21,274 matches
-
a prins curând În mreaja dulce a ispitei, Și el, cu patimă în gând, Sorbise buzele iubitei. Cand, iată, umbre se ivesc : Sunt două...patru...se-nzecesc... Din față-npușcături pornesc ! Ce-o fi ?... Se-nfipse-n scări, sub munte, Viteazul prinț, strângând de frâu, Papaha și-o -ndesă pe frunte, Și-a smuls pistolul de la brâu ; Trosni nagaica, si, spre ceață, Se năpusti că o săgeată... Rasbubui un pocnet nou, Și-un strigat sparse depărtarea, Stingându-se-n treptat ecou... Curând
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
frunții sunt păstrate. I-s armele însângerate, Și-n sânge-i scumpul sau veșmânt; În cea din urmă opintire Și-a nfipt în coama mana-i grea. Scurt timp, mireasa, pe-al tău mire L-a așteptat privirea ta ! Dar prințul și-a ținut cuvântul : La nunta lui, din Sinodal, Vanit-a el gonind că vântul... Dar cât e lumea și pământul El nu va mai sări pe cal !... XV Căzu năpasta, fulgerând, Pește familia tihnita! Pe-al ei divan e prăbușita
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Pe cînd în romanul lui Nottara genealogia de vîrf e preocuparea chiar a eroului, Alexe Villara Comnen, care-și caută ascendenții pînă la un patriarh al Ierusalimului, Hrisant. Altfel originea lui e, într-adevăr, din societatea înaltă, tatăl său fiind prinț. Ca și al Mariei, iubita eroului. Alexe Comnen trăia mental, istovit, faptele legendare ale strămoșilor săi. Trăia alene și fără vlagă, în castelul pe care l-a moștenit și nu gîndea decît la ceea ce a fost odată și s-a
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
-se vieții sale aglomerate de visuri, halucinații și mizantropie, interogîndu-se mereu ce caută aici, în palatul strămoșesc. Firește, nu iubise niciodată în cei 25 de ani cîți trăise. Deodată, din palatul din apropiere, descoperi silueta gracilă a prințesei Maria, fiica prințului Mavrodin-Vărzaru, om cu concepții feudale nestrămutate. Maria crescuse, și ea, în puful atmosferei palatine, îngrijită de o guvernantă englezoaică. Renunțase la studii încă de la 16 ani și, după pățanii, se plictisea la conac melancolică și - se putea? - obosită și ea
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
de pe prima pagină a cărții și apoi, prostiile. Zice anonimul ignorant: "Autoarea mărturisește că avea doar patru ani cînd a auzit rostindu-se pentru prima oară numele acestuia și descrie apoi contextul în care Ferdinand, fiul cel mai mic al prințului Leopold de Hohenzzolern a ajuns rege al României la numai 20 de ani" (s.n.). Dacă ar fi trecut de prima pagină, recenzentul ar fi aflat, pe a doua, că Ferdinand de Hohenzollern - Sigmaringen s-a născut în 1865, iar cîteva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
fie el conștient că marxismul a murit? Dacă citim cartea la care mă refer, răspunsul pare să fie cel dintîi. Căci, pentru Derrida, marxismul nu numai n-a murit, dar nici nu va muri vreodată. "La fel ca în Hamlet, prințul unui stat putred, scrie Derrida, totul începe cu apariția spectrului. Mai exact, cu așteptarea acestei apariții [...] Strigoiul va veni. Ar fi cu neputință să întîrzie. Așa cum, de fapt, întîrzie. Și mai exact încă, totul se deschide cu iminența unei reapariții
Despre strigoi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16745_a_18070]
-
cu totul alt motiv. Mă gîndisem, în general, la dejecțiile umane ale planetei. Și cum acestea, în loc de flori, în acea zi, împodobeau monumentul Autorului Tristei figuri. Nu vedea, oare, Personajul lui Cervantes peste tot în lume, partea idealistă a existenței? Prinți și prințese, în loc de hangii ori hangițe?... De ce să nu fi luat în ziua aceea gunoaiele drept orhideele pe care cetatea Madridului le-ar fi așternut în calea glorioasă a Nobilului Hidalgo?... Parcă îl aud pe Sancho Pança observînd cu bunul
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
acestui aristocrat al spiritului nevoia de costume Armani, stilouri de aur Mont Blanc, trabucuri de Havana aproape imposibil de găsit sau cristale de Bacarat, așa cum nimeni nu îi pune la îndoială atașamentul față de Nikki, iubitul asiatic, mai bine îmbrăcat decît prințul de Wales. Cu păreri ferme despre orice persoană sau situație din jurul lui, Ravelstein dezvoltă o antipatie față de Vela și prietenii acesteia, familia Grielescu, despre care presupune că s-ar folosi de Chick pentru a-și șterge cu buretele trecutul nazist
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
