KorAP: Find »[drukola/base=programator & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...109 >

2,718 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433

mai ieftin ca niciodată - așezați În fața calculatorului În bucătărie, În dormitor sau În subsolul casei - În loc să trebuiască să acceseze un supercalculator care era destinat doar pentru afaceri“. Dintr-odată, oamenii obișnuiți au putut să beneficieze de pe urma calculatorului fără a fi programatori. Nu ai cum să exagerezi importanța celor de mai sus pentru aplatizarea lumii. Căderea zidului și apariția calculatoarelor marca Apple sau a celor cu sistem de operare Windows au provocat o serie de evenimente În lanț. Desigur, Încă de la apariția

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
un bun de preț de care ar fi păcat să nu profităm!»“, a spus Mundie de la Microsoft. Și cu cât mai Înrădăcinat a devenit Windows ca sistem de operare principal, a adăugat el, „cu atât mai mult au Început și programatorii să se dezvolte și să scrie aplicații pentru afacerile din lumea celor bogați pe care să le pună În calculatoarele lor, astfel Încât aceștia să poată să ducă la capăt tot mai multe sarcini de afaceri noi și deosebite, ceea ce a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
le pună În calculatoarele lor, astfel Încât aceștia să poată să ducă la capăt tot mai multe sarcini de afaceri noi și deosebite, ceea ce a dus la o productivitate mult mai mare. Zeci de milioane de oameni din toată lumea au devenit programatori pentru a-și face PC-urile să lucreze orice doreau În limba lor maternă“. Programele Windows au fost traduse până la urmă În 38 de limbi (adăugându-li-se mereu altele). Oamenii au putut să se familiarizeze cu PC-ul În

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
protocoale de transmisie și limbaje care să garanteze că mesajele e-mail și aplicațiile software ale fiecăruia, dinăuntrul și din afara companiei mele, pot circula fără obstacole - indiferent de computerul sau de software-ul folosit.În al doilea rând, aveam nevoie de programatori care să vină și să scrie programe noi - software nou - care să ne ajute să profităm la maximum de calculatoarele noastre pentru a transforma datele, cuvintele, muzica și imaginile digitizate și pentru a le transforma În produse. Industria software a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
perioada de Început a Internetului, un prieten mi-a dat o copie a unui program pe care o descărcase pe o dischetă, program care se numea Fractint. Nu era piratat, ci se distribuia gratuit; era produs de un grup de programatori și desena fractali. șFractalii sunt niște imagini minunate, Îmbinând arta și matematica.ț Când programul se inițializa, pe monitor apărea o listă lungă cu numele savanților și matematicienilor care și-au adus contribuția la el. Am observat că În program

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
Însemna că toți utilizatorii puteau folosi gratuit codul sursă. Așa că Behlendorf și-a exersat prerogativa hacker-ului: a scris un cod nou, un „patch“ pentru web serverul NCSA, cu care a rezolvat problema“. Leonard a mai spus: „Nu era singurul programator inteligent care scotocea prin codul NCSA În iarna respectivă. Peste tot În rețeaua aflată În plină expansiune, alți administratori de web site-uri considerau că e necesar să se ocupe singuri de astfel de probleme. Codul original fusese pus la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
community-developed software este mișcarea free-software (software liber). Conform web site-ului openknowledge.org, „mișcarea software-ului liber/open-source a Început de la cultura hacker a laboratoarelor de informatică din Statele Unite (Stanford, Berkeley, Carnegie-Mellon și MIT) În anii ’60 și ’70. Comunitatea programatorilor era mică și foarte unită. Între membrii ei circulau continuu coduri - dacă făceai vreo Îmbunătățire, trebuia să-i trimiți codul comunității de proiectanți. Păstrarea codului pentru sine nu era privită cu ochi buni - la urma urmei, dacă tot beneficiezi de pe urma

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
Își pună la dispoziție modificările sub aceeași licență precum codul original. În 1991, un student de la Universitatea din Helsinki, pe nume Linus Torvalds, urmând inițiativa lui Stallman, a făcut public propriul său sistem de operare, Linux, și a invitat alți programatori online pentru a Încerca să-l Îmbunătățească - gratuit. De atunci, programatori din toată lumea au manipulat, modificat, extins, Îmbunătățit și adăugat patch-uri la sistemul de operare GNU/Linux, a cărui licență stipulează că oricine poate descărca codul sursă și Îl poate

