896 matches
-
creatoare în știință. Am avut bucuria să ne vedem zilnic la o cafea, alte ori de două-trei ori pe zi să ne vedem la o cafea, când era foarte frig în Academie și când ne luptam cu tot felul de privațiuni și voiam ca Academia să și păstreze vocația ei științifică și națională, de instituție culturală națională. Eu fiind de formație filologică, el era un fizician eminent, ne întâlneam pe un teren foarte fertil, acela al discuțiilor despre literatură, despre istorie
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
creatoare în știință. Am avut bucuria să ne vedem zilnic la o cafea, alte ori de două-trei ori pe zi să ne vedem la o cafea, când era foarte frig în Academie și când ne luptam cu tot felul de privațiuni și voiam ca Academia să și păstreze vocația ei științifică și națională, de instituție culturală națională. Eu fiind de formație filologică, el era un fizician eminent, ne întâlneam pe un teren foarte fertil, acela al discuțiilor despre literatură, despre istorie
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
a autorității, opoziționalism, negativisme active. Aceste reacții se întemeiază pe un act de supraestimare a propriei personalități și pe un mod de interpretare caracteristic al situațiilor de conflict și frustrare în care persoana respectivă este plasată la un moment dat: privațiunea este apreciată întotdeauna ca arbitrară, nejustă, răuvoitoare. Alfred Adler <footnote T.Rudică Maturizarea personalității, Editura Junimea, Iași, 1990 footnote> a pus în evidență, în mod convingător, modul de echilibrare( de compensație) a sentimentului inferioritate prin tendința de superioritate și dominație
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
copil etc. depășesc anumita limite de intensitate și de durată, transformându-se în adevărate situații traumatizante pentru copil, personalitatea în formare a acestuia se va înscrie pe căi greșite. Astfel, dacă copilăria se desfășoară în cadrul unui mediu familial saturat de privațiuni și ostilități, de condiții care privează pe copil de afecțiune și de satisfacere adecvată a dorințelor și aspirațiilor lui firești, acesta ajunge să trăiască așa-numitul “conflict de adaptare ”, care se exprimă printr-o atitudine protestatară în fața oricărei rezistențe, opoziții
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
acestui fenomen contribuie la elucidarea numeroaselor aspecte ridicate de diferitele ramuri ale științei despre om. Dintre acestea, pe primul plan se situează cel al adaptării sistemului personalității la exigențele realității, respectiv cel al rezistenței la stresurile cotidiene și al învingerii privațiunilor și contradicțiilor pe care omul le întâmpină, în mod curent, în cursul dezvoltării sale. Ce este frustrarea? În Dicționarul explicativ al limbii române, verbul a frustra (din francezul frustrer) este definit ca „a lipsi pe cineva de un drept sau
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
produce atunci când este depășit un anumit nivel de toleranță” (Albu, 2005, p. 27). T. Rudică apreciază că frustrarea trebuie înțeleasă ca un fenomen psihologic real ce caracterizează nivelurile personalității. Dacă frustrarea primară se situează la un nivel de generalitate a privațiunii, semnificând, de obicei, nesatisfacerea unei tendințe sau nevoi de natură biologică, în schimb, frustrarea secundară este mult mai complexă și mai diferențiată prin contextul său psiho-social. Uneori, conceptul de frustrare este folosit într-o accepțiune prea restrânsă pentru a desemna
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
un sens prea general, ca denumire doar a unei probleme și nu a unei realități psihice existente, clar conturate, ceea ce-l face difuz, nespecific și lipsit de o definiție riguroasă. Dacă forma primară a frustrării poate fi înțeleasă numai prin privațiune și prin descărcarea, uneori nediferențiată a tensiunii, în forma secundară a frustrării, starea de privațiune este finalizată și conștientizată fie atribuind altei persoane intenția de a ne deposeda de un bun sau de un drept, fie având conștiința unor cauze
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
psihice existente, clar conturate, ceea ce-l face difuz, nespecific și lipsit de o definiție riguroasă. Dacă forma primară a frustrării poate fi înțeleasă numai prin privațiune și prin descărcarea, uneori nediferențiată a tensiunii, în forma secundară a frustrării, starea de privațiune este finalizată și conștientizată fie atribuind altei persoane intenția de a ne deposeda de un bun sau de un drept, fie având conștiința unor cauze de ordin subiectiv, intrapersonal, a unei deposedări de ordin natural, ereditar. La acești doi poli
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
