4,066 matches
-
hotărâse deja cercetarea generalilor „vinovați”, înaintea ocupării Capitalei de către Armata Roșie. La 10 Octombrie 1944 a venit și mult râvnitul Decret regal nr. 1850, publicat a doua zi, prin care împuternicea Consiliul de Miniștri să ia măsurile de rigoare, de privare de libertate împotriva „vinovaților” generali. (AMApN, fond 948/1, dosar nr.1581;fond 333, dosar nr.293 și 930; ASRI, F.P. nr.18938,19124,19820,20198, 20275, 21535, 40011, 40016,105281). Momentul le era favorabil întrucât, Comandamentele Armatelor 1și 4
Temniţa comunistă – ultimul domiciliu al multor eroi români ai celui de-al doilea război mondial (I) () [Corola-blog/BlogPost/339961_a_341290]
-
instanță, în baza unei înțelegeri anterioare, după ce a modificat sentința penală pronunțată în aceeași zi, reducând pedeapsa aplicată denunțătorilor de la cinci la patru ani închisoare. Anghel ar fi primit 5.000 de euro. 16.Dumitru Rebegea, Judecătorul de supraveghere a privării de libertate, Măsurile preventive în procesul penal român, Revizuirea în dreptul procesual român, Editura Bibliotheca Târgoviște, coordonator prof univ dr Ion Marin Condamnat în mai 2013 la 5 ani și 6 luni pentru luare de mită. Eliberat în iulie 2015. Fostul
Lista celor 20 de deținuți care au scris despre corupție din proprie experiență () [Corola-blog/BlogPost/338991_a_340320]
-
legitimă pentru a beneficia de drepturile prevăzute în Legea nr. 406/2001 până la finalul vieții; prin modalitatea în care a fost adoptată, cu scopul sancționării de către Parlament a autorului excepției de neconstituționalitate, Legea nr. 243/2021 a realizat o veritabilă privare de proprietate. Astfel cum s-a arătat în motivarea excepției de neconstituționalitate, cerința proporționalității pentru justificarea ingerinței în dreptul de proprietate nu este îndeplinită. De asemenea, este încălcat art. 63 alin. (5), în virtutea căreia proiectele de legi sau propunerile
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
înlocuirii acestei măsuri cu o măsură preventivă mai blândă, rezultă că, atât timp cât se mențin temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, nu poate fi înlocuită cu controlul judiciar. De exemplu, atâta vreme cât se menține necesitatea privării de libertate pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, în condițiile art. 218 alin. (1) cu referire la art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală, arestatul la domiciliu nu poate obține punerea în libertate sub control
DECIZIA nr. 147 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301283]
-
restrictive de drepturi (controlul judiciar și controlul judiciar pe cauțiune). ... 16. În acest context, Curtea a reținut că măsurile preventive sunt măsuri procesuale ce vizează în mod direct fie starea de libertate a suspectului sau a inculpatului, concretizându-se în privarea acestuia de libertate, în cazul reținerii, al arestării preventive și al arestului la domiciliu (clasificate astfel ca fiind măsuri preventive privative de libertate), fie alte drepturi sau libertăți fundamentale, în cazul controlului judiciar și în cel al controlului judiciar pe
DECIZIA nr. 147 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301283]
-
limitate de timp, a exercițiului unor drepturi fundamentale. Astfel, reținerea, arestul la domiciliu și arestarea preventivă, așa cum acestea sunt reglementate la art. 209, 210, 216, 217 și 218-222 din Codul de procedură penală, sunt măsuri preventive privative de libertate, privare ce presupune, per se, restrângerea exercițiului unui număr însemnat de drepturi fundamentale, cum sunt libera circulație, prevăzută la art. 25 din Constituție, dreptul la viață intimă, familială și privată, reglementat la art. 26 din Constituție, dreptul la informație, prevăzut la
DECIZIA nr. 147 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301283]
-
pronunțată în Cauza Tiron împotriva României, paragraful 38, și Hotărârea din 24 iulie 2003, pronunțată în Cauza Smirnova împotriva Rusiei, paragraful 61, instanța de la Strasbourg a statuat asupra necesității de a identifica indicii concrete care să justifice necesitatea menținerii privării de libertate, indicii care fac ca interesul public să prevaleze asupra prezumției de nevinovăție a inculpatului și asupra dreptului fundamental la libertatea individuală a celui arestat. Astfel, Curtea europeană a reamintit că nu se poate face o evaluare abstractă a
DECIZIA nr. 147 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301283]
-
17 dec. n. trad.) a adus prima mențiune a cazului în presa serioasă. Ziarul local Frida a raportat faptul că cei doi părinți riscă șase ani în închisoare pentru încălcarea legii care acoperă „abuzuri în sânul familiei” pentru: „amenințări, coerciție, privare de libertate, violență sau alte încălcări”. Și mai clar: părinții sunt acuzați de violență împotriva propriilor copii. Hanne Sæbø, din partea Biroului Prefectului provinciei Sogn og Fjordane, declară pentru Frida că, în legislația Serviciului de Protecție a Copilului, nu există bază
„Nu confundați Norvegia cu Statul Islamic”. Cazul Bodnariu, explicat de un român care trăiește de 8 ani în Norvegia () [Corola-blog/BlogPost/338156_a_339485]
-
