6,020 matches
-
intrași extratextuală a lumii, nerepudiind utopia mitică salvgardantă a genezei scripturale a macroexistării și a destinului orfic al autorului care se obstinează neîncetat să-și ‹ decanteze jaloanele individualității din substanța fluidă, anamorfică și insidios cromatizată a unui timp înțepenit (parcă) primordial între eschatologii și soteriologii vicariante și orbiculare, George Vulturescu are tăria de a face din vocabulă un monstru cu două chipuri, într-o durată lăuntrică a rostirii narante, dialogale și reflexive, știe să-și înzestreze definițiile lirice suculente, figurările imaginative
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
are loc progresiv: apare mai întâi un nou cer, cu zeități și aștri neștiuți; urmează apoi eliberarea de zodie și de numire, de orice determinare; suișul continuă dincolo de finitudine - de forme - și dincolo de concepte - de Idee -, pentru ca, în final, lotusul primordial, întemeietor al cosmogoniilor, să deschidă acel indefinisabil pur, cheia transmutantă fiind cântul.“ Cartea, în întregime, nu este altceva decât o beție de neologisme. O putem deschide la întâmplare pentru a găsi fraze de acest fel: „Cu cât mai neașteptate, mai
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
tranzacții deschise, deodată / la toți nasturii“ (fără titlu) „eu, în gangul de ochi / ostil pândind din iasomie, / eu, acest rest de câine / tricolor pe roată.“ (Un câine tricolor pe roată) „Mâna mea scuipată de gravitație / din gura statuilor / sparge ouă primordiale / cu imaginea șarpelui.“ (Lin coboară ziua de naștere) „După ultima modă a iluziei, / stăm într-o flacără / fără nici o fisură, / schimbând numai din când în când / polaritatea pâinii“ (Ca o cometă la domiciliu, II) etc. Ion Pop, autorul prefeței, sancționează
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
lumea întreagă, în timp de război, țara poate întreține o armată de 50.000 de oameni, fără a pune la socoteală flota numeroasă și bine întreținută. Să privim acum Rusia: o țară imensă, care seamănă cu universul ieșit din haosul primordial. Ea se mărginește într-o parte cu Imperiul tătarilor și cu Indiile, iar în cealaltă cu Marea Neagră și Ungaria. Frontierele ei se întind pînă în Polonia și Letonia; la nord-vest se află Suedia. Rusia poate avea de trei sute de mii
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
este decalajul calendaristic între tranzițiile demografice care fac ca Europa să fie singura regiune din lume cu o populație în declin vizibil în valoare absolută începând cu secolul al XXI-lea. Factorul militar, fără a fi neglijabil, nu mai este primordial. Recurgerea la forță nu mai este adaptată unei lumi caracterizată prin cucerirea unor părți ale pieței și prin interdependența statelor. Fenomenul de globalizare a transformat exercitarea puterii. De acum înainte, ceea ce se numește soft power (putere blândă, de seducție sau
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
vede un taur alb (Adam), o vacă (Eva) și doi viței, unul roșcat și unul negru (Abel și Cain), ieșind din țărână. Vițelul negru îl lovește pe cel roșcat, iar acesta dispare pentru totdeauna nu se știe unde. Din perechea primordială (taur și vacă) ies o mulțime de vite negre și albe (patriarhii de dinainte de potop). La un moment dat, un astru (Lucifer) pică din cer, urmat de alții. Din împreunarea lor cu vitele de pe pământ apar elefanți, cămile și măgari
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
lor de la numele celui de-al treilea fiu al lui Adam, pe care-l identifică cu Isus Cristos. Ei consideră că lumea se află sub dominația îngerilor, care de altfel au și creat-o. Tot îngerii au dat naștere cuplului primordial (doi oameni din care descind Cain și Abel), sursă de neînțelegeri și de certuri continue. Dincolo de îngerii certăreți se află Mama (Meter), numită și Principiul feminin (Theleia), purtând în sânul ei sămânța dumnezeiască. După moartea lui Abel, ea îl zămislește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Evagrie), împrumutând mai multe teme fundamentale, precum cea a îndumnezeirii omului. În Ambigua, Maxim propune o corectare a teologiei origeniene, expunându-și totodată propriul sistem metafizic, refondator al unei mistici intelectuale. Mai întâi, el critică și respinge concepția despre enada primordială, așa cum apărea ea descrisă la începutul lui De principiis. Conform scenariului lui Origen, îndumnezeirea „ființelor raționale” s-ar fi realizat dintru început, pentru că acestea fac parte din pleroma divină. Căderea lor, cauzată de un pervers sentiment de sațietate (koros), urmat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
