35,104 matches
-
ceea ce ți-e dat să trăiești la întoarcere seamănă nu cu un duș rece - cum spun comentatorii de sport - ci cu o durere năpraznică de dinți. Spre lauda lor, trebuie să spun că, an după an, vameșii români au făcut progrese în privința limbajului și a politeții. De bine, de rău, au început s-o rupă pe nemțește și pe englezește. Polițaii cu bulan și securiștii cu apucături naziste, care vedeau în tine un vieme infractor sută la sută, au cam dispărut
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
trădărilor superioare. Hm! "Pacea eternă este un vis, și nici măcar unul frumos, pe cînd războiul este o parte integrantă din ordinea Universului stabilită de Dumnezeu". Hellmuth von Moltke, prusianul. În legătură cu lupta speciilor, cu apărarea teritoriului, al oricărui animal, și cu progresul tehnic, mai ales, pe care în istoria omenirii l-au adus omenirii războaiele îndeosebi cele îndelungate și cu o luptă pe viață și pe moarte. Evreii cu o gîndire hiper-evoluată și care văd mai mult relațiile dintre lucruri decît esența
Șuvoiul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16846_a_18171]
-
citate din Destinul omenirii: Se produc în adevăr, câteodată, în viața sufletească a omenirii, perioade critice, de îndoială chinuitoare și descurajare adâncă, ce pot duce, prin pierderea speranței în posibilitatea realizării binelui, la renunțări primejdioase din punctul de vedere al progresului, pe care îl pot împiedica sau cel puțin întârzia, atunci tocmai când e mai necesar și mai urgent. În pragul unei asemenea perioade ne găsim, poate, astăzi[...] Îndoielile grave s-au strecurat astfel - și continuă, din nefericire, a se strecura
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
lume/ și nu ne miram de unde." Cînd nu cată spre ceruri-nalte, poemele se deghizează stîngaci în cîntece populare și își doresc să semene cu giuvaierurile adunate de Blaga sau își subțiază vocea după boabele și fărîmele argheziene. E un progres față de grotescul filozofărilor în cascadă din alte poeme, dar vocea falsează voioasă ca la o serbare școlară. Versurile care apar pe ultima copertă ne lămuresc în sfîrșit: "Darul întîmpină dorul și-l împlinește/ dorul primește darul și îl sfințește/ Dar
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
reducționistă, menită a zăgăzui, printr-o exagerare artificială, spiritul uman deschis prin chiar natura sa către nemărginire? Firește, scrisul e un instrument al spiritualității. Dar unul de dată relativ recentă, de vreo șase milenii, ceea ce ne duce gîndul la un progres tehnic, ergo circumscris materialității. Or, progresul tehnic naște frecvent adversități. Socrate, Buddha, Isus n-au lăsat nici un text. De unde strădania, întrucîtva explicabilă, a asceților de-a reduce scrisul la o funcție mai simplă, de a-l reapropia de oralitatea spovedaniei
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
exagerare artificială, spiritul uman deschis prin chiar natura sa către nemărginire? Firește, scrisul e un instrument al spiritualității. Dar unul de dată relativ recentă, de vreo șase milenii, ceea ce ne duce gîndul la un progres tehnic, ergo circumscris materialității. Or, progresul tehnic naște frecvent adversități. Socrate, Buddha, Isus n-au lăsat nici un text. De unde strădania, întrucîtva explicabilă, a asceților de-a reduce scrisul la o funcție mai simplă, de a-l reapropia de oralitatea spovedaniei. Nostalgia cuvîntului prim, rostit, receptat ca
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
de exemplu, pe Mihai Beniuc pentru aderarea sa declarată la cauza comunismului: "Mihai Beniuc se declară foarte deschis ca poet al Omului, al aspirațiilor spre mai bine, un optimist și un revoluționar exponent al maselor cândva asuprite, acum în plin progres și avânt constructiv. Este un apărător al libertății, un partizan al egalității între oameni și un materialist în concepția despre lume și viață." Acum, același Mihai Beniuc este dezavuat pentru opțiunea sa politică: " Este oarecum de mirare cum un poet
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
divisionis) pentru a nu cădea în anarhie și de un scop comun pentru a se implanta eficient în istorie. Acest focar al diferențelor poate fi definit în diferite feluri: ca sporirea umanității din om, ca fericirea meritată prin virtute, ca progres și desăvârșire în creație de valori etc. Primejdiile noi care sfidează dinlăuntru și din afară democrația în curs de mondializare constau în: a) terorismul cu sau fără cauză (angry men), cu efecte previzibile sau paradoxale (efectul Stockholm - victima îndrăgostită de
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
spune că este cel mai important. Pentru că e cel mai cuprinzător și mai complex. A atins un foarte mare număr de chestiuni care privesc arta de astăzi. S-a întors, de exemplu, foarte departe în timp, într-o epocă a progresului, care privea mereu înainte: avangarda. El a înțeles că avangarda însemna și o privire înapoi. Tzara a înțeles și el acest lucru - și nu e întâmplător, căci și el e român. Așadar, a privi foarte departe înainte, dar a privi
