7,041 matches
-
Romă” - prezintă materialul „Rolul naturii în civilizația umană”, 2013 - Expediție în Himalaya, în satele șerpașilor, la baza celor cinci optmiari (trebuie remarcată activitatea grupului de tineri „Temerarii”, în continuă mișcare, care timp de 45 de ani au avut ca model profesoară lor, descoperind natură și muntele, pentru a cunoaște istoria și cultură, zonelor prin care trec). Participări la stagii de educație ecologică în Pune - India, Aix au Province și Annesy - Franța. Merită relevat faptul că Uca Maria Marinescu - asemenea altor mari
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
o pagină.” Debutul: „La începutul anului școlar 1959-1960, când eram în clasa a XI-a, am fost exmatriculat și trecut la fără frecvență, din cauza faptului că am fost prins la școală cu romanul «Rusoaica». Exmatricularea s-a făcut la insistențele profesoarei de matematică. Anul acela am fost coleg cu Bebe și Viorel, acesta din urmă mi-a împrumutat colecția revistei «Luceafărul», pe care am citit-o cu mare curiozitate. La îndemnul lui Viorel am trimis câteva poezii la această revistă bucureșteană
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
o zi? Sau vrei să-ți prelungești programul la șase ore pe zi? Aceasta numai dacă poți și numai acum în perioada cât este și Mircea acasă. Nu cred că mă descurc singură cu doi bărbați. - Pot să vin, doamna profesoară, încă o zi. Șase ore nu pot, că am de luat nepotul de la grădiniță. Nu este nicio problemă, doar să stabiliți zilele în care să vin, ca să știu și eu cum îmi împart timpul cu ai mei de acasă. Au
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
-l lua. Mai putea să câștige și ea un leu, iar în privința aceasta era foarte mulțumită de cum era plătită. Primea și ceva în plus când mergea să facă și piața sau alte servicii care nu erau în înțelegerea cu doamna profesoară. Ea se ocupa de curățenia în casă, spălat, călcat, iar prin curte mai uda grădina, mătura trotuarele și cam atât. Munca nu era grea iar salariul era bun. - Mamă, ce zici, nu dorești să te scot astăzi în oraș? Nu
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
Hoteluri și Restaurante Eforie Nord și fiul șef de restaurant la Mangalia al aceleași societăți. Ce zici, au sau nu bani? - Și dintre colege nu ți-ai făcut și tu o prietenă? Cu cine mergi la munte? Singur? - Era o profesoară de română drăguțică care îmi făcea ochi dulci, dar nu am avut chef să-mi complic existența. - Era dobrogeancă sau de unde era? - Olteancă de prin Teleorman. Se rătăcise ca și mine prin Dobrogea. De fapt, de aici din zonă nu
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
am venit împreună acasă. Mie mi-a plăcut și fiind primul an în învățământ, zic că am debutat destul de bine. Păcat că am predat numai franceză. - De ce? - Știi cum este. Mai ales la țară. Predomină predarea limbii ruse și, cum profesoara de rusă era soția inginerului-șef de la C.A.P., îți dai seama că nu desființează cursurile de rusă să înființeze ore de engleză. - Și unde mâncai? - Avea bătrâna bucătărie, cu aragaz și butelie, mai gătea ea și uneori mă mai
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
în ce împrejurări o cunoscuse chirurgul, văzând cât arată de bine femeia. Părăsind strada principală, la prima intersecție au oprit un taxi și în zece minute erau în fața vilei. Maria era în bucătărie, spăla de zor zarzavatul la chiuvetă . - Doamna profesoară, aveți tot ce mi-ați spus la telefon să cumpăr și dacă nu mai aveți treabă cu mine, fug să-mi iau nepotul de la grădiniță să nu se plictisească așteptându-mă și să-l găsesc iar plângând. Restul de bani
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
iau nepotul de la grădiniță să nu se plictisească așteptându-mă și să-l găsesc iar plângând. Restul de bani este în sertarul de la bufet. - Mulțumesc Maria, îi spuse Veronica, băgându-i femeii douăzeci de lei în buzunar. - Nu trebuie, doamna profesoară, sărut mâna. - Lasă Maria, cumperi și tu la nepot o înghețată sau o prăjitură. - Sărut mâna, atunci am plecat, ne vedem mâine dimineață. - Bine, Maria, la revedere. De mâine vii la noul program de patru zile pe săptămână, adică doar
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
vedea ce va urma pe parcurs. - Sper că nu este o vânătoare de zestre și o situație material mai mult decât onorabilă? - Nu mamă, nu știe decât că suntem în relații destul de reci și că tata este medic, iar tu profesoară. Nu știe nimic de vilă, mașină, etc. - Știi cum sunt părinții, nu vor să apară intruși în familie. Dacă există o dragoste sinceră și vă iubiți cu adevărat, nu contează cât de săracă este sau din ce familie se trage
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