ne scindăm și, pe urmă, să las să-mi aparțină numai sufletul, în substanța căruia mă voi afunda și mă voi contopi pe deplin, căci doar el este, de fapt, acea palpitare de energie pură, ce te introduce în matricea primordială, redezvăluindu-ți absolutul, care pentru tine a fost creat, care dintotdeauna ți-a aparținut și care s-a ascuns vederii omului simplu doar din porunca unui tată atotputernic și egoist. Da! Însă, dacă m-ar auzi acum, toată gloata de teologi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
prezentă în special în spiritualitatea indiană în Vedănta, în yoga samkhya și în budismul mahăyăna, dar și în taoismul chinez. Se regăsește chiar și în Kabala ebraică, sufismul musulman și curentele creștine îndeosebi monahale. Eu însumi cred într-o Realitate primordială și ultimă care conține și stăpânește totul. Și totuși mă întreb: unire cu Dumnezeu... este posibilă atingerea unirii cu Dumnezeu care să fie mai mult decât imaginație? Nu am putut fi de acord cu un coleg american care se făcuse
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
este persoană la fel cum este omul: Cel ce înțelege și pătrunde tot nu este deloc un obiect, de care eu ca și om pot să mă țin la distanță pentru a mă exprima cu privire la el. Fundamentul, sprijinul și scopul primordial al întregii realități ce mă determină să fiu credincios și care este mult mai aproape mie decât vena mea jugulară, precum spune o metaforă a Coranului (Sura 50, 16), nu este o persoană specială între altele. Dumnezeu nu este un
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
condițiilor ce par a fi date încă din primul moment împreună cu spațiul și timpul. Eu nu sunt om de știință. Dar dacă aș fi astrofizician, mi-aș pune unele întrebări asupra momentului în care a început totul. Tocmai această explozie primordială apare ca o limită de nedepășit pentru cunoașterea umană. Despre cauza acesteia, fizica nu a reușit până azi să spună nici cel mai mic lucru și de aceea nu a putut nici să explice unde își au originea constantele naturale
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și subtitul celebrei cărți scrise de fizicianul Paul Davies. Majoritatea astrofizicienilor de azi pleacă de la presupunerea că lumea noastră nu este stabilă, imuabilă sau eternă. Însă ei nu sunt de acord cu teoriile expansiunii universului care a început cu explozia primordială: se va opri pentru a începe din nou să se contracte (presupunere pentru care nu sunt probe) sau va continua până la un sfârșit definitiv. Majoritatea copleșitoare a astrofizicienilor înclină pentru a doua ipoteză: expansiunea universului va progresa fără oprire, accelerând
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
biserica romano-catolică și cea ortodoxă cu un spirit critic. Astfel, dacă prima se caracteriza printr-o înclinare păguboasă între liberalism, iar cea de a doua printr-o "anchilozare în conservatorism", o asemenea realitate nu duce decât la perpetuarea neînțelegerii mesajului primordial al Mântuitorului, precum și la divizarea mai crudă a creștinilor. După exemplificarea pe baza scripturii a lipsei de veridicitate a retoricii anticremaționiste (pilda cu "jertfirea lui Isaac"), arhimandritul aducea în discuție un alt argument central al pledoariei sale pentru arderea cadavrelor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
explică prin caracterul propagandistic intrinsec. Chiar dacă Șerboianu intra astfel definitiv sub zodia stigmatizării de către Biserica Ortodoxă Română, el își asuma opțiunea sa conștient de riscuri, considerând că prin acesta avea de îndeplinit o misiune, a cărei rădăcini coboară înspre rolul primordial al preotului ca păstor sufletesc, adică cel de modelator de conștiințe. Ca atare legătura lui Șerboianu cu tematica cremațiunii nu are cum fi considerată drept una lipsită de semnificație. Prin urmare, cu toate că Calinic Popp Șerboianu rămâne unic prin contribuția sa
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
este mai curând ceea ce toată lumea știe, fiind chiar ceea ce suntem noi. Cum se face însă că "toată lumea", adică fiecare în calitate de ființă vie, poate ști ce este viața, dacă nu în măsura în care viața se știe ea însăși și în care această cunoaștere primordială de sine constituie esența sa proprie? Căci viața se simte și se încearcă pe sine în așa fel încât nu este în ea nimic ce ea nu simte sau nu încearcă. Și aceasta deoarece faptul de a se simți pe
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
o subiectivitate. Acum, dacă spunem că această proprietate extraordinară de a se încerca pe sine este o cunoaștere, și fără îndoială cunoașterea în forma sa cea mai profundă, și că astfel viața este în ea însăși, fiind vie, această cunoaștere primordială, deoarece vorbim de asemenea și mai cu seamă de cunoaștere când ne referim la știință, este important să precizăm despre ce fel de cunoaștere este vorba în cele două cazuri și în ce fel acestea se deosebesc, dacă nu vrem