a dus, bunăoară,/ scoțianul lui Kant (care,-n clinci,/ îl ținea să se scoale, zilnic, la cinci),/ să agonizeze și moară?// Unde, valetul de-o viață al dlui de Talleyrand,/ Bastide, cel leal ca un conetabil de Franța,/ dezaprobând mezalianța/ prințului cu madam Grand?// Unde mor, unde mor credincioșii/ ilustrelor case,/ fanaticii fețelor simandicoase/ și-ai taloanelor roșii?// Ce face-se, oare, cu-atâta credință ciudată/ când scris e ca totul să cadă-ntr-o rână;/ spune-mi, servitoare bătrână, bătrână
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
mai bun scenariu original), cu Julia Roberts pe post de vedetă de cinema și Hugh Grant în rolul omului obișnuit de care vedeta se îndrăgostește, Notting Hill este un fel de "Cenușăreasă" în decor londonez și adaptată sfîrșitului de mileniu. Prințul devine Prințesa pe de-a-ntregul (anunțînd oare o nouă epocă a matriarhatului?), fata sărmană se transformă și ea într-un băiat frumos, cu ochi albaștri, patron de librărie cu profitul pe minus și astfel povestea-i gata. Se văd, se
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
al lor. Pentru americani, acesta e Farwest-ul care, așa după cum se prezintă în filme, e de fapt o legendă, departe de realitatea istorică. Pentru francezi, spațiul imaginar a fost multă vreme Sahara. Există o întreagă literatură sahariană în franceză: Micul prinț al lui Saint-Exupéry, Atlantida lui Pierre Benoît, un autor foarte popular în anii interbelici, dar uitat astăzi. Au circulat apoi tot felul de povești despre isprăvile Legiunii Străine în deșert sau despre părintele Charles de Foucauld, misticul Saharei, om de
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
monarhiei era apăsătoare sub tirania sovietică, Regele continuînd să spere că, totuși, pînă la urmă, puterile occidentale vor interveni salvator. Guvernul și-a dat bucuros aprobarea pentru plecarea Regelui și a Reginei mamă la Londra, pentru a participa la căsătoria Prințului Philip (vărul Reginei mamă Elena) cu Prințesa Elisabeta. S-au înapoiat, spre dezamăgirea guvernanților. La 30 decembrie 1947 Groza și Gheorghiu-Dej au cerut imediat audiență la Palat, anunțîndu-l pe Rege că timpul monarhiei s-a încheiat, somîndu-l să-și scrie
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
dat să-l întîlnească pe Carol, principele moștenitor al României. Era după episodul Zizi Lambrino, după care Carol întreprinsese o lungă călătorie în jurul lumii, și s-au cunoscut cînd sora lui, prințesa Elisabeta, s-a căsătorit cu fratele Elenei, George, prinț moștenitor al Greciei. La Lucerna elvețiană, unde Carol a venit să-l ia cu sine pe George, pentru a-l însoți în drumul spre România, a cunoscut-o pe Elena. A venit, sfătuită de părinți, și ea în România. Apoi
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
de mulți ani de nefericire". Logodna a fost anunțată oficial. Căsătoria a avut loc, la Atena, în martie 1920. În mai s-a stabilit în București. Avea 25 de ani și a fost primită cu ceremonii fastuoase ce se cuveneau prințului moștenitor. La sfîrșitul lui 1921 s-a născut Mihai. A fost, în familia regală a României, o mare bucurie, succesiunea firească la tron, potrivit legii salice, fiind asigurată. Elena era mai mult singură iar Carol nu era un soț agreabil
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
la Londra. Imediat după ceremonia funebră s-a îndreptat spre localitatea unde locuia Lupeasca și, la sfîrșitul lui 1925, a scris de la Milano soției, părinților și guvernului că nu se mai înapoiază în țară. La stăruința premierului Ionel Brătianu, a prințului Barbu Știrbei, a reginei Maria pe lîngă regele Ferdinand, și el iritat, a fost convocat parlamentul (nu înainte ca regele să fi trimis un înalt emisar cu ordinul ca prințul Carol să se reîntoarcă imediat în țară; a fost refuzat
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
mai înapoiază în țară. La stăruința premierului Ionel Brătianu, a prințului Barbu Știrbei, a reginei Maria pe lîngă regele Ferdinand, și el iritat, a fost convocat parlamentul (nu înainte ca regele să fi trimis un înalt emisar cu ordinul ca prințul Carol să se reîntoarcă imediat în țară; a fost refuzat) care, la 4 ianuarie 1926, hotărăște decăderea prințului moștenitor din drepturile succesorale. Mihai a fost desemnat prinț moștenitor în locul tatălui său. În vara lui 1926 Elena, cu îngăduința regelui, pleacă
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
regele Ferdinand, și el iritat, a fost convocat parlamentul (nu înainte ca regele să fi trimis un înalt emisar cu ordinul ca prințul Carol să se reîntoarcă imediat în țară; a fost refuzat) care, la 4 ianuarie 1926, hotărăște decăderea prințului moștenitor din drepturile succesorale. Mihai a fost desemnat prinț moștenitor în locul tatălui său. În vara lui 1926 Elena, cu îngăduința regelui, pleacă la Milano pentru a-l convinge pe Carol să se reîntoarcă în țară. Acesta refuză s-o primească