drept, fie având conștiința unor cauze de ordin subiectiv, intrapersonal, a unei deposedări de ordin natural, ereditar. La acești doi poli ai finalității explicative, se adăugă și o poziție mai puțin determinată, mai difuză, când subiectul trăiește acut starea de privațiune fără a o lega de o cauză adecvată, reală. În acest ultim caz, persoana aflată în asemenea stare de tensiune este înclinată să caute un prilej de descărcare a tensiunii, oricât de neadecvată ar fi ea, creând, astfel, prilejuri de
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
orientare spre obstacol) și frica (cu orientare de la obstacol), alte efecte, ca repulsia, deprimarea, gelozia, ura, resentimentul, sau triumful în caz de lichidare a obstacolului. Ceea ce formează nota distinctivă/definitorie a fenomenului de frustrare este - după cum s- a arătat - sentimentul privațiunii, pe care subiectul frustrat îl explică fie prin nedreptatea pe care i-o pricinuiește altcineva, fie prin cauze găsite în propriul mediu intern, în propriile inaptitudini și incapacități. Acest sentiment restrânge, prin urmare, aria situațiilor în care se poate vorbi
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
se poate vorbi de frustrare: nu toate situațiile în care rezultatul acțiunii este resimțit ca insucces, sau ca eșec, determină apariția sentimentului de frustrare. Este necesar ca situația frustrantă respectivă să fie însoțită de un efect puternic și de conștiința privațiunii, a deposedării de un drept, de un bun individual. Cu acest înțeles, fenomenul frustrării este specific lumii umane, implicând, de cele mai multe ori, un raport social direct în care bariera, obstacolul se identifică cu persoane concrete considerate, pe drept sau pe
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Pavelcu - un raport social și conștient între ceea ce ni se cuvine și ceea ce datorăm noi, între drept și obligație. Pentru toate celelalte situații, în care obstacolul are un caracter impersonal, în care eșecul, insuccesul nu este resimțit sub forma sentimentului privațiunii/deposedării, adecvați sunt alți termeni: sentimentul eșecului, senzația propriei neputințe. Frustrarea este resimțită ca insatisfacție, iar aceasta este percepută ca nemulțumire sau ca suferință morală. „Se produce concomitent un fenomen care, ca prim efect, intensifică și dramatizează frustrarea: idealizarea valorii
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
precis în viață, este cuprins de panică: nu numai că a intervenit frustrarea, dar începe să manifeste un dezechilibru neuropsihic. O altă situație, în care se manifestă un dezechilibru neuropsihic o reprezintă apariția stresului. Unele familii pot fi afectate de privațiuni materiale (părinți cu salarii insuficiente, striviți de nesiguranța zilei de mâine, care nu se pot încadra într- un loc de muncă), iar aceste privațiuni asociate cu factori ținând de o moralitate scăzută (concubinaj, alcoolism, furt etc.) se pot dovedi foarte
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
care se manifestă un dezechilibru neuropsihic o reprezintă apariția stresului. Unele familii pot fi afectate de privațiuni materiale (părinți cu salarii insuficiente, striviți de nesiguranța zilei de mâine, care nu se pot încadra într- un loc de muncă), iar aceste privațiuni asociate cu factori ținând de o moralitate scăzută (concubinaj, alcoolism, furt etc.) se pot dovedi foarte perturbatoare. Există situații când unii elevi trebuie să facă față unor responsabilități ce-i pot îndepărta de la activitățile obișnuite pentru vârsta lor și îi
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
apreciați În mod deosebit câinii de legătură, cărora le-au fost aduse elogii În ziarele vremii, Încheiate cu cuvinte mari, precum: „Braves bettes bien drésses qui meritent aussi d’être a l’honneur”. Câinii folosiți În luptă au Îndurat toate privațiunile războiului. Din cei 13000 de câini folosiți În lupte, mulți au fost răniți și mutilați, iar 25% au căzut pe câmpul de onoare. De aceea, acești soldați cu patru labe, cu livret și uniformă au fost chiar decorați de unii
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de crime contra umanității: genocid, represiuni politice, foamete organizată, sute de mii de oameni nevinovați supuși represiunilor pentru convingerile lor politice sau religioase, din motive naționale sau sociale, zeci de mii de oameni deportați în Siberia, condamnați la moarte, la privațiune de libertate, omorâți prin înfometare sau internați în instituții de psihiatrie. Și dacă această lege a stabilit culpabilitatea regimului comunist sovietic în comiterea unor crime contra umanității, atunci hotărârea parlamentului ales în februarie 1994 nu a însemnat decât o revenire
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
prizonierului sau a individului modern în cadrul statului. Singura pe care o cunosc este libertatea de spirit și de acțiune. Or, dacă absurdul îmi anihilează toate șansele de libertate eternă, în schimb el îmi redă și îmi exaltă libertatea de acțiune. Privațiunea de speranță și de viitor înseamnă o creștere a disponibilității omului. Înainte de a întâlni absurdul, omul cotidian trăiește cu un scop, cu grija viitorului sau cu grija de a se justifica (nu are importanță față de cine sau de ce). El își
