711 matches
-
că a fost preot, n-avea nici o patimă ci călca drept a preot, în vârstă numai de 58 de ani. Și rămâne preoteasa lui Aglaia și frumoasă și voinică în vârstă numai de 53 de ani, care conducea singură o prisacă de 120 stupi din care 100 sistematici și 20 primitivi. Și nu m-a lăsat soția mea Eugenia și fiica lui să mă duc la înmormântare, că era însărcinată și nu știa când va naște. Și la 28 sept.1921
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mai mici: Stela Jarcău și Geta Naghiu. La scurt timp ni s-au alăturat Tudor și Anca Ciortea, ai căror părinți Își organizaseră o frumoasă fermă aproape de gara Copșa Mică. La Început ne strângeam În fiecare seară pe banca din prisaca școlii, unde gazde erau Livia și Stela Jarcău. Pe măsură ce banca a devenit neîncăpătoare, ne-am deplasat pe butucii de lemn din fața casei Văcărescu, mătușa Sandei Axente. Aici, În verile 1937 și 1938, la lumina focului de la sondele de gaz metan
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ultimii ani ai liceului și preocupările mele din acele vremuri, n-aș vrea să se creadă că n-am fost și eu tânăr, că nu mi-am trăit adolescența. Nu. Abia ajungeam În sat și “golanii satului” ne Întruneam În prisaca școlii, la butucii Sandei, pe dealurile din apusul sau răsăritul satului. În numeroase duminici, Mama, Îndrăgostită de toate fetele, ne punea la dispoziție camera din față pentru dans, după melodiile redate de unicul patefon existent În sat, Împrumutat de Blotor
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
pentru Administrația Financiară Locală. Cred doar în promoția/ promoțiile de la supermarket-uri. Cât despre generații, habar nu am. Laurențiu Ulici a încercat, s-a străduit să impună o clasificare de gen. Lumea i-a sărit în cap. Așa că fiecare cu prisaca lui (pe la voi), cu grădina lui (pe la noi). Valoarea este a individului și nu a generației sau a promoției. Dacă un individ este bun sau foarte bun, atunci este pus în fața generației sau a promoției, i se dă titlul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dijma din grâu și alte drepturi. Obligațiile țăranilor din ocol constau în construirea și întreținerea drumurilor și a podurilor, aprovizionarea cu alimente, lucrări de întreținere ale curții domnești, efectuarea de transporturi etc. Deoarece hotarul cuprindea și pășuni, fânețe, țarini și prisăci, se poate afirma că Hușii medievali aveau un pronunțat caracter agricol, asemeni celorlalte târguri ale țării. Comerțul ocupa un loc însemnat în activitatea târgoveților. Se vindeau miere, ceară, cai și, mai ales, vestiții boi de Fălciu - cunoscuți până în nordul Europei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și în întocmirea actelor pentru transferul de proprietăți din orașe sau din satele situate în apropiere. Împreună cu dregătorii aleși ai orașelor (șoltuzi și pârgari), cu diferiți locuitori și cu alți slujbași, dădeau mărturii privind vânzări și cumpărări de terenuri, vii, prisăci, case ș.a. Mai puteau fi delegați și la efectuarea diferitelor hotărniciri în afara orașului sau a ocolului. Totodată, în calitate de reprezentanți domnești, răspundeau de executarea obligațiilor în muncă datorată domnului, ca proprietari feudali, de către locuitorii satelor din ocoale. Domnia le cerea adeseori
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prin Boghian, care a fructificat cu o lovitură precisă de cap o centrare a ex băcăuanului Apostol. Oaspeții au reușit egalarea în minutul 76, atunci când Ionuț Radu a executat magistral o lovitură liberă de la 25 de metri, învingându-l pe Prisacă. FC Botoșani: Prisacă - Codreanu, Tincu, Atudorei, Acsinte - Șt. Apostol - Bordeanu, Șuleap (min. 63 Vașvari), Vrabie (min. 57 Boghian)Homneac (min. 71 Țigănașu), Ghiceanu. Antrenor: Cristi Popovici. FCM Bacău: Ignătescu - Răduțoiu, Vajou, Adăscăliței, Carnariu, Dobârceanu - Tismănaru (min. 55 Dutciuc), Mihălăchioaie, Boboc
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
a fructificat cu o lovitură precisă de cap o centrare a ex băcăuanului Apostol. Oaspeții au reușit egalarea în minutul 76, atunci când Ionuț Radu a executat magistral o lovitură liberă de la 25 de metri, învingându-l pe Prisacă. FC Botoșani: Prisacă - Codreanu, Tincu, Atudorei, Acsinte - Șt. Apostol - Bordeanu, Șuleap (min. 63 Vașvari), Vrabie (min. 57 Boghian)Homneac (min. 71 Țigănașu), Ghiceanu. Antrenor: Cristi Popovici. FCM Bacău: Ignătescu - Răduțoiu, Vajou, Adăscăliței, Carnariu, Dobârceanu - Tismănaru (min. 55 Dutciuc), Mihălăchioaie, Boboc (min. 79 Taban
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