și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Excepția a fost ridicată de Alen Daniel Moisin în procedura de soluționare a contestației formulate de acesta împotriva unei încheieri pronunțate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, de respingere a plângerii formulate, prin care reclama încălcarea de către penitenciar a dreptului la cumpărături. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat nu prevede că persoana privată de
DECIZIA nr. 310 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292036]
-
notele scrise, autorul excepției formulează critici de neconstituționalitate doar cu privire la dispozițiile art. 39 din Legea nr. 254/2013. Având însă în vedere cadrul procesual în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate - contestație împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate prin care a fost respinsă plângerea referitoare la exercitarea unor drepturi ale persoanelor condamnate, în concret exercitarea dreptului la cumpărături -, pe de o parte, precum și faptul că dispozițiile art. 39 din Legea nr. 254/2013 constituie sediul materiei
DECIZIA nr. 310 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292036]
-
a patra faze a procesului penal, și anume fazei de executare. Art. 39 din lege dispune atât cu privire la stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, la plângerea depusă de persoana condamnată la judecătorul de supraveghere a privării de libertate împotriva deciziei comisiei pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, cât și cu privire la contestația formulată de persoana condamnată sau de administrația penitenciarului, pe rolul judecătoriei în a cărei circumscripție se
DECIZIA nr. 310 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292036]
-
regimului de executare a pedepselor privative de libertate, cât și cu privire la contestația formulată de persoana condamnată sau de administrația penitenciarului, pe rolul judecătoriei în a cărei circumscripție se află penitenciarul, împotriva încheierii prin care judecătorul de supraveghere a privării de libertate a soluționat plângerea. Totodată, art. 56 din aceeași lege normează atât cu privire la exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, la plângerea ce poate fi formulată de către acestea împotriva măsurilor referitoare la exercitarea drepturilor
DECIZIA nr. 310 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292036]
-
plângerea ce poate fi formulată de către acestea împotriva măsurilor referitoare la exercitarea drepturilor reglementate prin Legea nr. 254/2013, luate de către administrația penitenciarului, cât și cu privire la contestația ce se poate formula împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate prin care a fost soluționată plângerea. ... 15. Prin urmare, cadrul general prevăzut de art. 39 și 56 din Legea nr. 254/2013 reglementează o activitate ulterioară fazei de judecată în care s-a stabilit existența vinovăției în materie penală
DECIZIA nr. 310 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292036]
-
soluționare a plângerii împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 254/2013, potrivit art. 56 alin. (3) din acest act normativ, persoana condamnată este ascultată, în mod obligatoriu, la locul de deținere, de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate, alin. (4) al aceluiași articol stabilind că, în cazul în care persoana condamnată este transferată la un alt penitenciar, judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate asculta persoana în cauză, audiere care va avea loc prin videoconferință
DECIZIA nr. 310 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292036]
-
ascultată, în mod obligatoriu, la locul de deținere, de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate, alin. (4) al aceluiași articol stabilind că, în cazul în care persoana condamnată este transferată la un alt penitenciar, judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate asculta persoana în cauză, audiere care va avea loc prin videoconferință, sau poate solicita ascultarea acesteia de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la noul loc de deținere, care înaintează declarația luată. De asemenea
DECIZIA nr. 310 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292036]
-
în care persoana condamnată este transferată la un alt penitenciar, judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate asculta persoana în cauză, audiere care va avea loc prin videoconferință, sau poate solicita ascultarea acesteia de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la noul loc de deținere, care înaintează declarația luată. De asemenea, în procedura de soluționare a contestației formulate împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, pronunțată în soluționarea plângerii, persoana condamnată are posibilitatea de a
DECIZIA nr. 310 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292036]
-
videoconferință, sau poate solicita ascultarea acesteia de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la noul loc de deținere, care înaintează declarația luată. De asemenea, în procedura de soluționare a contestației formulate împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, pronunțată în soluționarea plângerii, persoana condamnată are posibilitatea de a-și formula apărările prin intermediul memoriilor și concluziilor scrise, în temeiul art. 39 alin. (15) din lege, indiferent dacă este adusă sau nu la judecată. ... 19. Pentru aceste