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
legătură cu ceea ce este ea în sine și dintotdeauna -, adică producerea unei abstracțiuni, producerea banilor. O atare perturbare consistă mai cu seamă în apariția și dezvoltarea pentru sine a unei dimensiuni ontologice noi, realitatea economică, care nu aparține în mod primordial nici naturii corporale, nici Corpului însuși. Pe de altă parte, de cum devine cea a banilor și nu mai este cea a valorilor de uz, această producere se modifică în totalitate: nemaifiind suscitată, definită și limitată de potențialitățile subiectivității, de "necesitățile
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
științei a pierdut orice conținut reperabil. N-avem decât să flagelăm teoria modernă, teoria redusă la o tehnică, la manipularea și la calculul existentului, dar trebuie totuși să admitem că în ea, "prin intermediul "teoriei" în sens modern trece umbra θεωρία primordiale" și că astfel mediul ontologic în care ele se produc producând mai întâi lumea este un Același, este Ek-staza lui În afară unde nu există nimic viu. Pentru a gândi relația dintre știință și cultură, nu este de-ajuns așadar
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
se încearcă pe sine în așa fel încât suferă să fie ceea ce este, adică ceea ce se încearcă pe sine, mai exact: faptul de a se încerca pe sine, de a fi un fiind, de a fi viața. În această suferire primordială a vieții, identică cu esența sa, și ca o modalizare a acestei suferiri, în suferirea pe care o poartă în sine ca pe una dintre posibilitățile sale principiale, se naște o anumită voire, voirea acestei suferiri de a nu mai
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
altceva decât concepte neclare și cuvinte goale. Însă acolo unde nu este nimic de văzut, de înțeles și de simțit, acolo totuși se desfășoară și crește viața în încercarea absolută a certitudinii sale proprii. Or domeniul acestei cunoașteri primitive și primordiale este cel al eticii, adică al praxisului. El este constituit din ansamblul modurilor de viață ale individului, moduri ce nu trebuie considerate ca fiind modalitățile pe care le îmbracă o viață în cursul istoriei sale contingente și supuse hazardului, ci
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
indivizi, ca răspuns al recunoașterii distincțiilor între public și privat. O bună parte a complexității culturale și conceptuale a modului în care viața umană este organizată în prezent rezultă din dihotomia dintre sfera privată și cea publică și caracterizarea sexuală primordială a celor două sfere de activitate. Dificultatea despărțirii subiectivității femeilor de sfera privată - chiar la nivel conceptual - se explică prin numeroasele referiri amestecate și încrucișate ale sferei private cu trupul, pasiunile, natura. (Moira Gatens, 2001, p. 180) Public este ceea ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cadru, există o unitate între judecată, reflecție și emoție (S. Ruddick, 1983, p. 56). Eu numesc această unitate lumea văzută cu ochi de mamă, în sensul în care însuși statutul existențial este restructurat profund printr-o raportare condiționată de relația primordială: aceea cu copilul. Lumea văzută cu ochi maturi este un spațiu mai degrabă comun decât unul individual, poate fi frecventat de toți cei care țin cont în practica lor de valorile materne. Nu au acces la el indivizii care nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
alte grupuri aflate în nevoie (cum ar fi șomerii, delincvenții, persoanele cu handicap, persoanele lipsite de venituri sau cu venituri foarte mici, bătrânii singuri etc.), copiii primesc sprijin din partea societății din perspectiva faptului că ei reprezintă viitorul (sunt considerați valoarea primordială a unei comunități). De asemenea, este un loc comun faptul că familia constituie grupul susținător de bază pentru copii 57. Se poate vorbi chiar de o solidaritate intergenerațională în cadrul familiei lărgite. De aici, decurge ideea conform căreia o protecție adecvată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
segment de suport social necesar în mod incontestabil. Doar că, din perspectiva familiei ca întreg, nu este benefică supralicitarea acelor aspecte ce decurg implicit din biologic. În timp, tot protejând distinct maternitatea, s-a întărit ideea că îngrijirea copiilor revine primordial mamelor, față de care există și o atenție publică aparte. Fiecare participant în familie are drepturi și îndatoriri față de ceilalți. Îndeplinirea lor este o opțiune liber asumată, ca urmare a implicării afective. 4. Familia monoparentală formată din persoane adultetc "4. Familia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]