cuvânt întră în nomenclatura extrem de bogată cu care poporul român desemnează golurile de păduri. Înlimba maghiară veche, poienile au fost denumite pajiști ( gyepü) care mai târziu, pe lângă înțelesul inițial de poiană, a primit și sensul de graniță, ca și sinonimele prisacă și posadă în nomenclatura românească. Pe baza celor arătate mai sus putem localiza Cârța română amintită la anul 1252, într-o poiană de-a lungul râului Corlat, care întru-un document din 1366 apare tradus în limba maghiară, Pajiștea, adică
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
înălțare sau la sfinții Petru și Pavel, când vor avea prilej să se întâlnească și să vorbească pe îndelete despre ceea ce îi interesează. Furat de amintiri își dădu seama dintr-o dată că a parcurs distanța de la locul de pășunat numit Prisacă, până la intrarea în șoseaua spre Pungești și pe dată îi năvăliră în minte treburile ce-l așteptau acasă. La intrarea în Pungești, trecând prin fața administrației moșiei lui Jac Marcopol îl văzu pe administratorul moșiei, Andrieș, și după ce-și dădură
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
acasă. La intrarea în Pungești, trecând prin fața administrației moșiei lui Jac Marcopol îl văzu pe administratorul moșiei, Andrieș, și după ce-și dădură binețe, acesta îl întrebă pe Costache dacă a avut aprobare să-și pască juncanii în poiana de la Prisacă. Oarecum ofensat de întrebare, Costache îi răspunse: „Apăi domnule administrator, mata nu știi că cei din familia noastră suntem bine văzuți de boier? Mătușa mea, Vasilica, a fost doica boierului, alăptându-l când el, ca nou născut, a rămas fără
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
este folosit ca pășune ;Dealul Stejărișului și cătunul dispărut Stejărișultopice specifice unor locuri dominate în trecut de stejar Topice specifice activităților economicei sau de apărare străveche: - Velnița- loc în care a fost amplasată o instalație veche de produs rachiu; - Hlabnic (prisacă)- curătură în pădure pentru fânaț, menționată în anul 1451; - Dealul Faur- topic indicator pentru activitatea de fierar sau potcovar ; - Moara (lui) Ciorneitopic pentru o localitate cu veche activitate de morărit cu o moară de apă - Dealul Moriitopic indicator pentru un
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
mă crede, azi, pe mine, în absența documentului?”, se întreabă, pe bună dreptate, profesorul. Nu o dată, Ov.S. Crohmălniceanu se vede asociat echipei de critici proletcultiști, deși, în epocă, ar fi „pledat” (?) pentru crearea unui front antidogmatic, fiind întîiul care, comentînd Prisaca (1955), a scris elogios despre poetul de la Mărțișor. Are, fără îndoială, multă dreptate atunci cînd afirmă că unui tînăr de acum îi este greu, dacă nu aproape imposibil, să înțeleagă, numai pe baza documentelor publicate, epoca. Cele mai multe injoncțiuni (comenzi și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ale progresului. Curtea de la Vaslui arăta și existența și îndemânarea meșterilor localipietrari, lemnari, zidari, dar și hărnicia agricultorilor care asigurau hrană locuitorilor târgului. Târgul Vaslui, în afară de ocolul ascultător la interior, dispunea de întinse suprafețe agricole, de iazuri, de mori și prisăci: „prisaca lui Fertea în hotarul târgului Vaslui și un loc de moară pe Racova... iazuri" cum se consemnează pe o piatră de mormânt care poartă înscrisă data de 1515, descoperită lângă biserica Sf. Ioan din Vaslui (M. Costăchescu „Documente moldovenești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
progresului. Curtea de la Vaslui arăta și existența și îndemânarea meșterilor localipietrari, lemnari, zidari, dar și hărnicia agricultorilor care asigurau hrană locuitorilor târgului. Târgul Vaslui, în afară de ocolul ascultător la interior, dispunea de întinse suprafețe agricole, de iazuri, de mori și prisăci: „prisaca lui Fertea în hotarul târgului Vaslui și un loc de moară pe Racova... iazuri" cum se consemnează pe o piatră de mormânt care poartă înscrisă data de 1515, descoperită lângă biserica Sf. Ioan din Vaslui (M. Costăchescu „Documente moldovenești înainte de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pâne, din fân, din vin și din tot ce se va alege" (Uricar, XX, 82). „1742 - Iulie 24. Constantin Mavrocordat Vv. dă volnicie egumenului de la Barboiu să stăpânească și să dijmuiască moșiile Dragomireștii și Zberoaia din țarină, din fânețe, din prisăci cu stupi și grădini cu legume, după obicei. Oamenii ce șed acolo să se așeze cu egumenul ca să-i facă slujbă" (Academia Română mns. nr. 13). „1760 - Iunie 8. Ion Teodor Calimach Vv. dă volnicie urmașilor lui Mârzac Căpitanul și a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să ție ocinile lor Răpcenii, Lungenii, Hănăsenii, Scor tenii, Cojoceana, Ștefenii, Vorovenii, Țipenii, Gușătenii, Delenii, Căpșeștii, parte din Vâtcani și din Făurei. Să aibă a lua a zecea din toate sămănăturile, din țarini cu pâne și din fânețe și din prisăci cu stupi, însă din 50 unul iar fiind mai puțini câte o para de stup, din grădini cu legumi și din heleșteie și din livezi și din tot locul, cu tot venitul moșiei, după obiceiu, iar oamenii ce vor fi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
