61,326 matches
-
considerăm operând mai îndată limitele stilistice ale prozatorului, ceea ce, poate, duce tot acolo - cu verdictul: "Rareori într-o operă literară moartea modernă a tragicului poate fi mai ușor urmărită ca în opera imaginarului călinescian." Judecățile de astăzi, păstrând aceleași înalte procente pentru Enigma Otiliei și Bietul Ioanide se pronunță mai direct față de Scrinul negru - vezi, bunăoară, punerile la punct ale lui Alexandru George, dintr-un recent articol publicat în Adevărul literar și artistic. Și nu numai. De altfel, în articolul antologat
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
Transilvania, Țara Românească, Moldova, Bucovina și Basarabia) au trăit între un milion de oameni în jurul anului 500 și patru milioane și jumătate în jurul lui 1800. Raportată la Europa (inclusiv Rusia), populația de pe aria noastră geografică reprezenta între două și patru procente și jumătate, în același interval, doar că n-a fost o creștere continuă, ci frecvente suișuri și coborîșuri, procentul cel mai mare fiind atins în anul 650, iar cel mai mic în anul 1600. în vremea lui Ștefan cel Mare
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]
-
milioane și jumătate în jurul lui 1800. Raportată la Europa (inclusiv Rusia), populația de pe aria noastră geografică reprezenta între două și patru procente și jumătate, în același interval, doar că n-a fost o creștere continuă, ci frecvente suișuri și coborîșuri, procentul cel mai mare fiind atins în anul 650, iar cel mai mic în anul 1600. în vremea lui Ștefan cel Mare, în Moldova, erau patru sute de mii de locuitori, iar în Țara Românească de sub Brâncoveanu, șase sute de mii. Densitatea populației
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]
-
Doar orașele arabe, apoi Constantinopolul și Salonicul se puteau lăuda în Evul Mediu cu populații de zeci sau sute de mii de locuitori. Interesant de menționat este că ponderea orașelor noastre, spre 1800, era cam de 10% din ansamblul populației, procent asemănător cu acela al orașelor din Germania, net superior celui din Rusia, dar incomparabil cu cel din Olanda (provincia cu acest nume). Locuințele erau de două feluri, în mediul rural: bordeie (și semibordeie) și de suprafață. Și unele, și altele
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]
-
flexibilă, bazată pe un calcul - de ce să n-o spunem? - inteligent: pe de o parte, inexistența unor supape risca să ducă la o explozie, iar pe de altă parte la literatură și la teatru ajungea (și ajunge și astăzi) un procent minor din populație, și anume acei oameni care, cel puțin în viziunea autorităților comuniste, erau mai puțin periculoși. Intelectualii fac, eventual, planuri sofisticate, dar nu prea trec la fapte - aceasta pare să fi fost ideea, Dumnezeu știe cît de departe
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
Ce-i drept, numai la vârf și numai cu înaltă protecție politică. Capitalizare originală - ca tot ce mișcă în țară: pe spinarea statului și în detrimentul cetățeanului. Oriunde în lume, individul care câștigă milioane de dolari lasă în visteria statului un procent substanțial din venituri. La noi, nu: mârlanul ajuns mare șef peste hala în care până în ajun se ocupa cu ștersul prafului, securistul ce trăgea cu ochiul la marfa de export devenit supervizor al afacerii, hahalera ce se juca la planșetă
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
de macaz a președinției și a guvernului în relațiile cu Regele Mihai. Privatizarea e o afacere riscantă chiar și atunci cînd, la prima vedere, o privatizare sau alta pare un succes. Fostul PDSR a obținut la alegerile din 2000 numeroase procente de pe urma promisiunii că va lua la puricat vînzările făcute de fosta coaliție. Ironia sorții face ca tocmai privatizarea cea mai importantă și mai încărcată de consecințe sociale de tot, aceea a Combinatului Sidex, să cadă în contul actualului partid de
Privatizarea ca ironie a sorții by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15993_a_17318]
-
de altminteri - cît m-a ajutat faptul că am trăit în lumea aceea. Ajungînd și rămînînd un timp acolo, în Elveția, am deprins exercițiul libertății, m-am mișcat liber într-o țară liberă, într-o lume liberă, ferită într-un procent important de idei preconcepute. În mediul acela, am reconsiderat o mulțime de lucruri pe care le dobîndisem aici, în România și care în mod cert m-au pus în situația de a asimila o prefacere: experiența mea personală, lecturile și
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
Dar, mai adaugă Simona Popescu, "De șase luni despre PNȚCD nu s-a știut decît că în interiorul său există intrigi și o puternică luptă pentru cîștigarea supremației. S-a pierdut nu numai timp prețios. S-au pierdut chiar și puținele procente obținute la alegeri. Electoratul CDR a ajuns să fie disputat de alte partide, fără ca vreun lider al țărăniștilor să-și pună problema recîștigării acestuia." Care ar fi cîștigul țărăniștilor prin demisia lui Marga? Simona Popescu e convinsă că actuala putere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
