Propun de prezident al Congresului Bucovinei pe iubitul nostru Dr. Iancu Flondor”. Congresul primește propunerea Președintelui Consiliului Național și proclamă cu aplauze nesfârșite pe dl. dr. Iancu Flondor, președinte al Congresului General. Dl. Dr. Iancu Flondor ia conducerea Congresului: „Prea stimaților domni, încrederea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
apoi să i le ia. Încăpățânat, nevoie mare, cum pune ochii săi câși pe ceva, gata, nu se mai lasă până nu modifică, dărâmă, strâmbă, face praf, ceea ce i-a suscitat interesul. Multă vreme chiar și eu am crezut că prezidentul acesta, trimis la vatră, de marina comercială, pe care a vândut-o pe bani de buzunar, are cât de cât o gândire rațională, indiferent dacă este în sens negativ sau pozitiv. Și căutam plin de speranță, semne de sănătate mintală
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
documentul acela măgăresc, de așa-zisă condamnare a comunismului, Băsănău și-a dat foc la valiză: i- au sărit în cap aproape toți prăpădiții cu carte, numiți până - 190 atunci, „intelectualii” săi, bătându-i de zor obrazul: „Rușinică, băi nea prezidentu’! Păi e posibil să ne faci matale așa ceva? Toate ca toate, da’ pân’ la... monarhie! Ne-ai jignit profund, direct la lezmajestate! Știți cine sunt aceștia? Sunt oameni cică „citiți” pe care, dacă- i pui să scrie exact numele de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
păstrat în ianuarie 1990, cînd am fost ales rector interimar pentru scurt timp), și alte trei personaje ale căror nume le-am utiat. în stilul epocii, n-am fost informat despre motivul real al invitației la acest tribunal sui-generis. Cu excepția prezidentului de complet, nici unul dintre ceilalți n-a scos o vorbă în ora petrecută împreună. Prezidentul m-a avertizat, el, să pun capăt relațiilor cu indivizi "dubioși" - îmi amintesc perfect adjectivul - precum Augustin Buzura, Livius Ciocârlie și Andrei Pleșu. Numele lui
Dar Papa? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12359_a_13684]
-
trei personaje ale căror nume le-am utiat. în stilul epocii, n-am fost informat despre motivul real al invitației la acest tribunal sui-generis. Cu excepția prezidentului de complet, nici unul dintre ceilalți n-a scos o vorbă în ora petrecută împreună. Prezidentul m-a avertizat, el, să pun capăt relațiilor cu indivizi "dubioși" - îmi amintesc perfect adjectivul - precum Augustin Buzura, Livius Ciocârlie și Andrei Pleșu. Numele lui Pleșu, probabil lăsat intenționat la urmă, mi-a oferit cheia întregului scenariu. Ne întîlnisem cu
Dar Papa? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12359_a_13684]
-
vedea că pe o soluție de neevitat a revenirii noastre la o Cetate normală, care singură poate garanta existența normală a culturii. Un act pur formal de „condamnare” a regimului comunist, cum a fost cel săvîrșit în Parlament de către actualul prezident al țării, n-ar putea substitui măsurile în real ale unei atari atitudini asumate cu reală răspundere. Un iz de birocrație emană din acest document, însoțit, e drept, de un substanțial raport asupra temei, dar insuficient în zonele existential-morale pe
Uzura adevărului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6547_a_7872]