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
1938. Cultul personalității se construiește, la mijlocul anilor 1930, în jurul figurii unui Stalin ce reprezintă izvorul fericirii în asemenea măsură încât îl personifică. Propaganda le atribuie copiilor spuse precum: „Vă mulțumim, tovarășe Stalin, pentru copilăria noastră fericită”. Pentru a marca sfârșitul privațiunilor, propaganda elogiază plăcerile hedoniste, odihna și timpul liber; ea înfățișează o societate a abundenței personificată prin proviziile alimentare. Mikoian promovează producția și consumul a două produse: înghețata și cârnatul de Frankfurt. șampania sovietică participă și ea la acest discurs consumist
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lumea. Apelurile la bravură bazate pe această idee de soartă inevitabilă și pe recompensele sale glorioase dau greș arareori. Unui sentiment de acest tip i-a fost atribuită remarcabila răbdare și rezistență care distinge soldatul rus în mijlocul celor mai mari privațiuni. Nimic nu este mai uimitor pentru un american la prima sa sosire aici decât severitatea poliției. Aceste impresii nu au fost adunate, așa cum ne-am putea aștepta, recent, de ambasadorii Kennan, Bohlen sau Thompson, ci în anii 1851-1852, de către Neill
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
popor în anumite circumstanțe. Caracterul lor pare a-i predestina pe americani, într-o anumită măsură, să joace rolul puterii majore în condițiile secolului XX. Dar nimeni nu poate prezice cu siguranță care le-ar fi moralul în condițiile de privațiuni și dezintegrare care au domnit în diferitele țări beligerante din Europa și Asia în unele perioade din cel de-al doilea război mondial și în perioada postbelică. Nu se pot anticipa nici reacțiile britanicilor la repetarea experiențelor acestui conflict. O dată
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
În ceea ce privește accesul la capital și la educație, precum și de la confruntările religioase și condițiile sociale actuale (Gurr, 1970), Îi vom răspunde că cei mai frustrați nu sunt neapărat și cei mai agresivi, că volumul de violență nu variază proporțional cu intensitatea privațiunilor și că și filmele pot alimenta agresivitatea. A considera violența ultimul recurs după eșecul dialogului Înseamnă a exclude multe căi de compromis. A o numi disfuncție irațională Înseamnă a uita că distrugerea mașinilor și răzmerițele de la Începutul secolului al XIX
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lumii. Familiile reunite în jurul televizorului s-au împărtășit din ea după dorință. Dar era vorba într-adevăr de aceeași împărtășanie? Cea a polonezilor in situ era reală: nu departe era Armata Roșie și, foarte aproape, într-un cerc al foamei, privațiunii și amenințării era poliția. Cea a telespectatorilor era doar spectaculară în imaginație. A vorbi aici de împărtășanie ar presupune că decuparea imaginii nu ucide imaginația iar comentariul jurnalistului nu modelează gîndirea. Acestea nu sînt postulate neînsemnate. 2. Bucla lui Baudrillard
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
alungă părinții din imaginarul poetic (mama va fi recuperată psihanalitic sub forma elementului acvatic, deși, paradoxal, sensul exact al recuperării ține de teroarea acvatică și mai puțin de elementul matern freudian, nostalgic-protector); cel de-al doilea, copleșit de greutăți și privațiuni la vârsta de aur, realizează o spectaculoasă compensație, impregnându-și imaginarul cu prezența mamei. Verdictul criticului este că amândoi contrazic flagrant clișeele psihanalizei clasice, ceea ce se poate discuta. Amândoi se simt orfani, primul în fața neantului, celălalt la dispariția efectivă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
voința feroce de a străluci", dovedind optică de premiant (cum intuise G. Călinescu). Om coleric, criticul își construiește grijuliu statuia, disciplinându-și energiile. Nevoia de autoritate este devoratoare. Aspiră spre statutul de leader și, în consecință, se automodelează răbduriu, suportând privațiuni și afișând o mască socială care a fost acceptată de cei din juru-i, fără a i se bănui "veșnica disimulare" (cum va recunoaște în Jurnal). Așa stând lucrurile, Maiorescu este, deopotrivă, întemeietorul cultului Eminescu (oferind girul spiritului său critic) și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vorba decât de satisfacții morale și nicidecum de cele materiale, însă am avut satisfacția că prin munca mea am obtinut producții care nu au mai fost văzute pe acele meleguri, am demonstrat că se poate, dar cu mari eforturi și privațiuni. În anul 1974 am reușit să mă apropii în sfârșit de casă și m-am mutat ca inginer șef la CAP Jilava, Municipiul București unde mi-am continuat muncă și realizările. Aici am reluat unele acțiuni de la capăt depunând aceiași
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93300]