119,631 matches
-
a portughezei. Dar, sub acest aspect, proiectul deputatului este absolut vag. Politică de promovare înseamnă: biblioteci publice în toate municipiile din Brazilia; toate principalele ziare din Brazilia în aceste biblioteci; investiții în predarea portughezei în Brazilia, prin schimbarea metodelor, reciclarea profesorilor; predarea portughezei prin mijloacele de comunicare de masă, dar nu predarea învechită a unor mici reguli despre ce se poate sau nu se poate spune, ci cu lecturi, interpretare și producere de texte; răspândirea portughezei în lume, cu catedre de
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
inexistente alcătuite de Borges. Prin ideea universului paralel al hobbiților, ele mai pot fi comparate cu Wonderland-ul imaginat de Lewis Carroll, iar prin cea a societăților alternative, cu Islandia inventată de Austin Tappan Wright. Cu toată acuratețea datelor biografice, în jurul profesorului Tolkien realitatea se îmbină adeseori cu povestea. Prozele sale, avînd în centru universul fantastic al lui Middle-earth, încep să fie legate de diverse evenimente ale cotidianului, într-o încercare disperată a publicului de a justifica precizia lumii ficționale altfel decît
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
1945, Tani devine prizonier al sovieticilor, iar după ce China devine Republică Populară, în 1949, este acuzat de maltratarea prizonierilor și condamnat la 17 ani de închisoare. Kamata Hiroshi, însă revine acasă după război și, ascunzându-și trecutul, devine un reputat profesor la o Facultate de Medicină. Scrie lucrări strălucite în domeniul infecției bacteriologice, pe baza experimentelor făcute pe prizonieri în timpul războiului, căci "întreaga știință actuală se bazează pe aceste experimente" spune dramaturgul Den Fujita. Piesa debutează cu întâlnirea dintre cei doi
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
Cervantes și în română, dar și în germană, franceză, engleză, catalană și bulgară. Astfel, au intervenit: Directorii de la Institutul Goethe - Hans Georg Thönges, Institutul Francez - Jean-Marc Colombani, Consiliul Britanic - Stephan Roman, Teresa Vicente, consilier lingvistic și cultural al Ambasadei Spaniei, profesori și elevi de la Institutul Cervantes - una din principalele meniri ale acestuia fiind tocmai predarea limbii spaniole - și de la liceele bucureștene "Cervantes", "Uruguay", "Iulia Hasdeu", "Sadoveanu" și de la Colegiul "Sf. Sava", hispaniști, profesori universitari, traducători, cetățeni spanioli aflați în trecere prin
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
Vicente, consilier lingvistic și cultural al Ambasadei Spaniei, profesori și elevi de la Institutul Cervantes - una din principalele meniri ale acestuia fiind tocmai predarea limbii spaniole - și de la liceele bucureștene "Cervantes", "Uruguay", "Iulia Hasdeu", "Sadoveanu" și de la Colegiul "Sf. Sava", hispaniști, profesori universitari, traducători, cetățeni spanioli aflați în trecere prin București. Actorii Valeria Cociaș și Florin Piersic jr. au citit capitolul final (în frumoasa tălmăcire românească a lui Edgar Papu și Ion Frunzetti). Shakespeare, celălalt geniu omagiat al serii, a fost de
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
receptiv, momente de frumusețe artistică desăvîrșită și de adîncă vibrație umană. Conferința scriitorului Octavian Paler, A fost Don Quijote nebun? (25 aprilie) și o Masă rotundă în jurul emisiunii radiofonice de predare a limbii spaniole, la care au participat: redactoarea Teodora Stanciu, profesorii Anton Filip, Alexandru Negoescu și, de la Institutul Cervantes, care colaborează la realizarea emisiunii, Juana Zlotescu Simatu, Diana Krenn Espinosa și Maria Petrescu (26 aprilie) au întregit panorama Zilelor Cervantiene la București concepută și înfăptuită de Institutul Cervantes, care s-a
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
bună măsură pe Eminescu, N. Iorga, Lucian Blaga, ca și pe tradiționaliști și pe ortodoxiști? La aceste interogații încearcă a da un răspuns Dan Ciachir, în paginile întrunite sub titlul Gînduri despre Nae Ionescu. D-sa pornește de la raportarea celebrului profesor la "generația interbelică" sau "criterionistă", care a reprezentat rodul său cel mai de seamă. E o generație a aspirației spirituale prin excelență, deoarece, prin înfăptuirea idealului întregirii naționale, simțea "a nu mai avea datorii politice față de neam", precum cele precedente
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
observat, în marginea aserțiunilor d-lui Dan Ciachir, că, în fond, "autonomia esteticului" a lui E. Lovinescu și a emulilor săi apare mai curînd dublată decît negată de plano, printr-o autonomie a funcției speculative, frecvent interferentă cu arta literară. Profesorul și gazetarul Nae Ionescu n-ar fi putut fi considerat la rigoare un soi de estet al ideilor? Măcar atît pentru cei reticenți față de sfera spiritualității! Discipolii săi au ilustrat modul înalt al libertății de gîndire propus de magistru, într-
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
urmare triumfă, într-un fel, oralitatea năistă ca mărturisire intelectuală, salutară spontaneitate, hotărîtoare acțiune formativă. Deloc întîmplător, acești Castor și Pollux ai zilelor noastre care sînt Liiceanu și Pleșu s-au implicat într-o activitate publică, au plonjat aidoma faimosului profesor de filosofie în istorie și, așijderea o particularitate à la Nae, nu fără meandre și prestații controversabile. (Va urma) Dan Ciachir - Gînduri despre Nae Ionescu, ediția a II-a, Ed. Dacia, Cluj, 2001, 152 pag., preț neprecizat.
