18,757 matches
-
în perioada supusă evaluării, procurorul şi-a desfăşurat activitatea doar în acest sector. 9 Se completează în situaţia în care, în perioada supusă evaluării, procurorul şi-a desfăşurat activitatea doar în acest sector. Punctaj 9 Căi de atac admise subiecţilor procesuali, pe motive de nelegalitate, în cauzele în care procurorul nu a exercitat căile de atac, căi de atac nedeclarate din motive imputabile procurorului, retrase sau respinse din motive de nelegalitate imputabile procurorului. Motivare: Alte menţiuni privind evaluarea: Punctajul acordat în
REGULAMENT din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251384]
-
de şedinţă şi actualizarea lor permanentă, exercitarea rolului activ în şedinţele de judecată şi calitatea concluziilor susţinute în şedinţele de judecată; Calitatea redactării şi motivării căilor de atac, acurateţea raţionamentului juridic şi rigoarea expunerii faptelor; Căi de atac admise subiecţilor procesuali, pe motive de nelegalitate, în cauzele în care procurorul nu a exercitat căile de atac, căi de atac nedeclarate din motive imputabile procurorului, retrase sau respinse din motive de nelegalitate imputabile procurorului. Motivare: Alte menţiuni privind evaluarea: Punctaj 9 Punctajul
REGULAMENT din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251384]
-
Constituționale nr. 604 din 16 iulie 2020, în realitate, nu acoperă toate cauzele aflate pe rol la data intrării în vigoare a noii legi. Totodată, reglementarea criticată nu amenajează inconvenientele de ordin practic referitoare la cauzele aflate în diverse stadii procesuale, având în vedere că legea nouă aduce o schimbare radicală a instituției contestației privind tergiversarea procesului - sub aspectul competenței de soluționare, structurii și procedurii sale de soluționare. Or, rațiuni ce țin de calitatea normei juridice ar fi făcut necesară reglementarea
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
acțiunea în stabilirea paternității copilului din afara căsătoriei este o acțiune personală în reclamație de stare civilă ce are ca obiect determinarea legăturii de filiație dintre copilul din afara căsătoriei și tatăl său și de aceea ea aparține copilului. Calitatea procesuală activă într-o astfel de acțiune revine copilului, ca o materializare a dreptului persoanei fizice de a dispune de ea însăși, drept prevăzut de art. 26 alin. (2) din Constituție (Decizia nr. 263 din 10 mai 2016). Or, norma criticată
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
fizice de a dispune de ea însăși, drept prevăzut de art. 26 alin. (2) din Constituție (Decizia nr. 263 din 10 mai 2016). Or, norma criticată permite ca, în acțiunea de contestare, și tatăl din afara căsătoriei să aibă calitate procesuală activă, ceea ce tinde la modificarea regimului juridic al acțiunii în stabilirea paternității, reglementată în Codul civil. Norma este neclară întrucât prin utilizarea sintagmei „tatăl din afara căsătoriei“ nu se înțelege cine ar putea avea calitatea de reclamant în această
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
al copilului (chiar devenit major). ... 17. În ceea ce privește sfera hotărârilor judecătorești care, în viziunea legiuitorului, vor putea fi repuse în discuție și, implicit, lipsite de efecte juridice, art. III din legea criticată nu distinge în funcție de conduita procesuală a tatălui din afara căsătoriei, de respectarea regimului probelor administrate, de eventualele manifestări de voință ale acestuia cu privire la recunoașterea filiației. ... 18. Referitor la admisibilitatea acestei contestații, se consideră că folosirea sintagmei „au fost obținute probe noi prin procedee
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
din Constituție, precum și ale art. 1, 10, 15 și 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze obiecția de neconstituționalitate. ... (2) Analiza obiecției de neconstituționalitate 31. Examinând prevederile art. II din legea criticată, Curtea reține că unul dintre mijloacele procesuale puse la îndemâna părților pentru a urmări evoluția cauzei în raport cu art. 6 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum și cu estimarea temporală realizată potrivit art. 238 din Codul de procedură civilă este contestația privind tergiversarea procesului
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
coroborează cu principiile procedural civile de aplicare în timp a legii (art. 24 și 25 din Cod). Cu alte cuvinte, aplicarea sa se realizează potrivit dispozițiilor art. 24 și 25 din Codul de procedură civilă privitoare la principiul supraviețuirii legii procesuale vechi și se aplică, în consecință, proceselor pornite ulterior publicării legii (facta futura), ca domeniu propriu de aplicare a legii analizate. ... 34. Redactarea art. II din legea adoptată de Camera decizională nu face referire la procese pornite anterior sau ulterior
