629 matches
-
începând cu 1 ianuarie 1912, sub conducerea lui George Tutoveanu, director, și T. Pamfile, secretar de redacție, revista s‐a încadrat în tradiția literară a Palodei, afirmând „spiritul de cetate” ale revistelor „Ion Creangă” și „Miron Costin” Revista a adus prinos subtil de recunoștință poetului Ștefan Petică (vezi numărul triplu din 1912 al revistei Freamătul,din facsimil). 335 ”După încetarea lui „Făt Frumos”, cum înțelegeam atunci, ca și astăzi, că Bârladul nu poate fi lipsit de o revistă literară, mărturisește George
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
valorile perene ale publicisticii românești care ne au înlesnit docum entarea pentru realizarea volumelor prezentate, dar și a altor lucrări în domeniu. Mulțumim și lucrătorilor acestor instituții care, deși puțini la număr, reușesc să răspundă cu promptitudine solicitărilor noastre. Aducând prinosul meu de recunoștință conducerii Bibliotecii județene „Gh.Asachi”, doamnei Cat inca Agache care s-a oprit asupra cărților mele și le-a inclus spre dezbaterea Salonului de carte 2008, mă văd într un fel privi legiat în dauna altor confrați
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
rostit de personalitățile cele mai proeminente ale culturii noastre, va ști mai bine și mai sigur să dist ingă oamenii și opera care poartă pecetea nobleței unui neam. În credința acestei nevoi de distincțiune a acelor într-adevăr aleși, aducem prinosul râvnei noastre spre mai bine și spre mai înalt, în chipul mai jos arătat: Din venitul de 250.000 lei anual, al acestei sume de cinci milioane, se va prevala de Academia Română în fie care an câte 50.000 lei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dat și îndemn și ne-a dat și avînt să le rupem. Pornitu-s-au dară iscoadele minților noastre... Și caută ele... Și cearcă... Și fac ispitiri Și astîmpăr nu-și iartă... Că nu se îndură să guste hodina. Iar pîcla uitării, prinos nedorit adus nouă de vremile toate, Prin somnul adînc, a cam prins tremurare... Se ferestruiește. Spărturi se tot iscă într-însa. Iei una... Mai colo o alta... Și multe... Mereu tot mai multe... Prin hăuri trec raze... Despintecă bezne... Lumini
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
destrame farmecul frumoaselor slujbe împodobite cu cântări și le dă îndrumări cu privire la rostul cântării psalmilor în viața lor duhovnicească, fixând și unele reguli pentru ca psalmodierea să-și atingă scopul misionar. Sfântul Niceta de Remesiana considera cântarea psalmilor un prinos de jertfă adusă lui Dumnezeu, ca să reverse asupra credincioșilor „toată darea cea bună și tot darul desăvârșit”. Jertfele Vechiului Testament au avut rolul lor, până la venirea Mântuitorului, când „litera” legii a fost înlocuită cu „duhul” legii. În Noul Testament jertfele
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Cassian de la episcopul Castor. El îi mărturisește lui Leon că nu ar fi scris „Așezămintele mănăstirești” și nici „Convorbirile duhovnicești”, dacă episcopul Castor nu i-ar fi cerut acest lucru: ,,Eu nici în acele lucrări, în care am adus prinos lui Dumnezeu prin micul dar al râvnei mele, n-am încercat să pun la cale sau să izbutesc ceva, decât răspunzând poruncii episcopale”. În Prefața la volumul ,,Convorbiri duhovnicești“ Sfântul Ioan Cassian precizează: ,,Dator să îndeplinesc făgăduința făcută preafericitului părinte
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Argumentul final al lui Constantin Stere este profetic și de nezdruncinat, dovedit până în zilele noastre: Dacă este adevărat că un popor își asigură viața istorică numai în măsura în care ființa lui națională se afirmă în cultura lui proprie și distinctă, ca un prinos adus civilizației omenești, Basarabia, ruptă din trupul națiunii românești, nu poate fi decât o materie inertă.197 În fine, profetismul lui Stere anunță posibilitatea catastrofei expansiunii bolșevice peste Nistru: "dacă vreo conjunctură internațională va îngădui trecerea oștilor moscovite peste Nistru
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Și este loc în iarbă printre stele / Și pentru tine suflete al meu". Ideea Imnelor Putnei (1985) se ivise cu două decenii înainte, când pelerinul-student veghease acolo "pe fânul clopotniței în care a dormit tânărul Eminescu". Într-un concis prolog, Prinos la Putna, se schițează sensul noii panorame: "Ea (Putna) este modelul pentru întreaga Moldovă, tiparul, înainte de a fi fost Mănăstirea Neamțu, Voronețul, Humorul, Sucevița, Moldovița, Dobrovățul, Stănileștii, Arbore, Căpriana și celelalte. Aici la Putna s-a săvârșit cea dintâi frumusețe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