treizeci și cinci de ani, venit în comună prin transfer politic de undeva de prin Ardeal, lucru ce se vedea și după accentul său și vorba lui molcomă. El era de profesie agronom, iar soției sale i s-a oferit post de profesoară de rusă și geografie în cadrul școlii generale, fără a se ști prea bine ce pregătire avea. În zootehnie lucra și Săndica, o tânără tehniciană care se ocupa în special cu însămânțarea artificială. Aceasta, la fel ca Ramona, urmase cursurile facultății
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377258_a_378587]
-
împreună cu nenea Mișu, rămășițe ale degetelor de la mâna stângă a tatălui său. Deși nu se descoperiseră trupurile părinților, ea trăia cu speranța că poate nu erau morți, deși se eliberaseră actele de deces. Chiar dacă visul ei era, cândva, să devină profesoară de pian, iar al mamei să studieze la facultatea de medicină, fata se va înscrie la cea de drept, dorind să ajungă procuror, să poată trage la răspundere pe cei vinovați de drama familiei sale. În acest scop a ales
ROMANUL VIEȚII ÎN TRILOGIA ”DESTIN” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382110_a_383439]
-
poema cu final mortal ,,Pescarul pescuit de pește”, pe care un artist vizual redutabil o poate transpune într-o gravură ori într-o pictură cu smalțuri argintii. Jucăușă este ,,Alcătuirea unei flori”, care se dorește o satiră înțepătoare la adresa unei profesoare: Toată lumea vreau s-o știe/ Pe Doamna de Biologie,/ Ce ar vrea să își declare/ Nemurirea dintr-o floare.// Să-i numesc câte sepale/ Și petale,/ Androceu, Gineceu, Are o floare.// Iarna, nu are stamine!/ Voi aștepta până mâine,/ Să
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
vremurilor și să-i simtă pulsul...” La pagina nr. 4 doamna Ioana Ungureanu aduce în fața pasionaților de muzică momente din desfășurarea Congresului Internațional Dinu Lipatti la Sinaia, în 1990. Textul, bogat în informații inedite, este redactat în limba italiană. Doamna profesoară Maria Margareta Labiș, sora poetului Nicolae Labiș, relatează într-o evocare emoționantă , Istoria unui manuscris. Este vorba de manuscrisul poemului Moartea căprioarei. Răsfoind mai departe revista intrăm în culisele discuțiilor privind apărarea teritoriului european dintre Prut și Nistru. Textul este
CRONICA TIMPULUI Nr. 11 / decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/93152_a_94444]
-
cu literatura locului. Mulțumirea ei este că toți cei ce frecventează cenaclul și scriu în revista Asociației își manifestă în acest fel dorința de a păstra identitatea românească. Asociația se poate mândri cu Școala Junimea Română din Montreal, înființată de profesoara Otilia Tunaru, unde învață românește în cursuri de sâmbătă peste 200 de copii. La fiecare două luni apare la Montreal și o revistă color pentru copii, intitulată “Pici voinici”, publicată de profesoara Liuba Sârbu. Dedicându-se formării noilor generații, poeta
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
cu Școala Junimea Română din Montreal, înființată de profesoara Otilia Tunaru, unde învață românește în cursuri de sâmbătă peste 200 de copii. La fiecare două luni apare la Montreal și o revistă color pentru copii, intitulată “Pici voinici”, publicată de profesoara Liuba Sârbu. Dedicându-se formării noilor generații, poeta Ortansa Tudor a dedicat fiecărui anotimp câte un volum în care versurile sunt ilustrate cu picturi celebre din arta românească, dânsa fiind convinsă că ce rămâne în copil din copilărie, rămâne pentru
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
de mult s-a publicat teoria evoluției speciei umane în funcție de vechimea cromozomală, s-a ajuns la concluzia că “prima femeie” a apărut în sud-estul Africii. Următorul pas uriaș a fost în nordul Egiptului, iar de aici, în Peninsula Balcanică. Când profesoara de arheologie lingvistică Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles , California , a început să vorbească despre spațiul Carpato-dunărean ca despre vatra vechii Europe, locul de unde Europa a început să existe, am fost plăcut surprins și m-am așteptat ca și
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
din arest a unui personaj interlop, cu nenumărate acte penale la activ, după eforturi serioase de prindere a lui din partea poliției; bîlbîielile unor instituții ale statului în privința unei fete de 11 ani însărcinate în urma unui viol incestuos ori demisia nu știu cărei profesoare din Zalău, din motive personale, dar după implicarea cu o răutăcioasa satisfacție, parcă, a mass-media în viața intimă a respectivei au ținut "capul de afiș" pentru presa și pentru părerile cititorilor/spectatorilor!... Fenomenul nu mă lasă însă deloc indiferent pe
Pîine și circ by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/8225_a_9550]
-