tribunalelor, el și-a păstrat atitudinea cu aceeași vigoare și a rezistat moral în pofida stării sănătății sale din ce în ce mai precare. Însă dincolo de aceste episoade mărunte, de aceste fenomene previzibile pe o piață de artă sălbatică, în care zona neagră reprezintă un procent covîrșitor, Cornel Radu Constantinescu rămîne un observator, un analist și un judecător al fenomenului artistic de care spațiul nostru public va avea o nevoie mereu crescîndă. Radiografiile pe care el le-a făcut artei noastre contemporane, textele monografice pe care
Tăcerea lui CRC by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15612_a_16937]
-
de aceea, fie televiziunii, fie cotidianelor. E un calcul greșit. Succesul reclamei depinde de natura ei: este evident că o reclamă de carte, de pildă, a unor edituri, cum publicăm și noi de la Polirom sau Humanitas, este ,,văzută" de un procent infim din cititorii unui ziar de mare tiraj; acel procent se află foarte aproape de numărul de cititori ai unui periodic cultural, ca al nostru. R.l. reflectă opțiunile unui grup de cititori cultivați și care, de exemplu, lucrează pe computer, sau
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
Succesul reclamei depinde de natura ei: este evident că o reclamă de carte, de pildă, a unor edituri, cum publicăm și noi de la Polirom sau Humanitas, este ,,văzută" de un procent infim din cititorii unui ziar de mare tiraj; acel procent se află foarte aproape de numărul de cititori ai unui periodic cultural, ca al nostru. R.l. reflectă opțiunile unui grup de cititori cultivați și care, de exemplu, lucrează pe computer, sau posedă carduri bancare, așa încît reclame precum cele din domeniul
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
-i întrețină și să-i adâncească angoasa multiformă care transpare în anomia socității, în cultivarea nemulțumirii ca mod de viață, în paradoxala instituționalizare a injustiției și a infracționalității, în boala mentală și fizică, în degradarea biologică a populației și în procentul ridicat de sinucideri. În schimb, angrenarea: (1) în mecanismul social, contactul angajat (2) într-un interes personal, sunt prin efecte comparabile cu un concediu la munte sau la țară. Am în vedere o terapie care influențează nemijlocit, care este inclusă
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
legi clare și - uneori - dure. Observația este valabilă, desigur, pentru America. Constatînd în urma cercetărilor personale (ulterior sprijinite și de efectuarea anumitor sondaje oficiale) numărul enorm de femei care au trecut prin experiența degradantă a unui viol (una din patru) și procentul și mai mare de soții maltratate - în cel mai bun caz, numai într-o anumită perioadă a existenței în cuplu - (50%), Andrea Dworkin atrage atenția că este o minciună periculoasă să se mai pretindă, în continuare, că asemenea fenomene sînt
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
la standarde morale occidentale. Același lucru trebuie observat și cu privire la confruntările ideologice de după constituirea României Mari. Tony Judt notează, pe drept cuvînt, obsesia identitară care a marcat epoca interbelică, semnalînd paradoxul aparent că obsesia s-a ivit pe fondul unui procent destul de mare de minoritari (27% scrie Judt, 28, 2% e cifra exactă). De altfel, mișcările antisemite sunt timpurii, în Iașii de imediat după primul război, iar afirmarea extremei drepte se face viguros în deceniile ce vin. Aș obiecta descrierii lui
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
restul anului. În timpul iernii alegătorul își pune întrebarea dacă a votat cu cine trebuia și își amintește de toate promisiunile pe care i le-au făcut cei pe care i-a pus să-l reprezinte. Iarna e cea care topește procentele din sondajele de opinie mai abitir decît orice discurs politic din opoziție. Tot ea îi face pe cei de la putere să scoată de la naftalină "greaua moștenire", ca pe un palton politic. Să fie iarna mai rea în România decît în
Interesul național și interesele zilnice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15777_a_17102]
-
o destul de lungă perioadă de existență cenușie, moralul cinematografiei franceze s-a remontat: frecventarea sălilor a depășit 163 milioane de spectatori în 2000 (față de 155 în 1999), producția națională deține 30% din piață (ajungându-se, în februarie 2001, chiar la procentul record de 60%!), iar investițiile (esențiale pentru vitalitatea producției) au crescut în 2000 cu 16% față de anul precedent. Dar, dincolo de cifre, ceea ce trebuie salutat este diversitatea ofertei, remarcată și de spectatorii noștri prin programul Sărbătorii Filmului Francez din această toamnă