judece Dumnezeu”. Dreptatea se reduce în cele din urmă la o chestiune de bunăvoință a celui care o împarte și se poate cumpăra cu plocon, atenție, cadou, mită, șpagă, sfănțuială, șperț, mâzdă, rușfet, bacșiș, simonie, procent, dar, peșcheș, prosforă, donație, prinos, ofrandă, „ceva cât de cât”, „un flec, un nimic, cât să fie ceva”, sensibilizare, „dreptul lui”, „partea lui”, „un plic”, contribuție, sponsorizare; chiar și pentru mort se aruncă bani la întretăierea drumurilor, pentru a-și plăti vămile, adică pentru a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și cad sărmanii oameni, Orbește de la un ceas la altul, Ca apa zvârlită din stâncă în stâncă, De-a lungul vremii în necunoscut ” . Cuvinte frumoase despre mine apar în cartea profesorului Vasile Ghica “Nasc și la Tecuci oameni”. Ca un prinos de recunoștință profesorilor mei amintesc comentariul meu din 27 mai 2010, la articolul ministrului Funeriu: ” 77% dintre profesori au anunțat că participă la bacalaureat pe perioada grevei generale”. Acolo am scris: Pentru modul în care îi gratulează pe profesori, dintre
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
face loc: ("Și seara-i spovedită cum n-a fost nici o seară/ Cu sacra ei lumină pe suflet te mângâi") și motivul strămoșilor, al continuității neamului se realizează într-un colorit plin de mișcare: "Pământul urcă-n lapte/ Cerescul lui prinos/ De lună și-nstelare./ Și dorm în eroii/ îmbătrânind cu timpul și devenind strămoși". Ca și Mihai Beniuc, Andrițoiu celebrează calul, trăind nu numai melancolia pierderii acestuia și odată cu el trecerea unui timp, ci, legat de imaginea lui, insistă asupra depășirii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
din patrimoniul Muzeului Ieșean de Artă. Figurează cu lucrarea Muncitor la Zlatna (Autoportret) în expoziția intitulată „Autoportretul în pictura românească organizată de Muzeul de Artă din Iași. Donează 11 tablouri în ulei și 12 în acuarelă Muzeului orășenesc din Fălticeni, prinos de dragoste și prețuire pentru locurile natale. 27 1977 U.A.P.Filiala Iași organizează în sala „Victoria o amplă expoziție consacrată Centenarului Independenței, la care pictorul participă cu lucrarea Osman Pașa predă sabia colonelului Cerchez. Este prezent cu lucrările La
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Atlet moldav (Editura Augusta, Timișoara, 2003) cântă dragostea de glie, de istoria națională și figurile ei exemplare (în special Ștefan cel Mare, "Atlet moldav supus întru Hristos/ Din cruce pavăză-ai făcut spre veșnicie/ Și pentru ea tu ai adus prinos/ În câte-un sat biserică în veacuri să ne ție" Atlet întru Hristos), natura și figurile ancestrale ale universului rural (învățătorul, preotul, Țăranul cel tânăr ca bobul de rouă, Țărăncile zidind sfinte odoară, Țăranca nebună de dragoste, bunicii și părinții
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pus în frunte câte-o stea că ei sunt îngeri pământești. nu duce lumea la război. învață-i să dospească pâini, să umple lumea de altoi cu lumânările în mâini și spune-le să fie buni. pomeni să facă din prinos și-n zilnicele rugăciuni să-l preamărească pe Hristos. să spui că veșnice grădini în ceruri eu le-am pregătit. din Edenul Sfintei-Treimi i-am prigonit fiindc-au greșit și dă-le zmirnă, pâine, pești, să-și ducă truda tot
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
un soare strălucitor cu lumină dătătoare de fiori plini de viață, Încât ne trezeam cântând și săltând de bucurie venită tiptil nu știu de pe unde. Ne venea să ne credem mai frumoși, mai tineri, mai generoși, gata să dam din prinosul de bunătate numai să fi fost cine să-l primească și completam tabloul primăverii cu amintirea păstrată În urechi a cântecelor păsăretului chemându-și perechea. La amiază era o vară mai domoală. Ca să nu pierdem “anotimpul” de câteva ore ne-
Iarna îm Florida. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Elena Buică () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1526]
-
exemplul Maicii Domnului de iubire jertfelnică, se învrednicesc a fi „mironosițe” purtătoare de mir și primele martore ale învierii. Biserica noastră le cinstește, iar în Duminica a III a după Paști, Duminica Mironosițelor — a femeii creștine, Biserica le aduce un prinos de recunoștință. Calendarul nostru este presărat cu amintirea sfinților și a sfintelor femei care sunt și au rămas model pentru creștinii de totdeauna. Sfânta Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, Sfânta Emilia, mama lui Vasile cel Mare și a lui
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