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, ceea ce înseamnă că, integrându-se în cadrul unui proces, i se aplică - în concordanță cu art. 24 și 25 din Codul de procedură civilă, care reglementează principiul general al supraviețuirii normei procesuale vechi - dispozițiile de drept procedural de la data pornirii procesului civil în care este formulată. Prin urmare, dacă legiuitorul optează în sensul aplicării noii reglementări în privința contestațiilor aferente proceselor pornite anterior noii legi de procedură, el trebuie să facă
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
rezultatul unei erori de apreciere cu privire la sfera de cuprindere și valorizarea principiului supraviețuirii legii noi de procedură. Prin urmare, în privința proceselor deja pornite, marja de apreciere a legiuitorului se limitează fie la a nu aplica noua lege procesuală acestora, fie la a o aplica ambelor ipoteze, fie la a o aplica doar ipotezei (ii). Rezultă că aplicarea noii legi de procedură pentru ipoteza (i) este întotdeauna condiționată de aplicarea ei în ipoteza (ii). ... 42. În consecință, raportat la
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
din 14 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 939 din 13 octombrie 2020, paragrafele 35-37). ... 52. Raportat la cauza de față, Curtea reține că legea criticată a fost adoptată pentru a pune de acord reglementarea procesual civilă referitoare la procedura de soluționare a contestației privind tergiversarea procesului cu Decizia nr. 604 din 16 iulie 2020. În acest sens se rețin atât expunerea de motive a legii, cât și titlul ei. Din punct de vedere normativ prezintă
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
legii 47. Completul competent să judece recursul în interesul legii a fost legal sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care, potrivit dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, are calitatea procesuală de a declanșa acest mecanism de unificare a practicii judiciare în scopul interpretării și aplicării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești. ... 48. Potrivit dispozițiilor art. 515 din Codul de procedură civilă, „Recursul în interesul legii este admisibil numai
DECIZIA nr. 11 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253921]
-
judecătorești definitive să fie anexate cererii. ... 57. În consecință, recursul în interesul legii îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 514 și 515 din Codul de procedură civilă, fiind exercitat de un subiect de drept căruia legea îi recunoaște legitimarea procesuală și având ca obiect o problemă de drept pentru care s-a făcut dovada că a fost soluționată în mod diferit, prin hotărâri judecătorești definitive pronunțate de instanțe judecătorești naționale. ... ... IX.2. Asupra fondului recursului în interesul legii 58. Cu titlu
DECIZIA nr. 11 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253921]
-
instituția renunțării la un drept substanțial în materia dreptului muncii. În planul dreptului civil material, renunțarea la dreptul substanțial este reglementată de art. 13 din Codul civil, potrivit căruia „Renunțarea la un drept nu se prezumă“, iar în planul dreptului procesual este reglementată de art. 408 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „Reclamantul poate, în tot cursul procesului, să renunțe la însuși dreptul pretins, dacă poate dispune de acesta, fără a fi necesar acordul pârâtului“. Se observă, deci
DECIZIA nr. 897 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254435]
-
Finanțelor (MF) sau Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF); criteriul are în vedere litigiile înregistrate pe rolul instanțelor de judecată și se referă la entitățile împotriva cărora MF/ANAF a inițiat în instanță un litigiu de orice natură, indiferent de faza procesuală a litigiului la data solicitării; ... d) exportatorul nu se află în litigiu cu Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A.; ... e) nu au fost emise împotriva exportatorului decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau, în cazul în care
NORMĂ nr. N3.3.2 din 15 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254440]
-
stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce rezultă din dispozițiile constituționale ale art. 126 alin. (2), astfel că, pentru situații deosebite, legiuitorul poate stabili reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procesuale, astfel încât liberul acces la justiție să nu fie afectat. ... 15. Curtea a mai reținut că soluția legislativă adoptată reprezintă opțiunea legiuitorului, care a dorit disciplinarea părților, precum și asigurarea celerității procesului, permițând astfel o bună desfășurare a judecății, într-
DECIZIA nr. 831 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254947]
-
Constituție. Curtea a mai reținut că respectiva soluție legislativă este pe deplin justificată, în condițiile în care în Codul de procedură civilă este reglementată expres procedura prealabilă a verificării și regularizării cererii de chemare în judecată. Așa fiind, întrucât drepturile procesuale recunoscute de lege părților au caracter legitim numai în măsura în care sunt exercitate cu bună-credință, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor și intereselor în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept, stabilirea de către legiuitor a unor limite