DECIZIA nr. 310 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292036]
-
dacă au fost emise ordine de salarizare ar însemna să fie lăsată la latitudinea ordonatorilor de credite consecința aplicării sau neaplicării prevederilor legale. Cu alte cuvinte, ar însemna ca neexecutarea unei hotărâri judecătorești definitive să producă consecințe juridice în sensul privării unor titulari de drepturile lor specifice. ... ... – Decizia nr. 55 din 13 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 19 noiembrie 2021, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni
DECIZIA nr. 82 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293932]
-
dacă au fost emise ordine de salarizare ar însemna să fie lăsată la latitudinea ordonatorilor de credite consecința aplicării sau neaplicării prevederilor legale. Cu alte cuvinte, ar însemna ca neexecutarea unei hotărâri judecătorești definitive să producă consecințe juridice în sensul privării unor titulari de drepturile lor specifice“ (paragraful 78). ... 103. De asemenea, prin Decizia nr. 55 din 13 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 19 noiembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul
DECIZIA nr. 82 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293932]
-
2020, paragrafele 34-36). ... 23. În fine, Curtea a mai observat (paragraful 40 din aceeași decizie) că entitățile deținătoare acționează în virtutea unui cadru legislativ elaborat în scopul corijării unor nedreptăți istorice, săvârșite de statul român în perioada regimului comunist prin privarea abuzivă de proprietate a unor persoane fizice și juridice. În discuție este interesul particular al persoanelor care sunt îndreptățite la remedierea consecințelor negative ale acțiunilor statului român din acea perioadă. Măsurile reparatorii consacrate de legiuitor, indiferent de natura acestora, nu
DECIZIA nr. 384 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292983]
-
judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 2.035/2024, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC La data de 1 ianuarie 2025, doamna Lixăndroiu Elena, judecător cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Târgoviște, desemnată în calitate de judecător titular de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Mărgineni, Penitenciarul Găești și Centrul de reținere și arest preventiv al Inspectoratului de Poliție al Județului Dâmbovița, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS București, 20 decembrie 2024. Nr. 1.653. ------
DECRET nr. 1.653 din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292888]
-
Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 110/2025, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Domnul Ilina Sergiu-Ionuț, judecător cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Sectorului 5 București, în prezent desemnat în calitate de judecător de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul București-Rahova, Spitalul Penitenciarului București-Rahova și Centrul de reținere și arestare preventivă nr. 10, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS București, 10 februarie 2025. Nr. 58. ------
DECRET nr. 58 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294646]
-
de intimidare, care cu toatele vizau acele focare de rezistență ce nu admiteau acțiunea neîncetată a mijloacelor de înrobire umană (procesul de mankurtizare de care vorbește Cinghiz Aitmatov în romanul O zi mai lungă decât veacul), atât prin restrângerea sau chiar privarea totală de libertățile firești într-o societate normală, cât și prin atrocele mecanism de nivelare și sterilizare intelectuală. Firește, dacă nu ținem cont de anumite nuanțe caracteristice locului și timpului, atunci în literatura de rezistență pot fi incluse și opere
UNUL DINTRE EROII DE REFERINŢĂ AI LITERATURII DE REZISTENŢĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344382_a_345711]
-
se simte și cum privește viața, ce speranțe are, ori dimpotrivă - boala lui... Posibil ca, într-o lume care pune tot felul de condiționări persoanei, “puținul” amintit de Seneca e atat de derizoriu, precum căutarea iubirii necondiționate ce suferă mari privări, dacă cumva nici pe departe nu poate exista. Vine un guvern nou, spre exemplu și “schimba”, de fapt pune legile proprii, mai mult sau mai putin obiective și generale, daca nu cumva sunt foarte subiective și pentru interes personal. În
ORASELUL INCURAJARII!!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343957_a_345286]
-
De aici calvarul detenției tânărului și executarea prin împușcare. Strigătul Sângelui, roman publicat de curând de scriitorul Ovidiu Vasilescu este o carte a insuportabilului, a detenției. Un tânăr, alter ego al scriitorului, trece prin toate etapele pe care le presupune privarea de libertate: judecată fără procedură democratică, tortură și executare. Sub forma dialogului cu anchetatorul se expun și se pun față în față doctrinele socialiste și cele democratice, cugetări profunde despre democrație, adevăr, justiție, despre religie, dragoste creștinească. Se face referire
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]