a-l lovi tare, ca să-l sfărâmi, când te-a prins c-o vorbă ori cu o privire, de a răsplăti însutit și înmiit. Aduni mereu venin și ură și mânie oarbă, și când ai adunat destulă, atunci verși cu prinos, și nu prea mult îți pasă asupra cui, numai om să fie. Fară a contrazice în totalitate notațiile de mai sus, ne exprimăm îndoiala în legătură cu capacitatea eroului de a-și controla impulsurile, actele și consecințele. Când vorbim de Lică Sămădăul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ACT MEMORATIV, plini de sentimente frumoase și de noblețe necăutată, oameni ai satului Giurgioana, comuna Podul Turcului, Bacău, localnici sau împrăștiați în cele patru zări ale țării și ale Lumii, ne-am reunit la ceas de mare sărbătoare să aducem prinosul cunoștințelor și averilor dobândite, respectul nostru față de locurile copilăriei și față de înaintașii satului, oameni care au scris istorie și care vor rămâne în Istorie pentru toate vremurile ce vor veni. Satul este de pe vremea marelui Ștefan, biserica noastră împlinește 150
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
de piept. Imediat a răsunat comanda: - Jos! În camioane! Și pac - pac, cât ai clipi, mai cu sila, mai cu vorba aspră, căci de vorbă bună nici pomeneală, căci acum gradații nu mai erau oamenii care băuseră și mâncaseră din prinosul nostru, a trebuit să coborâm din tren. Doar caporalul nostrum ne-a spus mie și lui Rică: - Jandarmul vă invită să luați loc în caleașcă, dar repede, până nu se înfurie! Am văzut totuși că în ochi îi sticlește același
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
lăsară năpădite pe margini de galbenul florilor de rapiță. Porumbul fusese semănat în arăturile negre și-și aștepta ploile. Drumurile erau sub stăpânirea turmelor ce se trăgeau spre munte venind dinspre Balta Brăilei unde iernaseră. La Mogoșoaia grădinile își revărsau prinosul de floare până spre lacul albit de nuferi. Mâine e praznicul Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena, cei deopotrivă cu apostolii, și după sfânta liturghie de la Mitropolie, unde este și zi de hram și după ospățul de la curte, Constantin Vodă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lumească, toată grija cea lumească, acum s-o lepădăm și să mă rog ca să pot să împlinesc aceasta, atunci când din toate dorurile și năzuințele mele va rămâne una singură, aceea de a mă împărtăși din marea Lui iubire, aducându-i prinos sângele meu. Îți mulțumesc că m-ai așteptat ca pe o izbăvire din zidurile Stambulului și m-ai socotit întruchiparea nădejdilor tale. Așa grija mea lumească devine strălucitoare ca argintul razelor de lună, pentru că este dragostea ce-ți port și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
respectului reciproc, cu multă înțelepciune, măsură și bun simț. Datorită capacităților paranormale ieșite din comun și vibrațiilor puternice ale cristalelor, comunicau cu cerul și adesea vizitați prin teleportare de entitățile astralului superior. Primeau prosperitatea, starea de bine și ocrotirea ca prinos al credinței lor, iar când greșeau primeau mesaje de mustrare și îndreptare, din adâncimimile cosmosului, fiind monitorizați. În acele timpuri, entităților astrale nu le era indiferentă starea lucrurilor de pe pământ, viața și faptele oamenilor. Entitățile celeste veneau în calitate de mesageri, sfătuitori
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
pe ramuri și freamată natura-n zori de zi iar pescărușii ce poposesc pe țărmuri, își cântă zboru’-n alb în do, re, mi? Vino, să trecem pragul primăverii! Ia-mă de mână și în pas de-avânt, să aducem prinosul reînvierii și-al plămădirii iubirii, pe pământ! Haide, în prima zi de primăvară, s-avem rolul de primii ghiocei; și din preaplinul ce ne înconjoară, să facem din iubire-un obicei! La masa tăcerii Astăzi mi-am găsit un loc
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
tei cu umbra lată cu flori pîn-n pământ Spre marea-ntunecată se scutură de vînt! " II Brigbelu, rege tânăr din vremea cea căruntă, Pe zeii vechii Dacii i-a fost chemat la nuntă. {EminescuOpIV 417} Frumos au ars în flacări prinosul de pe vatră, Pe când intrară oaspii sub bolțile-i de piatră. În capul mesei șade Zamolxe, zeul getic, Ce lesne urcă lumea cu umăru-i atletic. În dreapta lui sub vălul de ceață mândrul soare, În stînga-i șade luna sfioasă, zâmbitoare... Din sale
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ai grijă de tine și, și nu uita ce te-am învățat, mâinile lui slabe, vineții s-au așezat deasupra mâinilor mele împreunate pe patul lui de moarte, tușește acum, se îneacă, și obrajii mei nu vor să-i dea prinosul de lacrimi cuvenit, se scutură de tuse, cum ar trebui să mă port, Doamne?! Vreau să mă călugăresc! vorbesc și eu așteptându-i binecuvântarea, palma lui eliberată de mâinile mele caută creștetul capului meu, mă mângâie, Fiul meu, ascultă-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]