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
pentru rigoarea de care dau dovadă filologii din țările în care spiritul clasic s-a impus: pe când lucram la studiul introductiv și la comentariul Istoriilor lui Tacitus am citit în revista The Classical Quarterly din 1968 un scurt articol al profesorului englez G.M. Lee în legătură cu un text controversat din monografia Germania a istoricului latin; profesorul englez afirmă că trei sunt interpretările posibile ale textului; conform primeia, cu care el este de acord, Tacit ar fi exprimat în fraza respectivă ideea că
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
a impus: pe când lucram la studiul introductiv și la comentariul Istoriilor lui Tacitus am citit în revista The Classical Quarterly din 1968 un scurt articol al profesorului englez G.M. Lee în legătură cu un text controversat din monografia Germania a istoricului latin; profesorul englez afirmă că trei sunt interpretările posibile ale textului; conform primeia, cu care el este de acord, Tacit ar fi exprimat în fraza respectivă ideea că cei puternici își arogă titlurile de moderație și de justiție; și acum supriza: G.M.
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
al nopții orășenești - trebuie spus că mai toate povestirile au ca fundal noaptea, ea însăși un fel de personaj care adăpostește taina, misterul, - dar Vasile Datcu este și un bun creator de atmosferă. O atmosferă, bineînțeles, propice derulării fabulosului. Doi profesori pleacă de la o ședință prelungită până noaptea târziu, înspre librăria orașului. Pe drum, unul dintre ei povestește o întâmplare ciudată a unui bunic, plecat de-acasă, noaptea târziu înspre un loc din marginea satului unde, stranie întâmplare, se întâlnește cu
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
dintre ei povestește o întâmplare ciudată a unui bunic, plecat de-acasă, noaptea târziu înspre un loc din marginea satului unde, stranie întâmplare, se întâlnește cu niște consăteni veniți, și ei, mânați de o aceeași bizară, inexplicabilă pornire. Cei doi profesori au surpriza să vadă reeditată întâmplarea din satul de altădată, căci și alți colegi profesori dintre cei ce participaseră la ședința de seară veniseră, fără să știe de ce, în fața aceleiași librării. În povestirea Uriașul, într-o bună zi, copiii, babele
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
un loc din marginea satului unde, stranie întâmplare, se întâlnește cu niște consăteni veniți, și ei, mânați de o aceeași bizară, inexplicabilă pornire. Cei doi profesori au surpriza să vadă reeditată întâmplarea din satul de altădată, căci și alți colegi profesori dintre cei ce participaseră la ședința de seară veniseră, fără să știe de ce, în fața aceleiași librării. În povestirea Uriașul, într-o bună zi, copiii, babele și oamenii din sat, ba chiar primarul și popa văzuseră cum poposise pe ulițele satului
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
o căiță în frunte și n-am aflat noi? Or fi având un pact cu Istoria? Din câte-mi dau seama, poți face bine pentru țară de la absolut orice nivel social. Poți fi un bun sculer-matrițer, poți fi un bun profesor ori măturător. De ce e nevoie s-ajungi șef pentru a putea să-ți exprimi („plenar”, cum ziceau activiștii) atașamentul față de țară? Situația e grotescă, pentru că rareori am văzut o mai bună materie primă de slugoi decât la șleahta de indivizi
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
a regimului comunist (romanul-eseu Viața și opiniile lui Zacharias Lichter, apărut în 1969 și reeditat doi ani mai tîrziu este considerat și astăzi o carte de referință în proza românească), emigrat la mijlocul anilor ’70 în Statele Unite ale Americii, a devenit profesor de literatură comparată al prestigioasei Indiana University din Bloomington și este cotat în momentul de față drept unul dintre principalii teoreticieni ai postmodernismului. Cărțile sale sînt traduse în mai multe țări. O carieră științifică strălucită pentru care Matei Călinescu a
Lumea lui M by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13380_a_14705]
-
care Matei Călinescu a fost și este invidiat de foarte multă lume. Viața sa este însă departe de a fi o perpetuă feerie. Cu excepția prietenilor foarte apropiați, puțini au fost cei care au cunoscut drama trăită discret, cu demnitate, de profesorul american de origine română vreme de mai bine de un sfert de veac. În tot acest timp, el a fost martorul neputincios al suferinței fiului său (născut cu probleme de sănătate insurmontabile - încă din primii ani ai copilăriei a suferit
Lumea lui M by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13380_a_14705]
