630 matches
-
gramaticii amoroase, nu își găsește întotdeauna locul în curtea școlii. În schimb, cum puteau fi împiedicate petrecerile-surpriză, balurile de sâmbătă seara, ieșirile la cinema, micile excursii pe jos sau cu bicicleta, jocurile de volei pe plajă? Nu puteai să-i priponești pe adolescenți de pupitrele de la școală. Aceștia au devenit dificil de "citit", misterioși. Prin urmare, părinții au din ce în ce mai puțin control asupra vieții amoroase a odraslelor lor. În vreme ce în perioada Belle Époque aveau grijă ca fetele să rămână complet neștiutoare în privința
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
flaneaua, Împletita de mama ori de surorile mele din lână de oaie, tunsa de pe oile pe care primăvară și toamnă, pana Începea ori se sfârșea rândul la stana, cu ciobani angajați de obștea satului, le păstoream eu pe islazul din Priponești. Pe deasupra flanelei ori a flanelelor, după cum era gerul de afară, iarna puneam un fel de mantă pe care o purtasem la seminar și care Inca nu-mi rămăsese mică, deși era roasa și rarița Îndeajuns. Era confecționata la croitorul Cotan
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
fi, de a simți și chiar de a reacționa, pe care l-a moștenit nu numai de la părinți ci și de la bunici și de la cine știe câte generații de dinainte”. Bunicii nu mi i-am cunoscut, iar tata, sosit de la Bârlad la Priponești că băiat bun la toate Într-o curte de om gospodar, ca să nu-i zic slugă la stăpân, a asimilat disciplină, supușenia, fără Însă a-i fi afectată verticalitatea. Peste ani, când avea să fie gospodar la el acasă, om
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
târât și făcut răspunzător deoarece cantase ,,Trăiască Regele”, la liceul nostru un alt grup de elevi, care urmau să susțină bacalaureatul, printre care mi-i amintesc pe Aftene, Cioruță, Gheorghe și Ștefan Popa - ultimii doi consăteni de-ai mei din Priponești, au fost Înhățați de proaspăt Înființată securitate, conduși la Închisoarea de vis-avis de liceu, la grațiile căreia căutăm cu privirea În fiecare recreație, ca să-i zărim. Naivitate a unor copii! După vinovăția ce li s-a atribuit și condamnarea primită
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
plata datoriilor și căsătoria Ecaterinei, sora sa. Iordachi Râșcanu pentru Îndeplinirea cerinței părintești vinde cu 21260 de lei locul caselor din Iași și o vie . Neculae Racoviță dăruiește la 28 iunie 1806 căminarului Iordachi Râșcanu o firtă de loc la Priponești, de care avea nevoie pentru cramă și ogradă, urmând să-l plătească ulterior . Hrisovul lui Scarlat Alexandru Callimachi (27 august 1812-20 iunie 1819) din 28 iunie 1814 atestă ale căminarului Iordachi Râșcanu, proprietarul moșiei Drăgușeni, de pe Stavnic, În vederea Întăririii stăpânirii
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
dormitor, baie, bucătărie și un mare demisol. El are un salariu de 250 de dolari, iar soția se ocupă cu menajul. Au un Îngeraș de băiețel, de un an și jumătate, Carolică. Ori de câte ori doamna pleacă În oraș după cumpărături, Îl priponește În fața casei pe covorul de iarbă verde, la aer și la soare. Acolo Îl găsim uneori adormit. Sănduța a reînceput școala la grădiniță, populată și aici cu copii din diferite părți. Când ea e acasă, merge și-l aduce pe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
lui Golden Gate și așteptăm vaporul pentru San Francisco. La ora aceea o imensă ghirlandă de lumini Încercuiește golful, cale de zeci de kilometri. Podul suspendat e și el plin de lumini. Pare un imens curcubeu căzut din Îmălțimile cerului, priponit deasupra golfului. Pe data de 24 August părăsim San Francisco și ajungem la Berkeley. Universitatea Berkeley e situată Într-o poziție naturală splendidă. Curtea e plină de palmieri și la data aceea, În timp ce la noi e vacanță, aici e plin
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
întoarce dela Bagdad. Pe copil întăiu bate-l și pe urmă trimite-l cu ulciorul la apă. După ce i-a furat calul, încuie ușa grajdului. După ce ți-ai stricat căruța, vin și sfătuitorii să-ți arate drumul cel bun. Întăiu priponește magarul și pe urmă lasă-l în sama lui D-zeu. Gândește-te de două ori și vorbește o dată. Nu pomeni de foc celui care și-a fript degetele. Nu vorbi de pietre nebunului. Jelește pe cel nebun nu pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
