11,562 matches
-
deopotrivă dificilă și importantă. Este dificilă pentru că, așa cum mulți specialiști o arată (Kalmthout și Derks, 2000; Demers, 1997; Hamai et al., 1995), probațiunea reprezintă un concept deschis, flexibil la interpretări contextuale. Așa se explică de ce multe țări utilizează termenul de probațiune, însă, analizând legislația acestora, rezultă că în unele țări probațiunea desemnează o arie largă de intervenții, cum ar fi întocmirea de referate de evaluare, oferirea de alternative la justiția clasică sau doar la arestul preventiv, asistarea deținuților înainte și după
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
o arată (Kalmthout și Derks, 2000; Demers, 1997; Hamai et al., 1995), probațiunea reprezintă un concept deschis, flexibil la interpretări contextuale. Așa se explică de ce multe țări utilizează termenul de probațiune, însă, analizând legislația acestora, rezultă că în unele țări probațiunea desemnează o arie largă de intervenții, cum ar fi întocmirea de referate de evaluare, oferirea de alternative la justiția clasică sau doar la arestul preventiv, asistarea deținuților înainte și după liberare, supravegherea în libertate a infractorilor etc., iar în altele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
desemnează o arie largă de intervenții, cum ar fi întocmirea de referate de evaluare, oferirea de alternative la justiția clasică sau doar la arestul preventiv, asistarea deținuților înainte și după liberare, supravegherea în libertate a infractorilor etc., iar în altele, probațiunea se referă strict la supravegherea infractorilor menținuți în stare de libertate de către instanță, cu condiția respectării de către aceștia pe durata perioadei de probă (sau de încercare) a unor măsuri sau obligații. În funcție de politica penală și legislația fiecărui stat, probațiunea poate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
altele, probațiunea se referă strict la supravegherea infractorilor menținuți în stare de libertate de către instanță, cu condiția respectării de către aceștia pe durata perioadei de probă (sau de încercare) a unor măsuri sau obligații. În funcție de politica penală și legislația fiecărui stat, probațiunea poate exprima o anumită filosofie penală, tip de sancțiune (Marea Britanie, Kenya etc.), ansamblu de strategii de intervenție în justiție etc. Importanța definirii conceptului de probațiune rezidă în aceea că, mai devreme sau mai târziu, statele Europei vor forma o uniune
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
sau de încercare) a unor măsuri sau obligații. În funcție de politica penală și legislația fiecărui stat, probațiunea poate exprima o anumită filosofie penală, tip de sancțiune (Marea Britanie, Kenya etc.), ansamblu de strategii de intervenție în justiție etc. Importanța definirii conceptului de probațiune rezidă în aceea că, mai devreme sau mai târziu, statele Europei vor forma o uniune nu numai economică și culturală, dar și una judiciară. Se va pune, astfel, problema unei abordări unitare sau măcar apropiate a infractorilor și tratamentului aplicat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
dacă problema conceptelor este nerezolvată. Nu se pot stabili similitudini sau diferențe decât dacă fiecare dimensiune a conceptului a fost definită și interpretată în contextul său juridic-social și chiar cultural. Un bun exemplu în acest sens îl reprezintă sistemul de probațiune din Kenya, în care elementul de reparație adusă victimei este esențial. Din punct de vedere cultural, în Kenya nici nu se poate vorbi despre justiție fără ca victima să fie compensată pentru prejudiciul suferit. Prin urmare, compensarea victimei este de obicei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
nu se poate vorbi despre justiție fără ca victima să fie compensată pentru prejudiciul suferit. Prin urmare, compensarea victimei este de obicei o obligație impusă condamnatului găsit vinovat pentru săvârșirea unei fapte penale, deci compensarea victimei este un element important al probațiunii în Kenya. În alte țări, cum ar fi Franța, compensarea victimei are loc în alt context procedural și se regăsește rareori printre obligațiile reținute în sarcina condamnatului menținut de către instanță în stare de libertate. Medierea și compensarea victimei au loc
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
compensarea victimei au loc în Maisons de Justice et de Droit, create în 1998, sunt folosite ca alternative la trimiterea în judecată tradițională și nu presupun nici o intervenție din partea serviciilor de penitenciare și probațiunne (SPIP). În primul studiu comparativ asupra probațiunii în lume (Hamai et al., 1994), se arată că principala dificultate de început de drum o constituie tocmai inexistența unei definiții cuprinzătoare a probațiunii care să cuprindă toate sistemele din lume, și nu doar pe cele din zonele postindustrializare. Kalmthout
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
nu presupun nici o intervenție din partea serviciilor de penitenciare și probațiunne (SPIP). În primul studiu comparativ asupra probațiunii în lume (Hamai et al., 1994), se arată că principala dificultate de început de drum o constituie tocmai inexistența unei definiții cuprinzătoare a probațiunii care să cuprindă toate sistemele din lume, și nu doar pe cele din zonele postindustrializare. Kalmthout (2000) observa că această dificultate dispare pas cu pas odată ce o bună parte din măsurile și sancțiunile penale devin comune din ce în ce mai multor state. Ceea ce