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
Fundeni. S-a trecut, astfel, de la intervenții episodice la preocupare constantă și cît de profitabilă ar fi fost, în acest scop, posibilitatea frecventării unor centre specializate din străinătate. Dar stupiditățile anilor dictaturii comuniste s-au opus și de astă dată progresului. Apoi s-a înființat Spitalul Fundeni (unde a fost mutată clinica de chirurgie de la Colțea) croit după proiecte grandioase, dar mereu reduse din meschine motivații de economie. Dar, cu sprijinul prof. Voinea Marinescu, atunci ministru al Sănătății, s-a obținut
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
Bach - Non Stop". Menționez aici, cu titlu de special interes, realizarea Variațiunilor "Goldberg" în viziunea unui tânăr maestru, cea a pianistului Viniciu Moroianu, un act al unei comunicări pe cât de coerente pe atât de sensibil spiritualizate. Dintre tinerii artiști... un progres evident poate fi observat în cazul clavecinistei Cipriana Smărăndescu; demonstrează o salutară orientare profesională în perioadele din urmă; de asemenea, membrii formației "Collegio Stravagante", tinerii violoniști Mihai Ghica, Ilie Mașala, Cezar Riza la clavecin și orgă, vocaliștii Geanina Munteanu și
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
dezbaterea privitoare la situația României postdecembriste, mai exact a propune un program de acțiune politic-socială, pleacă de la paradigma iluministă, adică de la acel cult al rațiunii, relaționat cu luminarea individului asupra drepturilor și datoriilor ce le are în societate și cu "progresul" multiplu al acesteia, manifest plenar în Franța secolului al XVIII-lea ("secolul luminilor"), ca și, sub iradiere franceză, în Germania (Aufklärung), Italia, Rusia, Statele Unite, Mexic etc. "Gîndirea iluministă-raționalistă" posedă, după cum ne încredințează dl Marino, o tradiție autohtonă de două veacuri
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
propus de premierul Năstase forțelor politice. Și nu fără temei. România nu prea are multe de oferit, nici la această oră, în calitatea ei de candidată la integrare în Alianța Nord-Atlantică. Cu reforma în armată România stă cum stă, cu progresele economice situația e și mai puțin atrăgătoare. Astfel că principala ofertă integraționistă a României ar fi consensul forțelor politice în privința integrării. Altfel spus, dl Adrian Severin pune în pagină într-o formă atractivă politic oferta premierului Năstase, folosindu-se de
Scandalul candidaturii la NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15914_a_17239]
-
viața, un discipol al lui Wundt, în laboratoarele căruia a lucrat pentru elaborarea tezei sale de doctorat. Dar ceea ce fusese valabil la începutul veacului al XX-lea, în materie de psihologie și chiar de antropologie, se erodase fatal chiar prin progresul științei. Dar Motru continua să considere și în interbelic și mai tîrziu că "sufletul unui neam... este el însuși o unitate care trăiește de-sine-stătător prin armonia funcțiunilor sale", negînd, prin aceasta, neștiințific, istoricitatea fenomenului. Pentru că un suflet românesc egal cu
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
de-al doilea război mondial). De fapt, el nici măcar nu și-a "inventat" "drăcovenia" în cauză. Adevărurile formulate de Hamlet în urmă cu patru secole de zbucium neîntrerupt, își păstrează valabilitatea și, paradoxal, par a constitui pilonii edificiului umanității și progresului, binemeritate prin muncă, imaginație, stăruință și, în general, unificarea mentalităților, travaliului, existenței de fiecare zi. Modelele de rang înalt propagă - s-ar zice - dreptatea, corectitudinea, principiile alese. Elitele împlinesc foamea de adevăr, ele fiind locomotivele care tractează întreaga garnitură. "Actualitatea
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
de orice culpă, căci ideologia ar reprima individul în virtutea unei necesități metafizice...". Totuși o determinare contextuală a modernismului se impune. E vorba de bifurcarea modernității, care e pe de o parte burgheză, precum o narațiune a rațiunii victorioase și a progresului, iar pe de altă parte estetică, precum o critică a acestei raționalități și a valorilor adiacente, taxate drept ipocrite, interesate în sens materialist, filistine (Baudelaire, Flaubert, Matthew Arnold, dadaiștii), alienante și chiar represive (Ibsen, Kafka, Bruno Schultz, Trakl, Cehov, Școala
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
azi, citîndu-se un exemplu din recenta dar, acum defuncta, revistă Europa. Dar ar trebui recunoscut faptul că, prin comerț, evreii din România au contribuit enorm la integrarea țării în circuitul economic european. Iar meseriașul evreu a contribuit, de asemenea, la progresul țării în etapa sa preindustrială. Și, are dreptate autorul nostru, e un paradox oximoronic că imaginea negustorului evreu a devenit tipică pe cînd cea a evreului meseriaș atipică, cînd statisticile demonstrează că au fost mai mulți meșteșugari. Dar, în imaginarul