Bucurii autumnale by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15790_a_17115]
-
or fi,... tare mă tem că cetățenii respectivi nu ar trece de baremul presupus... Vă întreb cu mâna pe inimă: poți oare să defilezi cu aceștia pân-Evropa?... Dacă veți zice că aceia n-ar fi școliți și că reprezintă un procent de handicapați... Ei bine, să-i lăsă la o parte pe aceștia și să-i luăm în considerare pe cei ce alcătuiesc să zicem un partid, conștienți vasăzică, cetățenește. Surpriza noastră, când am descoperi că o bună parte dintre aceștia
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
de ceasul morții negăsindu-și (mai corect: avînd această impresie) formula identitară proprie. Să mai spun că România este exemplul perfect? O țară cu o limbă atît de unitară, încît n-are, în sensul strict, dialecte, cu peste optzeci de procente de ortodocși și cu peste nouăzeci de români etnici își are de cîteva secole, dacă nu chiar de la formarea statului, în orice caz de la apariția conștiinței naționale și a conștiinței originii latine, obsesiile ei identitare. Mai concret spus, de fiecare
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
Dar iată ce scrie Cornel Nistorescu: "Vineri, la o întîlnire a președintelui Ion Iliescu cu directorii și redactorii șefi din mass-media, Sorin Roșca Stănescu îi explica actualului președinte de ce ziarul său a schimbat direcția. Făcea trimitere la voința electoratului, ca și cum procentele obținute în alegeri ar fi suficiente pentru ca adevărurile enunțate de Ziua să se modifice peste noapte (adică, vechile critici ale ziarului împotriva lui Ion Iliescu - Cronicar)." Pornind de la cazul Roșca Stănescu, editorialistul ia la rînd PRO Tv și alte reprezentante
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
susține - sau mai bine zis pentru a nu lăsa să cadă guvernul minoritar PDSR - caută motive de circumstanță în acest acord. Același joc, grație căruia PRM a cîștigat voturi la alegeri, e luat de la capăt, deși, ținînd seamă de noile procente parlamentare, jocul e cu totul altul. Cotidianele caută cu voluptăți detectivistice motive secrete pentru care partidele din opoziție, mai puțin PRM, sprijină guvernul PDSR, în loc să le spună cititorilor lor și că PDSR refuză orice alianță cu PRM, încît sprijinul venit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16516_a_17841]
-
fi semnalat cu seriozitate zațul național-comunist din publicistica lui Vadim, instituțiile abilitate s-ar fi sesizat din vreme. în al treilea rînd, și aceasta stătea în puterea presei, Vadim trebuia supus embargoului. E limpede acum că el și-a obținut procentele din primul tur îndeosebi grație aparițiilor televizate. Profitînd cu nerușinare de așteptările oamenilor (cărora le place să fie căinați, să audă din gura altora cît le e lor de greu), Vadim nu s-a mărginit să fie populist și josnic
Cine l-a inventat pe Vadim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16518_a_17843]
-
peremiști. E posibil însă ca tocmai convinșii doctrinar să-i dea bătaie de cap lui CV Tudor, în măsura în care vor avea veleități de lideri și cu siguranță că vor avea. Forța politică reală a PRM e a unui partid de câteva procente. CV Tudor a adus în Parlament, într-o măsură însemnată, oameni lipsiți de preocupări politice sau care, îl citez, "ar trebui să-i pupe mâna" fiindcă i-a scăpat, măcar temporar, de necazurile lor cu justiția, asta nu înseamnă neapărat
Curtea Miracolelor peremiste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16530_a_17855]
-
Cea mai sinistră glumă a actualelor alegeri a reușit-o însă săgeata lui Câmpeanu. Liberalul cu săgeata în pătrat a luat voturi bune de la liberalii cu săgeata în cerc, văduvindu-i pe aceștia din urmă de mai bine de un procent. * Să ne amintim însă că PNL s-a războit cu Convenția, pînă aproape în ultima clipă, pe diverse motive, dar nu a avut nici o clipă vreo reacție de refuz față de pătratul în cerc al Câmpeanului, liberal aliat cu PDSR-ul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
anticipate, dând astfel spectacolului acea tentă de inedit și divertisment, condimentate cu inconfundabilul umor autohton din epopeea națională "Nimeni nu se mai înțelege cu nimeni", în do din ce în ce mai major... Deocamdată, cu Haralampy, ne strofocăm să vedem, în calitate de telespectatori-contribuabili, cam câte procente din miliardele necesare pentru alegeri va trebui să "dăm"... Întrebarea lui Haralampy: -Domnu', am zis eu ceva despre acești bani care ni se iau din buzunare legal ? Pe mine mă încântă că, uite, încet-încet, diversificăm produsele românești pentru export... -Ca
De plânsul președintelui și alte știri importante... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11918_a_13243]