-
martie 2003, ca urmare a unei crize de epilepsie. Viața și moartea acestui copil nefericit, cu speranțele, temerile, angoasele, depresiile și, în final, durerea, celor care i-au stat tot timpul aproape (în primul rînd, părinții săi) i-a prilejuit profesorului Matei Călinescu scrierea unei cărți cu adevărat cutremurătoare: Portretul lui M. În general, acest tip de cărți, inspirate din drame personale, nu constituie o lectură dintre cele mai comode. Ca și moartea, handicapul este pentru mulți o problemă care îi
Lumea lui M by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13380_a_14705]
-
în care handicapul devine prilej de glume de prost gust și umor ieftin în imbecile show-uri de televiziune, o astfel de carte, izvorîtă din iubire și suferință are darul de a ne face mai buni. Iar motivația pe care profesorul de la Universitatea Indiana o dă scrierii jurnalului său și, implicit, transformării acestuia într-o carte de mare sensibilitate ar trebui să devină prilej de meditație: „De ce scriu acest jurnal despre M? Răspunsul e simplu: pentru că vreau să-l înțeleg, și
Lumea lui M by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13380_a_14705]
-
comenteze conflictul din fostul spațiu iugoslav, aflat la vremea înregistrării discuției, în plină derulare, teologul croat Jakov Jukiæ trage, cu inocență, spuza pe turta croaților. Argumentele sale ar putea stîrni zîmbete celor aflați, cît de cît, în cunoștință de cauză. Profesorul croat face o distincție între naționalism (specific celor care invadează un teritoriu străin) și dragoste de țară (specifică celor care își apără propriul teritoriu). Pe baza acestei logici este lesne de înțeles, în cadrul războiului iugoslav, cine au fost naționaliștii și
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
ignorat, greu de condițiile epocii pașoptiste, ca ideologie, și ca problemă a influențelor exercitate asupra limbii și culturii noastre. Rară sensibilitate a textului față de terminologia modernă de specialitate, neuitând a semnala calitatea celor de mai sus prin perspectiva vocației de profesor a lui Ioan Maiorescu, și încă aș găsi în cercetarea lui Andrei Nestorescu o înaintare în reînnoite revelații. El publică Retorica în versiunea seminaristului Ioan Cernătescu, unica păstrată, îi urmărește cursul achiziției, locul dosarului publicat de V. A. Urechia. Cu
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
Înseamnă că mediul studențesc n-a putut produce altceva, așa cum România însăși nu i-a dat decât pe clasicii feseniști și lăstarele lor, egal întinse peste întregul spectru politic. Și totuși, cum s-a ajuns aici? Cine e de vină? Profesorii? Studenții? Părinții? Societatea? În ciuda ciupercăriei de facultăți ivite după 1990, România continuă să fie o codașă europeană în privința absolvenților cu studii superioare. Nu e rău că vechile universități s-au dezvoltat și diversificat. Rău e felul în care s-a
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
lucru. Fără nici o strategie, fără o cât de cât decentă bază materială, în tot felul de târguri uitate de lume au început să funcționeze „extensii universitare”, apoi „facultăți”, iar la urmă s-a ajuns și la „universități” (ghilimelele sunt obligatorii.) Profesori de școală generală și liceu care până atunci nu ieșeau din linia manualului nici să-i picuri cu ceară, funcționari didactici ce n-au mai pus mâna pe-o carte de la absolvirea facultății, au început, brusc, să-și „scrie” propriile
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
precupețele și mamelucii au început să fie avansați în grad. Mi s-a povestit de cazul unora, de pe la Caracal, cărora li s-a propus direct profesoratul, dar după o intensă deliberare au spus că, nu, „conferențiar sună mai bine, că profesor e și văru-meu de la sat...” Ce fel de studenți produc acești profesioniști ai șperțului, ai plasei cu vânat și-ai bradului de Crăciun (plus cadourile de rigoare) începe să se vadă. E suficient să urmărești ortografia celor care trimit SMS
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
Securitatea, iar pe de alta se înfruptau cu greu din „taxele de examen” percepute fără milă arabilor, grecilor sau africanilor veniți să se „perfecționeze” în patria lui Ceașcă și-a Leanței. Lectorii și asistenții de atunci sunt astăzi conferențiari și profesori, șefi de catedră, decani sau rectori. (Onoare excepțiilor!) Știu cu precizie că ultimii ani au marcat o recrudescență a sistemului „cumpărării” examenului. Mi s-a întâmplat chiar mie să fiu agresat de părinții unor loaze incapabile să ia un cinci
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]