implicații solare. În colinda soarelui din Cioara Radu Vodă, Brăila, calul strunit de ipostaza antropomorfă a astrului, calcă în spații pârjolite și le redă vitalitatea: „Galben Soare în cânchi pârliți -/ Cânchi pârliți mi-a otăvit,/ Mari boiri caii și-a priponit./ Care cum i priponea,/ Tot Soarelui i mulțumea -/ Tot lui Soare și sfinților/ Și mai mult părinților./ Galben Soare și-mi răsare,/ Galben Soare în chiatră sare -/ Chiatra seacă în patru [crapă]/ Și lasă rîuri de apă,/ Mari boieri caii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
soarelui din Cioara Radu Vodă, Brăila, calul strunit de ipostaza antropomorfă a astrului, calcă în spații pârjolite și le redă vitalitatea: „Galben Soare în cânchi pârliți -/ Cânchi pârliți mi-a otăvit,/ Mari boiri caii și-a priponit./ Care cum i priponea,/ Tot Soarelui i mulțumea -/ Tot lui Soare și sfinților/ Și mai mult părinților./ Galben Soare și-mi răsare,/ Galben Soare în chiatră sare -/ Chiatra seacă în patru [crapă]/ Și lasă rîuri de apă,/ Mari boieri caii-și adapă”. Clasificată de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Vine...(cutare), Făt-Frumos,/ P-un cal negru mângâios,/ Vine, calul tot jucând,/ Tot jucând și nechezând,/ La părinți tot mulțămind,/ Ce bun cal de-ncălicat,/ Bune haine de-mbrăcat./ Calcă calu-n câmpu roșu,/ Câmpu roșu și-nverzește,/ Voinici cai că-mi priponește;/ Calcă calu-n văi adânci,/ Văi adânci și apa cură,/ Voinici cai că mi-i încură;/ Calcă calu-n piatră seacă,/ Piatra seacă se-mplinește,/ Voinici cai că-mi potcovește,/ Cu potcoave de argint/ Cum nu s-a mai pomenit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Prima capitală românească este o comună cu statut de municipiu, municipiu cu un singur bulevard pe o singură bandă și cu sens unic; dacă moare motorul unei mașini se blochează ditamai municipiul. Dacă vreun cal rupe garofița de care e priponit în zori, iese nonșalant în faimosul bulevard și jumătate de oraș întârzie la serviciu. Strada mea nu e asfaltată și nu e canalizată, fiind pietruită probabil pe vremea lui Neagoe Basarab cel Sfânt. De aceea i-am și propus primarului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pereți, bucurându-mă de viață în toată simplitatea ei, agonisind doar adevărate valori de spirit, în baza formulei străvechi "Omule, du totul cu tine". Am colindat și în anii negri ai lui Ceaușescu prin "occident", dar n-am rămas nicicând priponit în fața vitrinelor pline cu minunății și n-am fost atras "să aleg libertatea", nici chiar după 1983, când fusesem dat afară de la Ministerul Afacerilor Externe pe motiv de ochi negri și nu albaștri! De aceea, în Cuba nu venisem să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
marina comercială, sau aprovizionarea cu paregoric În Connecticut pentru o dezintoxicare pe cont propriu. Nick mi-a făcut cunoștință cu Tony, care era barman Într-un bar-restaurant din Village. Tony fusese dealer și a fost cît pe-aci să fie priponit cînd agenții federali i-au dat buzna În apartament. Abia a avut timp să arunce sub pian un pachet cu două grame de H. Federalii nu i-au găsit decît ustensilele și l-au lăsat. Tony s-a speriat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
am mulțumit. Puțin mai tîrziu a venit Pat. Mi-a zis că gaborii l-au săltat pe Seltzer Willy cînd ieșea din hotel. N-au găsit marfă la el, așa că l-au dus la secția 3 - „reținut pentru investigații”. Era priponit pe șaptej’două de ore, intervalul cel mai lung pentru care pot reține pe cineva fără să formuleze acuzații. Gaborii au scotocit prin camera lui Pat, dar el Își ținea marfa pitită pe hol, așa că n-au găsit-o. Pat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Între „cooperativă”, cum erau numite pe atunci magazinele cu de toate, și biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” era până de puțin timp o troiță din lemn, monument al satului, ce-l înfățișase pe Mântuitor răstignit pe cruce. Lângă, stătea bine priponit un scrânciob în jurul căruia se dansa în fiecare Duminică la hora satului. Se putea să nu fiu prezentă și eu? Era evenimentul cel mai așteptat de bătrâni, dar în special de tineretul satului. Cu săptămâni înainte, băieții de însurătoare rezervau