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
severă la care conceptul a fost supus deja în 1951 de către ideologii români ai vremii, dar n-a explicat îndeajuns faptul că așa-zisul proletcultism românesc era respins de pe pozițiile ortodoxiei staliniste celei mai retrograde, ceea ce nu reprezenta nicidecum un progres în mentalitatea literară. Liviu Țenghiu, în schimb, nici el menționat de d-na Cordoș, recurge la termen chiar în titlul cărții sale de la Editura Mirton, 2000, Fenomenul proletcultist în literatura română. Alături de M. Nițescu, pe care d-na Cordoș îl
Despre proletcultism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15976_a_17301]
-
puternică nuanță peiorativă). Evoluția acestui ultim tip de discurs interesează în cazul romanului Lia Mora de Dumitru Ungureanu. Nu e prima încercare de apropiere de riscantul limbaj liber, dezinhibat. Doar că, de data aceasta, avem de-a face cu un progres semnificativ. Pentru a consemna calitățile acestui roman, este necesară mai întîi o trecere în revistă a pericolelor pornografiei aduse în literatura "mare" sau cu pretenții "mari". Redundanța este prima mare piedică. Cum reușești să eviți repetiția într-un discurs destul de
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
facto, noi ne îndreptăm acum spre formele istorice: Cînd un neam sau o cultură încep să coboare din eternitate, ele nu mai pot fi oprite nici măcar de convingerea că nu vor putea înfăptui dintr-odată forme istorice superioare". Așadar, obstacolul progresului l-ar constitui "eternitatea". Ce este această "eternitate" din care ne silim a ieși? E o mentalitate "organică", mai exact un tip de sensibilitate funciară potrivit căreia acțiunea istorică e relativizată, lovită de zădărnicie în duhul Psalmilor Vechiului Testament, o
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
descoperit îndată ce spiritul uman va fi capabil să-l recunoască; iar între timp putem fi siguri că ne-am apropiat de adevăr în măsura în care era posibil s-o facem deocamdată." Pledoaria pentru varietate și concurență (în toate domeniile) ca surse de progres, și refuzul tiraniei majorității ca incompatibile cu libertatea constituie principii fundamentale ale liberalismului modern. Individualismul și toleranța se împacă foarte bine în acest context, Mill afirmând ceea ce ulterior s-a numit principiul "maximei libertăți compatibile cu libertatea celorlalți" sau al
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
transformat modul de viață tradițional, a dizolvat vechi comunități și solidarități constituite, propunând, nu fără aroganță și superficialitate, modelul burghez. Eminescu a fost martorul acestei schimbări, dar și analistul ei necruțător. Ca gânditor de formație organicistă, el a respins soluția progresului prin salt. Poetul avea convingerea că politicienii își justifică menirea în măsura în care propun idealuri și soluții autentice, nu jumătăți de măsură, condamnate să provoace imprevizibile ruperi de ritm. ~ntr-o viziune istorică optimistă, faptul că societatea românească a cunoscut un proces de
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
principal, dar nu numai, de către liberali. Dar la fel de corectă trebuie să fie și dezvăluirea sărăciei endemice a țărănimii, într-o țară în care tocmai se edifica "micul Paris". Intrați în România pe unde doriți, îi invită poetul pe corifeii "imensului progres", spre a vă convinge "unde veți mai găsi atâta boală, atâta mizerie, atâta rău trai și atâta gol sufletesc ca la populațiunile din țara noastră" 13). Invitația la responsabilitate față de soarta țărănimii - "singura care n-a desperat de soarta noastră
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
rău trai și atâta gol sufletesc ca la populațiunile din țara noastră" 13). Invitația la responsabilitate față de soarta țărănimii - "singura care n-a desperat de soarta noastră în Orient" - nu este nici populism, nici țărănism, nici opacitate față cu sensul progresului, ci pur și simplu expresia spiritului său tragic, al patosului veracității. Cultura și experiența de viață iar nu accidentele biografice l-au apropiat pe Eminescu de conservatorism. Poetul nu a devenit conservator doar fiindcă era antiliberal 14), cum nu a
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
deveni mai mult sau mai puțin conservator"18). ~n plus, conservatorismul este reclamat și de pesudocivilizația modernă de la noi, creație a raționalismului frazelor, gol, insipid și inexact. Acestei orientări Eminescu i-a opus "realismul naturii înnăscute a statului"19) și progresul libertății în cuprinsul ei real. Ordinea socială, statornicia dreptului și a adevărului, preeminența statului sunt opțiuni conservatoare curente în discursul eminescian. Fără garanții "de știință și integritate", fără a sprijini meritul și întrucât "numai votul cetățenilor nu-l face pe
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]