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
o bună parte din măsurile și sancțiunile penale devin comune din ce în ce mai multor state. Ceea ce diferă în continuare este denumirea acestor măsuri și sancțiuni, poziția acestora în sistemul juridic și condițiile în care sunt aplicate. Pentru o definire a conceptului de probațiune putem urma o abordare istorică a acestuia, încercând să surprindem evoluția și caracteristicile acestuia în timp. De la originile sale în secolul al XIX-lea, instituția probațiunii a avut ca elemente esențiale „salvarea sufletelor” infractorilor nepericuloși prin încredințarea acestora de către o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
sistemul juridic și condițiile în care sunt aplicate. Pentru o definire a conceptului de probațiune putem urma o abordare istorică a acestuia, încercând să surprindem evoluția și caracteristicile acestuia în timp. De la originile sale în secolul al XIX-lea, instituția probațiunii a avut ca elemente esențiale „salvarea sufletelor” infractorilor nepericuloși prin încredințarea acestora de către o instanță judecătorească unor persoane de încredere (John Augustus - 1785-1859, în SUA) sau unor organizații de caritate (Church of England Temperance Society, în Marea Britanie) spre a fi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
sufletelor” infractorilor nepericuloși prin încredințarea acestora de către o instanță judecătorească unor persoane de încredere (John Augustus - 1785-1859, în SUA) sau unor organizații de caritate (Church of England Temperance Society, în Marea Britanie) spre a fi aduși pe calea cea dreaptă. Tradițional, probațiunea a reprezentat, deci, o alternativă la pedeapsa cu închisoarea și o modalitate de a supraveghea și reabilita infractorii viciați prin clasicul „advice, assist and be friend” („oferirea de sfaturi, asistență și companie”). Chiar și atunci, această modalitate de sancționare era
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
înainte și după liberare cu scopul de „a-i trata” prin instrucție religioasă și educație. Supravegherea exercitată asupra foștilor deținuți și eforturile de reintegrare socială a acestora, sunt considerate de către unii autori (Halmthout, 2000; Osler, 1995) forme de intervenție specifice probațiunii. Vom analiza mai jos în ce măsură asistența și supravegherea postpenală pot sau nu să fie considerate intervenții specifice probațiunii. Practicile penale și metodele de intervenție s-au dezvoltat și consacrat legislativ în multe state europene (Marea Britanie, Franța, Germania, Olanda, Danemarca etc.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
foștilor deținuți și eforturile de reintegrare socială a acestora, sunt considerate de către unii autori (Halmthout, 2000; Osler, 1995) forme de intervenție specifice probațiunii. Vom analiza mai jos în ce măsură asistența și supravegherea postpenală pot sau nu să fie considerate intervenții specifice probațiunii. Practicile penale și metodele de intervenție s-au dezvoltat și consacrat legislativ în multe state europene (Marea Britanie, Franța, Germania, Olanda, Danemarca etc.) până în 1945. La sfârșitul celui de-al doilea război mondial se naște așa-numita paradigmă a bunăstării în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
management de caz, individualizarea tratamentului, reintegrare. Pe scurt, se răspundea la o problemă socială printr-o abordare socială. Infracțiunea era interpretată ca rezultat al nevoii de sprijin pentru individ și familie în contextul comunității dezorganizate și dezavantajate. Astfel, serviciile de probațiune din aproape toată Europa reprezentau prima linie a intervenției sociale în controlul infracționalității. Anii ’60 au adus o puternică dezvoltare a științelor umaniste, în special a psihologiei, sociologiei și criminologiei. În teoria legală sunt reflectate ideile pozitivismului italian, iar sentințele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
ideile pozitivismului italian, iar sentințele condiționate și individualizarea pedepsei devin centrale în orice legislație ce se dorește în „ton cu vremea”. Metodele psihologice de reabilitare a infractorilor, tehnicile de lucru cu grupul și consilierea devin centrale în intervenția serviciilor de probațiune, servicii considerate în acest context înalt profesionalizate și cu autoritate. Garland (1997) observă că infracționalitatea era în continuare interpretată ca o problemă socială a indivizilor, familiilor și comunităților dezavantajate care reclamă o intervenție profesională și soluții sociale din partea asistenților sociali
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
concept, „just desert”. Sancțiunile aplicate nu mai au acum în vedere cu prioritate caracteristicile de personalitate ale infractorului, ci fapta și riscul de recidivă. Incapacitarea și privarea de libertate devin centrale în aparatul de aplicare a pedepselor, iar serviciile de probațiune devin agenții de management al riscului. Infractorii supravegheați de serviciile de probațiune sunt persoane cu un anumit risc de recidivă, iar scopul intervenției este de a diminua riscul de recidivă. Tot în acea perioadă a apărut și ideea de alternativă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