DECIZIA nr. 831 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254947]
-
de realizare a atribuțiilor acestuia, prin stabilirea, în mod neechivoc, a operațiunilor pe care fiecare organ judiciar le îndeplinește în exercitarea atribuțiilor sale și, mai ales, a gradului de competență pe care fiecare organ judiciar îl are în fiecare etapă procesuală penală. ... 27. Apreciază că procurorul poate să pună în executare supravegherea tehnică, dar aceasta trebuie să fie efectuată numai de către organele de cercetare penală strict prevăzute de lege, în mod clar și precis, și care își desfășoară activitatea în
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională. ... 142. Ca urmare a pronunțării deciziei anterior menționate, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016 prin care s-a urmărit punerea în acord a dispozițiilor procesual penale cu decizia Curții Constituționale. O primă modificare realizată prin ordonanța de urgență a fost aceea a eliminării sintagmei „ori de alte organe specializate ale statului“ - declarată ca fiind neconstituțională - din cuprinsul dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Codul de
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
statului», neprecizate în cuprinsul Codului de procedură penală sau în cuprinsul altor legi speciale“ (paragraful 49). ... 146. Curtea observă că, prin Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, pe de o parte, a realizat o interpretare sistematică a ansamblului dispozițiilor procesual penale referitoare la metodele speciale de supraveghere tehnică, iar, pe de altă parte, a analizat propria jurisprudență și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, subliniind gradul ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor a acestor metode speciale
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
penal, necesare pentru justa soluționare a cauzei, având ca scop tragerea la răspundere penală a persoanei vinovate. Așa fiind, Curtea a constatat că scopul în care sunt utilizate activitățile întreprinse în domeniul securității naționale este diferit de cel al activității procesual penale. Primele se axează pe cunoașterea, prevenirea și înlăturarea amenințărilor interne sau externe cu scopul realizării securității naționale, iar celelalte au ca scop tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni. Astfel, într-o interpretare sistematică și teleologică
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
de Codul de procedură penală, Curtea a constatat că procedura de contestare a legalității acestor mijloace de probă, precum și criteriile ce trebuie avute în vedere de judecătorul de cameră preliminară în cadrul acestui demers judiciar se desprind din dispozițiile procesual penale. Atunci când analizează legalitatea mijlocului de probă și a procedeului probatoriu prin care au fost obținute înregistrările, în cazul sistemului reglementat de Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară are în vedere, pe de o parte, condițiile impuse
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
activitățile derulate de organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale și de organele de urmărire penală, cât și în ceea ce privește scopul în care sunt utilizate activitățile întreprinse în domeniul securității naționale și în cel al activității procesual penale. Astfel, Curtea a constatat că Legea nr. 51/1991 și Codul de procedură penală au finalități diferite, care se reflectă și în scopul pentru care este dispusă autorizarea unor activități specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
libertăți și, respectiv, caracterul unitar, imparțial și egalitar al justiției. ... 7. Se mai susține că materia în care sunt pronunțate aceste hotărâri nu poate fi considerată un criteriu justificat obiectiv și rațional, apt să le excludă de la acest remediu procesual, și nu există niciun alt criteriu de cuantificare a importanței domeniului în care sunt pronunțate, dat fiind faptul că drepturile la care se referă pot fi de importanță similară drepturilor evaluabile în bani, pentru a căror valorificare sau apărare sunt
DECIZIA nr. 848 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254926]
-
2) din Legea nr. 393/2004, a dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea constată că aceste norme constituționale nu sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât textul de lege criticat, prin conținutul său normativ, nu reprezintă o normă de drept procesual, prin intermediul căreia să se asigure dreptul fundamental la un proces echitabil. ... 35. În același timp, prevederile art. 11 alin. (1) și (2) și ale art. 20 din Constituție nu au incidență în cauză, de vreme ce autoarea excepției nu
DECIZIA nr. 35 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254915]