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ne-au costat, numai Dumnezeu știe...» Teleki nu era un caz izolat, boierii din Ucea de Jos se plâng cam în acelaș fel de mizeriile nobilului ungur Andrei Horvath care le-a ocupat locurile de moară și joagăr și «își priponește caii în grânele noastre, ne-a luat cu puterea livezile de fân și locurile arătoare și munții pe care-i ține și îi folosește». Iobagii din Viștea de Jos se plâng de Keszei, arătând după ce înșiră multele danii și plăți
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Dentară, distins și pasionat cercetător, prof. univ. dr. Elisabeta Laba a contribuit cu talent și dăruire la formarea a numeroase generații de studenți, punând bazele unei adevărate școli de anatomie patologică. S-a născut la 1 august 1936, în comuna Priponești, județul Galați, unde a urmat și studiile primare și gimnaziale (1943-1950). Absolventă a Liceului de Fete „Iorgu Radu“ din Bârlad, în anul 1954, a urmat cursurile Facultății de Medicină Generală din Iași, în perioada 1954-1960. Devine, prin concurs, extern clinic
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
asta e deja artă. Ei bine, nu e. Un om ca Petre n-a existat, nu există și n-ar putea să existe niciodată altundeva decît în mintea unui scriitor sclifosit și decuplat de la realitate. Mihai Călin se luptă să priponească această creatură într-o specie de realism emoțional ; caută cu îndîrjire sufletul lui Petre și chiar găsește ceva sucit și purulent în spatele cuvintelor de tinichea. E un actor serios și bine pregătit, dar chiar își închipuie că talentul său că
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Copilăria. Școala din Priponești și Școala Normală din Bârlad La o vârstă înaintată, nesperată, încerc să mi trec prin fața ochilor și a minții firul unor întâmplări care mi-au marcat viața până în momentul de față. Am venit pe lume, bătând la porțile vieții într-
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
șapte. Se părea că am urnit din loc căruța împotmolită și astfel am mers mai departe cu mai mare speranță... Pentru ca totul să fie și mai bine, în marea de străini ce mă înconjura, am cunoscut un fost conșcolar din Priponești, aflat în clasa a V-a. L-am rugat să mă ajute la franceză și matematică și el s-a oferit bucuros să mă ajute oricând voi avea nevoie. Încep a lua note mai bune chiar la franceză și matematică
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Acum, parcă și lumea din jurul meu era alta! În ultima zi de cursuri a venit și tata de acasă pentru unele cumpărături, m-a luat cu drag în prima mea vacanță de elev normalist. În prima zi de vacanță, satul Priponești - sat de oameni gospodari, „tot unul și unul”, și-a sporit numărul cu vreo 25-30 de școlari ce reveneau acasă de sărbători. Revenit acasă după trei luni, toate mi se păreau mai bune și mai frumoase. Doamne, cu ce ușurare
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
nu avem și unele neliniști. În ziua de marți 13 iunie 1937, însoțit de colegul de bancă Mardare Ilie pornim spre gară, de unde luăm trenul spre Galați. Întâmplător văd pe peronul gării Bârlad un vecin care urma să plece spre Priponești. Discut cu el, îi spun unde plec cu trenul și l rog să ducă părinților un bilet scris chiar pe valiza mea de drum cu următorul conținut: „Dragii mei, deși este zi de marți, 13, din această lună, plec la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
nouă legendă și anume că, într un singur an am ieșit sublocotenent și tot „primul pe batalionul de elevi de la Școala Militară din Bacău. În ochii consătenilor mei eu nu puteam să fiu decât primul, așa cum fusesem la Școala din Priponești, la Școala Normală și la Tinerimea Română. Satul pornea de la un caz real: un tânăr din Priponeștii de Jos făcuse 8 ani Liceul Militar și 3 ani Academia Militară și ieșise după 11 ani sublocotenent activ, în timp ce eu, în doar
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
la noua noastră garnizoană. Toată luna iulie ne mișcăm și ne instruim în jurul Focșanilor. Și ce căldură toridă mai era, încât unii ostași leșinau de dogoarea de cuptor încins a soarelui! Pe data de 1 august suntem desconcentrați. Merg la Priponești, la ai mei, îmi fac de lucru, dar nu am astâmpăr, nu îmi găsesc locul! Hotărăsc să mă duc la Cârțișoara Făgărașilor, la familia lui Nicolae Stoica, protejatul meu din primele clase de normală făcute la Bârlad. Potrivesc în așa
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]