prioritate caracteristicile de personalitate ale infractorului, ci fapta și riscul de recidivă. Incapacitarea și privarea de libertate devin centrale în aparatul de aplicare a pedepselor, iar serviciile de probațiune devin agenții de management al riscului. Infractorii supravegheați de serviciile de probațiune sunt persoane cu un anumit risc de recidivă, iar scopul intervenției este de a diminua riscul de recidivă. Tot în acea perioadă a apărut și ideea de alternativă la închisoare, dar tot cu scopul de a controla și mai bine
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
au un rol din ce în ce mai important în administrarea justiției. Limbajul utilizat include termeni precum prevenire, parteneriat, justiție restaurativă etc. În acest nou context, sunt promovate în legislațiile naționale sancțiuni noi precum: compensarea victimei, munca neremunerată în folosul comunității etc. Serviciile de probațiune își lărgesc competențele atât în ceea ce privește populația-țintă, cât și referitor la sancțiunile pe care le au în administrare. Unele servicii de probațiune devin servicii de mediere și probațiune (Cehia), altele sunt denumite sau sunt pe cale să își însușească titulaturi care să
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
context, sunt promovate în legislațiile naționale sancțiuni noi precum: compensarea victimei, munca neremunerată în folosul comunității etc. Serviciile de probațiune își lărgesc competențele atât în ceea ce privește populația-țintă, cât și referitor la sancțiunile pe care le au în administrare. Unele servicii de probațiune devin servicii de mediere și probațiune (Cehia), altele sunt denumite sau sunt pe cale să își însușească titulaturi care să cuprindă ideea de administrare a pedepselor comunitare (Marea Britanie, SUA). În unele landuri din Germania, precum și în Marea Britanie, serviciile de probațiune au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
sancțiuni noi precum: compensarea victimei, munca neremunerată în folosul comunității etc. Serviciile de probațiune își lărgesc competențele atât în ceea ce privește populația-țintă, cât și referitor la sancțiunile pe care le au în administrare. Unele servicii de probațiune devin servicii de mediere și probațiune (Cehia), altele sunt denumite sau sunt pe cale să își însușească titulaturi care să cuprindă ideea de administrare a pedepselor comunitare (Marea Britanie, SUA). În unele landuri din Germania, precum și în Marea Britanie, serviciile de probațiune au atribuții și în ceea ce privește victima infracțiunii. După cum
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de probațiune devin servicii de mediere și probațiune (Cehia), altele sunt denumite sau sunt pe cale să își însușească titulaturi care să cuprindă ideea de administrare a pedepselor comunitare (Marea Britanie, SUA). În unele landuri din Germania, precum și în Marea Britanie, serviciile de probațiune au atribuții și în ceea ce privește victima infracțiunii. După cum se poate observa din cele menționate mai sus, ideea de probațiune a pornit în prima jumătate a secolului al XIX-lea prin „salvarea sufletelor”, a continuat în istorie prin paradigma tratamentului, specifică anilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
titulaturi care să cuprindă ideea de administrare a pedepselor comunitare (Marea Britanie, SUA). În unele landuri din Germania, precum și în Marea Britanie, serviciile de probațiune au atribuții și în ceea ce privește victima infracțiunii. După cum se poate observa din cele menționate mai sus, ideea de probațiune a pornit în prima jumătate a secolului al XIX-lea prin „salvarea sufletelor”, a continuat în istorie prin paradigma tratamentului, specifică anilor ’60, a trecut prin faza de scepticism a lui „nothing works” și a ajuns în prezent, într-o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
în istorie prin paradigma tratamentului, specifică anilor ’60, a trecut prin faza de scepticism a lui „nothing works” și a ajuns în prezent, într-o diversitate de forme, la intersecția dintre justiția penală și comunitate. Definițiile utilizate pentru termenul de probațiune au fost numeroase de-a lungul timpului, însă cele mai multe surprind doar anumite fațete ale conceptului. O definiție cunoscută a Națiunilor Unite (1954 ) se referă la probațiune ca sentință: „Probațiunea ca sentință este o metodă de intervenție asupra unor infractori selectați
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de forme, la intersecția dintre justiția penală și comunitate. Definițiile utilizate pentru termenul de probațiune au fost numeroase de-a lungul timpului, însă cele mai multe surprind doar anumite fațete ale conceptului. O definiție cunoscută a Națiunilor Unite (1954 ) se referă la probațiune ca sentință: „Probațiunea ca sentință este o metodă de intervenție asupra unor infractori selectați special și constă în suspendarea condiționată a pedepsei pentru o perioadă de timp în care infractorul este plasat sub supraveghere personală și beneficiază de asistență și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]