subiect insolit și dificil, a cărui tratare pretinde recunoașterea unor pattern-uri artistice complexe, și anume Reprezentări ale teatralității în romanul românesc din perioada 1945-2000, și-a ales pentru teza sa de doctorat, GEORGIANA EPUREANU (născută la 25 aprilie 1977, profesoară la Colegiul Tehnic "Napoca" din Cluj, colaboratoare la Perspective. Revistă de dialectica limbii și literaturii române, Caietele Echinox etc.). În volumul Competiția ficțiunilor, tânăra doctorandă este prezentă cu studiul Structuri teatrale în nuvelele fantastice ale lui Mircea Eliade, în care
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
reacționat prompt, publicând un al doilea tiraj, de 20.000 de exemplare, trecându-se, apoi, la alte reeditări, de o sută de mii." Merită urmărită în continuare, cu atenție, evoluția lui Marius Miheț. DANA PUȘCAȘIU (născută la 19 octombrie 1974, profesoară la Colegiul Tehnic "Dimitrie Leonida" din Oradea, autoare a numeroase articole de specialitate și coautoare la volume cu profil didactic) pregătește o lucrare de doctorat cu titlul Romanul conștiinței etice în perioada comunistă. Un capitol probabil introductiv, Romanul conștiinței etice
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
aceea care-l mântuie, de exemplu, pe Meursault, eroul romanului Străinul. Putem spune că iubirea este singura care-i conservă coordonatele umane în contextul unui proces al convențiilor, străine ele însele de umanism." IOANA REVNIC (născută la 23 aprilie 1978, profesoară la Școala cu clasele I-VIII "Oltea Doamna" din Oradea, colaboratoare la Analele Universității din Oradea, Familia, România literară, autoare a unor lucrări cu caracter didactic) este cunoscută cititorilor României literare (ca și celor ai revistei Familia) datorită unor interviuri
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
impunându-se în Franța ca unul dintre cele mai mari succese din ultimii douăzeci de ani, așa cum se poate citi pe www.livreshebdo.fr. Romanul va fi ecranizat de Mona Achache, o tânără scenaristă și regizoare. Autoarea este o discretă profesoară de filozofie care locuiește lângă Bayeux, pasionată de Tolstoi și de Japonia. Preferă să vorbească mai degrabă despre soțul ei, căruia de altfel i-a dedicat L'élégance du herisson, decât despre sine. Mărturisește că scrie "dezordonat"; cât despre cel
Fals tratat de eleganță by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/8250_a_9575]
-
cu cine au de-a face, - cu Diavolul-șef. Așteptam de vreun sfert de oră. Ceilalți trecuseră cu toții dincolo. Numai pe noi ne opriseră. într-o germană de școală, cum recitam în liceu la Brașov poeziile lui Schiller, la cererea profesoarei Frau Netolitzka, îl întrebaserăm pe colonelul dinaintea gheretei ce se întâmplă... Acesta interveni numaidecât, adre-sându-se prin pânza neagră personajului invizibil de dincolo de ea. Amândoi sporovăiră un timp. Apoi, pașapoartele noastre reapărură unul după altul, tot așa, făcând un pliu al
Berlin ori nicăieri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8266_a_9591]
-
și sonoritatea unor imense folii de tablă imaculată. Ca să nu mai vorbim de haremul privat al fiecărui puștan căruia i s-a revelat abrupt funcția prohabului, harem în care intră cel puțin două generații de vecine, cincizeci la sută din profesoare și învățătoare, soția inginerului agronom și a medicului de circă și, evident, sora medicală care folosește momentul vaccinului antitetanic doar pentru a evalua frăgezimea masei musculare a brațului în plină formare. Și exemplele ar putea continua la nesfîrșit, dar ar
Artistul și fantasmele sale erotice (o scurtă divagație estivală) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8272_a_9597]
-
Lugoj (Dumitru Palagniuc, Adrian Marcovici, Lucian Naște, Raluca Miclăuș, Ramona Bălan, Alexandru Vasiliu și Lavinia Furdui), iar într- un final apoteotic, cu violonista Cristina Constantin (asist. univ. dr. la Facultatea de Muzică a Univesității de Vest din Timișoara), Katalin Fekete (profesoară de pian la școala de Muzică „Erkel Ferenc” din Gyula, Ungaria), Oana Unc-Marchand (violoncelista, membră în Orchestre Național de France din Paris) și Vândă Albotă (nepoata Clarei Peia, cea care patronează, spiritual, Concursul Internațional de Interpretare Pianistica), pianistă-concertistă, profesoara la
Dou? premiere la Lugoj by Constantin-T. STAN () [Corola-journal/Journalistic/83120_a_84445]
-
Fekete (profesoară de pian la școala de Muzică „Erkel Ferenc” din Gyula, Ungaria), Oana Unc-Marchand (violoncelista, membră în Orchestre Național de France din Paris) și Vândă Albotă (nepoata Clarei Peia, cea care patronează, spiritual, Concursul Internațional de Interpretare Pianistica), pianistă-concertistă, profesoara la Academia de Muzică din Berlin. Pe podiumul de concert se va afla și un invitat special, chitarista Ana Orosan-Telea, de la Liceul de Artă „Sabin V. Drăgoi” din Arad. Printr-un trio care va fi prezentat în premieră publicului meloman
Dou? premiere la Lugoj by Constantin-T. STAN () [Corola-journal/Journalistic/83120_a_84445]