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
În 1991, un student de la Universitatea din Helsinki, pe nume Linus Torvalds, urmând inițiativa lui Stallman, a făcut public propriul său sistem de operare, Linux, și a invitat alți programatori online pentru a Încerca să-l Îmbunătățească - gratuit. De atunci, programatori din toată lumea au manipulat, modificat, extins, Îmbunătățit și adăugat patch-uri la sistemul de operare GNU/Linux, a cărui licență stipulează că oricine poate descărca codul sursă și Îl poate Îmbunătăți, dar după aceea trebuie să pună la dispoziția tuturor varianta

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
domeniul software. După cum relatează revista Fortune (23 februarie 2004), „disponibilitatea acestui software simplu și puternic care funcționează pe foarte popularele microprocesoare de la Intel a coincis cu dezvoltarea explozivă a Internetului. Linux a dobândit curând adepți la scară globală din rândurile programatorilor și utilizatorilor care se ocupă cu afacerile... Revoluția este mult mai amplă decât micul Linux... șîn prezentț se poate găsi aproape orice fel de software În formă open-source. Web site-ul SourceForge.net, un loc de Întâlnire pentru programatori, are

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
rândurile programatorilor și utilizatorilor care se ocupă cu afacerile... Revoluția este mult mai amplă decât micul Linux... șîn prezentț se poate găsi aproape orice fel de software În formă open-source. Web site-ul SourceForge.net, un loc de Întâlnire pentru programatori, are o listă de aproape 86.000 de programe. Cele mai multe sunt proiecte mici, făcute de și pentru obsedați, dar câteva sute dintre ele sunt foarte valoroase. Dacă nu-ți convine să scoți din buzunar 350 de dolari pentru un Microsoft

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
a apărut Firefox. De fapt, Firefox este descendentul Mosaicului și browser-ul original al Netscape Navigator, care a fost Înghițit de Microsoft Internet Explorer În 1998. În timp ce Firefox, ca orice alt software open-source, este produsul multor Îmbunătățiri și idei din partea diferitor programatori, notează revista Wired (februarie 2005), „doi oameni mai ales au avut cel mai important rol În ceea ce privește succesul browser-ului: Blake Ross, student În anul doi la Stanford, un tânăr de 19 ani, slab, energic și cu părul negru și țepos, și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
părul negru și țepos, și Ben Goodger, un neo-zeelandez de 24 de ani, rotofei și blând. La 14 ani, Ross, autentificându-se pe contul familiei sale de pe America Online, a Început să repare defecțiuni pentru Mozilla Group, o echipă de programatori responsabilă cu Întreținerea codului sursă a browser-elor Netscape. Curând Ross a rămas nemulțumit de modificările de la Netscape șprea multe aplicații Înzorzonateț și, Începând cu anul 2002, a hotărât dintr-odată să se despartă de grup și a creat un browser

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
ceea ce-mi trebuie!»“, Își amintește McEwen. Iată rațiunea sa: dacă ar putea atrage atenția talentelor de prim rang din toată lumea către problema de a găsi mai mult aur În Red Lake, la fel cum Linux a reușit să atragă programatori de talie mondială spre cauza creării de software mai bun, ar putea să exploateze mii de minți la care În mod normal nu ar avea acces. De asemenea, ar putea accelera ritmul explorărilor și și-ar putea Îmbunătăți șansele de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
de aici, din SUA».“ Și, mulțumită cablului instalat Într-o veselie În timpul boom-ului, Vijay a fost ușor de găsit și de pus la treabă. Munca de reajustare a calculatoarelor În urma fenomenului Y2K a fost În mare parte efectuată de programatori indieni fără prea multă calificare chiar În școlile de informatică, afirmă Haque, „dar cei care aveau vize și veneau În America nu erau așa. Aceștia aveau diplome de inginerie avansată. Așa că foarte multe companii de-ale noastre au văzut că

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
20 de ani și lucrasem pentru Grupul de Consultanță Tata. La fel și prietena mea. Amândoi am primit oferte de lucru prin intermediul unei firme de recrutare (care se ocupă cu importarea talentelor indiene pentru companiile din America) să lucrăm ca programatori pentru IBM. Așa că ne-am dus la consulatul Statelor Unite din Bombay. Pe atunci trebuia Întotdeauna să stai la cozi interminabile pentru a obține o viză ca să mergi În SUA, iar uneori oamenii dormeau acolo, la rând, pentru a-și ține

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
dar foarte costisitor și extrem de ineficient pentru stat. Indianapolis Star scria că s-a emis un cec În valoare de 993.587 de dolari În numele companiei Tata pentru plata celor opt săptămâni de activitate, În timpul cărora compania instruise 45 de programatori din Indiana În dezvoltarea și conceperea de software de ultimă generație: „«Am lucrat excelent cu ei»“, a mărturisit Alan Degner, responsabilul statului Indiana pentru forța de muncă“. Întrebarea mea este una simplă: cine pe cine a exploatat În această poveste