zile, 6 vara și 6 toamna" (Uricar, XX, 94). „Cum obiceiul din vechime era că oricine se putea așeza pe moșia cuiva, fie adus cu hrisov, fie chiar venit așa oarecum, el își putea face semănătura lui, să-și așeze prisaca lui, să cosească fânul pentru vitele lui; stăpânul era în drept a-i lua de a zecea din toată roada. Nu numai că se lăsa pe om să-și cultive țarina și săși cosească fânul - dându-ți din zece una
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
p. 58). „Înainte de 1660. Frătița vel comis scrie Brăniștenilor să lase în pace tot hotarul Bohotinului și din câmp, și din țarină, și din fânaț, și din pădure, și dintr-apă... nici pe oamenii lui să nu-i învăluiască nici prisăcile lor să nu zăciuiască" (Cr. Bohotinului..., p. 63). „1663 martie 20. Evstratie Dabija Vv. dă volnicie lui Vasile și lui Ignat din Bărgăuani să ție și să oprească a lor dreaptă ocină și moșie din sat din Bărgăuani, precum au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
poalele Galatei), alt punct interesant pe harta Iașilor. Apoi, fiind în hotarul târgului Iași, încă din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, aici, în apropierea bisericii Frumoasa, ca și mai în deal, la Galata, era amenajată și o prisacă, a lui Balica, iar o prisacă însemna uneori și chiar 4000 de stupi, pentru că, atunci, existau destule livezi, poiene cu fânețe, heleșteie de tot felul. purtat numele, iar mai târziu s-a numit mânăstirea Frumoasa (C. Cihodaru și Gh. Platon
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
harta Iașilor. Apoi, fiind în hotarul târgului Iași, încă din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, aici, în apropierea bisericii Frumoasa, ca și mai în deal, la Galata, era amenajată și o prisacă, a lui Balica, iar o prisacă însemna uneori și chiar 4000 de stupi, pentru că, atunci, existau destule livezi, poiene cu fânețe, heleșteie de tot felul. purtat numele, iar mai târziu s-a numit mânăstirea Frumoasa (C. Cihodaru și Gh. Platon, op. cit., p. 167). Iașul întreg era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
teren pentru trebuința școlii, dar și 10 stupi cu albine care să fie așezați în grădina școlii, exprimându-și suplimentar dorința ca „învățătorul împreună cu copiii din școală să se ocupe cu stupăritul, căutând înmulțirea lor și a se face o prisacă bună pentru folosul școlii". Începută la 22 august 1896, localul poartă și astăzi pe zidul clădirii tăblița pe care citim: „Această școală este fondată de mine în amintirea iubitului mei soț, Vasile Alecsandri, inaugurată în ziua de 22 august anul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vor da nimică; dejma de vin să o dea cu vadra ce vor vinde la neguțători - și Episcopia să o ducă unde va vrea iar nu târgoveții. Stupii să-i numere la vreme și de nu vor fi într-o prisacă 50, va lua Episcopia câte o para de stup, iar de vor fi 50, să ia un stup de sămânță și în acea toamnă să-l ridice din prisacă; dejma din popușoi, când se vor începe a culege păpușoaiele, să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-i numere la vreme și de nu vor fi într-o prisacă 50, va lua Episcopia câte o para de stup, iar de vor fi 50, să ia un stup de sămânță și în acea toamnă să-l ridice din prisacă; dejma din popușoi, când se vor începe a culege păpușoaiele, să aibă a trimite episcopia să măsoare cu prăjina fiecare ogor, fiind de față omul, cel cu ogorul, și din 10 prăjini va lua una, după obicei, și câte prăjini
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Carte domnească de apărare hotărăște la 12 martie 1757, ca „De case (bârlădenii) să nu dea nici un ban chirie, nici de pivnițele lor, cum nici din grădini să nu-i zeciuască, ce numai din țarini și din fânețe și din prisăci, de la câmp, să-și dee zeciuiala." Dar cum bârlădenii, bazați pe ceea ce hotărâse Ștefan cel Mare, nu vroiau să plătească nimic, decât din comerțul cu pește, litigiul a durat neîntrerupt „peste o jumă tate de veac", cu stă pânirea. La
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]