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
nu înainte ca regele să fi trimis un înalt emisar cu ordinul ca prințul Carol să se reîntoarcă imediat în țară; a fost refuzat) care, la 4 ianuarie 1926, hotărăște decăderea prințului moștenitor din drepturile succesorale. Mihai a fost desemnat prinț moștenitor în locul tatălui său. În vara lui 1926 Elena, cu îngăduința regelui, pleacă la Milano pentru a-l convinge pe Carol să se reîntoarcă în țară. Acesta refuză s-o primească. Apoi evenimentele se precipită. În 1927 mor, succesiv, la
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
an, la Florența unde s-a stabilit sau oriunde în altă parte! Șicanele, dure, au continuat, firește nici aceste din urmă angajamente nefiind respectate. De altfel, tot atît de dur s-a purtat regele cu regina Maria, mama sa, cu prințul Știrbei, (care a fost nevoit, și el, să se exileze). A urmat aventura domniei regelui Carol al II-lea, înconjurat de Camarila sa coruptă, în frunte cu Lupeasca, apelată Duduia. Țara și demnitarii ei, în frunte cu Iuliu Maniu, era
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
în- tr-altă lume" și sensibil mai bun decît celelalte trei ("Părinți și copii", "Cupluri ciudate" și "Neprevăzutul"), s-a ales și Marele Premiu: Dayim ("Unchiul"), regizat de turcul Tayfun Pirselimoglu. Un film tandru situat undeva între Arizona Dream și Micul prinț, al cărui principal merit e că strînge în 14', fără aerul că ar înghesui secundele unele într-altele, o poveste densă pe care o vedeam la fel de bine și într-un lungmetraj: cea a unui bărbat ciudat - văzută cu ochii nepotului
Cinematograful în Evul Mediu by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/16881_a_18206]
-
crima are chipul unchiului, trădarea pe cel al mamei, ipocrizia se plimbă sub înfățișarea prietenilor, iubirea Ofeliei implică adaptarea la insuportabil. Poate fi imaginat Hamlet în vizită la socrul său Polonius, ciocnind un pahar cu cumnatul Laertes? Acest Hamlet om, prinț din vocație și nu de meserie, chestionînd permanent condiția umană, asemănător celorlalți și, totuși, atît de deosebit, este centrul spectacolului lui Ciulei: Marcel Iureș interiorizează alternanța neliniștilor și certitudinilor într-o prezență discretă, dar tulburătoare. Prințul lui nu va deveni
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
Laertes? Acest Hamlet om, prinț din vocație și nu de meserie, chestionînd permanent condiția umană, asemănător celorlalți și, totuși, atît de deosebit, este centrul spectacolului lui Ciulei: Marcel Iureș interiorizează alternanța neliniștilor și certitudinilor într-o prezență discretă, dar tulburătoare. Prințul lui nu va deveni niciodată rege, el nu vrea să impună altora nimic, dar nici nu vrea să accepte ceea ce-i impun alții. Ceea ce se întîmplă în Danemarca este mai întîi o dramă personală și prin intensitatea ei devine universală
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
de a suplini, prin procedee, înțelegerea dată de trăire. Relația cu Hamlet este relevantă pentru Polonius (Ion Pavlescu) și cuplul format din Rosenkrantz (Răzvan Vasilescu) și Guildenstern (Cornel Scripcaru). Ei joacă în același timp ceea ce sînt și ceea ce vede tristul prinț în ei: prezența lor scenică îl justifică dar îl și modifică pe Hamlet. Adriana Titieni este o Ofelie foarte pămînteană, mai mult fiică a lui Polonius, decît iubită a prințului. Ceea ce se înscrie în logica montării și în ceea ce am
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
joacă în același timp ceea ce sînt și ceea ce vede tristul prinț în ei: prezența lor scenică îl justifică dar îl și modifică pe Hamlet. Adriana Titieni este o Ofelie foarte pămînteană, mai mult fiică a lui Polonius, decît iubită a prințului. Ceea ce se înscrie în logica montării și în ceea ce am putea bănui c-ar fi puterile interpretei, pînă la scena nebuniei, cînd ambele sînt depășite. Cuplul regal, Dan Aștilean și Valeria Seciu intenționează să arate rapacitatea senzuală la maturitate. Actorii
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
cum căpcăunul care violează ospitalitatea vrînd să-și omoare oaspeții va sfîrși prin a-și omorî propriii copii. Povestea lui Grimm, Corbul, este un frumos exemplu de ospitalitate forțată care intenționează să dăuneze eroului. Acesta din urmă, de fapt, un prinț, întîlnise o prințesă transformată în corb. Ea îi dezvăluie ce trebuei să facă el pentru a o elibera: "Continuă să mergi în pădure și vei găsi o casă unde stă o babă, ea îți va da să bei și să
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]