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
dolari din banii contribuabililor din Indiana prin aducerea la zi a calculatoarelor administrației - folosind atât angajați din India, cât și din Indiana. Afacerea ar fi foarte profitabilă pentru filiala americană a firmei indiene de consultanță, ar fi profitabilă pentru câțiva programatori din Indiana și ar fi economisit sume importante din banii contribuabililor, sume ce ar fi putut fi folosite pentru a angaja mai multe persoane În altă parte sau pentru a construi școli noi, care ar reduce pe termen lung listele

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
și reforme, salariile angajaților chinezi din domeniul intelectului se vor ridica la nivelul celor americane sau mondiale. Salariile americane nu vor coborî la nivelul celor dintr-o economie Închisă și izolată. Fenomenul are loc deja În Bangalore, unde concurența pentru programatorii indieni determină creșterea salariilor acestora la niveluri comparabile cu cele americane sau europene - după decenii de salarii mici În cadrul unei economii Închise. De aceea, americanii ar trebui să facă tot ce le stă În putere pentru a promova o deschidere

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
oameni care o vor vinde. Ceea ce vinde un tâmplar sau o bonă poate fi cumpărat la un moment dat doar de o singură fabrică sau de o singură familie - explică Romer - În timp ce produsele bazate pe o idee, create de un programator sau de un inventator de medicamente pot fi vândute În același timp tuturor clienților de pe piața globală. Iată de ce America per ansamblu se va descurca bine În lumea plată a liberului schimb - cu condiția să producă În continuare lucrători intelectuali

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
aceea, activitățile specifice emisferei stângi și restrânse ca domeniu, bunăoară programarea elementară, contabilitatea, cercetarea juridică și analiza financiară migrează peste ocean. Însă, din aceleași motive, mai rămân multe oportunități pentru persoanele și companiile care fac o muncă mai puțin rutinată: programatorii care pot elabora sisteme Întregi, contabilii care asigură și consiliere În planificarea vieții și experții bancari care se pricep mai degrabă la negocieri fine decât la formulele de calcul din Excel. „Acum, că străinii pot să facă muncile emisferei stângi

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
India și China, spre care emigrau locurile de muncă În domeniu“, spune Rich DeMillo, fost director tehnic la HP, actualmente decan al Facultății de Informatică. „Prima Întrebare a părinților era: «Ce se va face copilul meu dacă toate slujbele de programator pleacă peste ocean?».“ Drept urmare, DeMillo și Merrick Furst, decanul adjunct, recrutat de la Institutul Internațional de Informatică din Berkeley, au sondat lumea afacerilor, punând angajatorilor două Întrebări simple: ce fel de oameni doreau să angajeze și În ce fel aduceau tocilarii

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
rămas la Microsoft. Anul următor au fost testați aproape 4.000 de candidați. După aceea, afirmă Lee, „testările au Încetat. Căpătaserăm deja reputația celui mai râvnit loc de muncă din Întreaga țară, unde Își doreau să lucreze cei mai valoroși programatori și matematicieni... Așa am ajuns să cunoaștem elita profesorilor și a studenților. Profesorii obișnuiau să-și trimită cei mai buni studenți la noi, știind că, dacă aceștia nu vor rezista În cadrul Microsoft, tot se vor alege cu o recomandare extrem de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
de un sistem de imigrare mai bine organizat și mai deschis spre nevoile oamenilor dacă dorim să-i angajăm pe cei care vor să rămână În America. Altfel ne vom duce la ei acasă. De ce alternative dispunem? Nu vorbesc despre programatorii de date ori despre cei cu o diplomă universitară În informatică. Este vorba de cei cu specializare În ingineria tehnologiilor de vârf. Tocmai am deschis o structură de cercetare În inginerie În Rusia, unde inginerii beneficiază de o pregătire excelentă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
concurenței. Astfel a devenit clar că nu mai există nici un loc călduț de muncă În care să fie posibilă angajarea pe viață - nici În CapitalOne, nici În exterior. Apoi compania a pus la punct un program consolidat de pregătire a programatorilor, angajații cei mai afectați de externalizare. Compania lua, de exemplu, un programator specialist În unități centrale de procesare și Îl Învăța cum să devină specialist și În sisteme distribuite. CapitalOne a desfășurat programe de pregătire similare În toate domeniile sale

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]